Suspendarea executării somaţiei emise de primărie. Desfiinţarea construcţiei aflate pe domeniul public


Faptul că procedura administrativă nu a fost finalizată, iar executarea înainte de definitivarea acestei proceduri şi mai înainte ca justiţia să se pronunţe asupra legalităţii actului administrativ, reprezintă un motiv întemeiat la adoptarea soluţiei de suspendare a executării acestuia.

Prejudiciul în cazul de faţă decurge din lipsa de venituri a reclamantei ca urmare a demolării chioşcului care este un bun al acesteia.

C.A. Craiova, secţia administrativ şi fiscal, decizia nr. 359/11.02.2010

Prin sentinţa nr. 1771 din data de 14.12.2009, pronunţată în dosarul nr. (…), Tribunalul Dolj a respins cererea formulată de reclamanta SC

D.M. SRL C., în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului C.

împotriva acestei sentinţe a dcclarat recurs reclamanta D.M. SRL C.

Examinând sentinţa sub aspectul criticilor invocate, precum şi în raport de art. 3041 C. proc. civ., curtea apreciază că recursul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Reclamanta a solicitat suspendarea executării unui act administrativ reprezentat de adresa nr. (…)/26.11.2009 a Primăriei municipiului C., prin care a fost somată cu punerea în aplicare a măsurii desfiinţării construcţiei în suprafaţă de 8,64 mp, aflată pe domeniul public, în staţia S., în zona Şcolii Generale nr. 29 a acestui municipiu.

Conform art. 14 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ccară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral, până la pronunţarea instanţei de fond.

Aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, pentru a putea dispune suspendarea unui act administrativ este necesară îndeplinirea condiţiei privind existenţa unui caz bine justificat, în sensul unei îndoieli puternice asupra prezumţiei de nelegalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a învinge principiul conform căruia acest act este executoriu din oficiu, conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Această condiţie este îndeplinită în cauză, având în vedere că au fost invocate motive de nelegalitate a actului atacat. Este adevărat că motivele de nelegalitate vor fi analizate de instanţă, dar textul cere ca împrejurările de fapt şi de drept să creeze – aşa cum s-a arătat – o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

In speţă s-a invocat de recurenta-reclamantă existenţa unei autorizaţii de construcţie fară termen în baza căreia a fost executată construcţia a cărei desfiinţare urmează a fi dispusă, precum şi faptul că, prin modul de aprobat prin această autorizaţie, această construcţie are caracter definitiv.

De asemenea, s-a susţinut că, prin modul de amplasare, chioşcul se află la o distanţă de 4-5 m de drum, permiţând desfăşurarea în bune condiţiuni a traficului rutier, nefiind aşadar aplicabile dispoziţiile

O.U.G. nr. 195/2002 reţinute de intimatul pârât.

Aceste aspecte sunt de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ emis de pârât, iar faptul că procedura administrativă nu a fost finalizată, iar executarea înainte de definitivarea acestei proceduri şi mai înainte ca justiţia să se pronunţe asupra legalităţii actului administrativ, reprezintă un motiv întemeiat la adoptarea soluţiei de suspendare a executării acestuia.

Se mai reţine că ccle două condiţii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 se determină reciproc, în sensul că paguba iminentă determină cazul justificat şi, invers, cazul justificat determină paguba iminentă.

Paguba iminentă, definită în art. 2 alin. (1) lit. ş) din acelaşi act normativ, reprezintă prejudiciul material viitor şi previzibil, prejudiciu care în cazul de faţă decurge din lipsa de venituri a reclamantei ca urmare a demolării chioşcului care este un bun al acesteia.

In completarea acestor argumente, trebuie avute în vedere şi Recomandarea R89/8 adoptată dc Consiliul de Miniştri, care cere protecţia persoanelor, ale căror drepturi pot fi lezate prin emiterea unor acte administrative, atunci când executarea actului administrativ este de natură a crca pagube grave, dificil de reparat şi când există un argument juridic de nelegalitate a lui.

Raportat la aceste împrejurări, se constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a fost admis recursul, modificată sentinţa atacată, în sensul că a fost admisă acţiunea reclamantei şi dispusă suspendarea executării somaţiei nr. (…)/26.11.2009 emise de Primăria municipiului C., până la pronunţarea instanţei de fond.