R O M Â N I A
TRIBUNALUL PENTRU MINORI ŞI FAMILIE BRAŞOV
SENTINŢA CIVILĂ NR. 9/S
Şedinţa publică din data de 10.01.2014
Cu participarea procurorului ….. de la Parchetul de pe lângă Tribunalului pentru Minori şi familie Braşov
Pentru astăzi, fiind amânată pronunţarea soluţionării cauzei civile de faţă, care s-a dezbătut în fond în şedinţa publică din data de 09.01.2014, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentinţă iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunţarea pentru data de 10.01.2014.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanţa în urma deliberării a pronunţat sentinţa de mai jos :
TRIBUNALUL
Constată că prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C.S, C.N.P. …, şi domiciliul ales, în vederea comunicării actelor de procedură, la Cabinet Avocat …, în Braşov, str. Iuliu Maniu, nr.64 A, ap.3, jud. Braşov, în contradictoriu cu pârâţii …, CNP … şi I.M.A, ambii cu domiciliul în Braşov, şi citarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov, , prin reprezentant legal, Director General, , s-a solicitat:
-constatarea nulităţii absolute a adopţiei minorului ( în prezent), consimţite de către pârâtul …, încuviinţată prin sentinţa civilă nr.398/S/03.11.2011 de Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov în cadrul dosarului …;
-stabilirea paternităţii pentru minorul C ( în prezent M) D, născut la data de în Braşov, C.N.P. , faţă de reclamant, solicitând ca instanţa să ia act de această recunoaştere de către reclamant a acestui minor;
-dispunerea ca pe viitor minorul să poarte numele de familie al reclamantului, în calitate de tată al acestuia, respectiv ;
-efectuarea cuvenitelor menţiuni în registrul de naşteri şi întocmirea unui nou act de naştere pentru minor, menţionând numele reclamantului la rubrica „tata”;
-să se dispună ca pe viitor autoritatea părintească să se exercite în comun de ambii părinţi, respectiv de pârâta I.M.A şi de către reclamant, iar locuinţa copilului să fie stabilită la mamă;
-obligarea pârâtei I.M.A să-i permită reclamantului să păstreze legături personale cu minorul, în prezenţa mamei, după următorul program: o după-amiază pe săptămână, iar în week-end, din două în două săptămâni, o după-amiază.
În motivarea cererii se arată, în esenţă, că reclamantul este tatăl biologic al acestui copil, astfel cum rezultă din raportul de expertiză ADN, număr de referinţă …..2010, întocmit de laboratorul de analize medicale MEDO. Prin sentinţa civilă nr……2011 pronunţată de Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov instanţa a încuviinţat adopţia minorului, în ciuda faptului că exista înregistrată la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov-Biroul Adopţii, opoziţia lui la adopţia copilului, fapt reţinut chiar de către instanţă chiar în motivarea hotărârii. Se mai precizează că, instanţa trebuie să aibă în vedere intenţia reclamantului de a recunoaşte copilul şi de a păstra legături personale cu acesta, iar mama minorului a refuzat până în prezent orice discuţie pe această temă şi profitând de faptul că reclamantul nu era înscris ca şi tată în actul de naştere al copilului, a obţinut încuviinţarea adopţiei fără acordul lui. Deşi anterior încuviinţării adopţiei reclamantul a intenţionat să recunoască copilul prin declaraţie la Oficiul de stare civilă, nu a reuşit, deoarece i s-a comunicat că şi mama trebuie să se prezinte cu certificatul de naştere, pentru a se efectua menţiunile şi în actul de naştere.
În ceea ce priveşte legea aplicabilă în speţă, art.49 din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil prevede că adopţiile încuviinţate înainte de intrarea în vigoare a Codului Civil rămân supuse, în ceea ce priveşte validitatea lor, legii în vigoare la data când au fost încuviinţate. Or, una din condiţiile de fond pentru validitatea adopţie o constituie consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti, iar la acea dată se cunoştea calitatea reclamantului de tată biologic pentru a i se solicita consimţământul, în condiţiile art.465 Noul Cod Civil şi art.9 din Legea nr.273/2004, după ce părintele a fost informat în mod corespunzător. Or, nu poate fi în interesul superior al copilului lipsa unei legături fireşti cu tatăl biologic, în condiţiile în care reclamantul şi-a exprimat intenţia în acest sens.
În drept s-au invocat prevederile art.480 coroborate cu art.463 şi urm, art.483, art.496, art.505 Noul Cod Civil.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 60 lei.
Pârâţii … şi I.M.A au formulat întâmpinare în cauză ( filele … dosar), prin care au solicitat respingerea acţiunii, invocând pe cale de excepţie lipsa calităţii procesuale active a numitului C.S şi necompetenţa materială a instanţei, pe motiv că reclamantul nu a dovedit că este tatăl minorului printr-o sentinţă judecătorească irevocabilă sau printr-o recunoaştere, conform art.57 alin.2 Codul Familiei, iar instanţa competentă să judece cauza este Judecătoria Braşov, având în vedere că se solicită stabilirea paternităţii, autoritate părintească şi program de vizită. Pe fondul cauzei, se solicită respingerea cererii de chemare în judecată, deoarece nu s-a făcut opoziţie la adopţie, iar din actele dosarului a reieşit că unul dintre părinţi este necunoscut.
În drept s-au invocat prevederile art.94,art.205 Cod procedură civilă, art.57 Codul familiei şi art.416 Cod civil.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov, , prin reprezentant legal, Director General, , a formulat întâmpinare ( fila 34 dosar), prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pe motiv că nu a fost parte în procesul de încuviinţare a adopţiei şi legislaţia în vigoare stabileşte în mod concret care sunt părţile într-un proces având ca obiect adopţia în familie.
În drept s-au invocat prevederile art.205 şi urm. Cod procedură civilă, Legea nr.273/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
În probaţiune au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: acte de stare civilă, hotărâri judecătoreşti, copii fotografii, alte înscrisuri, s-a ataşat dosarul nr… al Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, s-au administrat probele cu interogatoriul părţilor şi proba testimonială cu martorii…
La termenul de judecată din data de …..11.2013 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţiile de necompetenţă materială a instanţei, lipsa calităţii procesuale active a numitului C.S şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov, respingând primele două excepţii şi admiţând-o pe ultima, cu motivarea cuprinsă în acea încheiere.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
D.M. s-a născut la data de //// sub numele de … (fila … dosar), acesta fiind recunoscut de fostul soţ al mamei, …, căsătoria acestora fiind desfăcută prin acord la data de …, prin sentinţa civilă nr../….05.2009 a Judecătoriei Braşov ( fila .. dosar). Ulterior, mama copilului, …., a formulat acţiune în tăgada paternităţii, iar prin sentinţa civilă nr….. Judecătoria Braşov a admis acţiunea şi a constatat că pârâtul IVK nu este tatăl minorului şi a dispus efectuarea cuvenitelor menţiuni în actul de naştere al minorului, dispunând radierea acestuia din rubrica tatălui ( fila 94 dosar). Această constatare s-a întemeiat pe raportul de expertiză ADN, , întocmit de laboratorul de analize medicale MEDO, din care reiese că numitul C.S este tatăl biologic al minorului cu o probabilitate de 99,9999% ( fila 85 dosar).
Din interogatoriile administrate părţilor ( filele 96-106 dosar), care se coroborează cu depoziţiile martorilor …, ( fila 146-149 dosar) şi cu copiile fotografiilor reiese că reclamantul şi pârâta au coabitat o perioadă de câteva luni în locuinţa pârâtei, perioadă în care a fost conceput minorul, fapt netăgăduit de către părţi. Ulterior acestea s-au despărţit, iar pârâta a intrat în relaţie cu pârâtul …, cu care s-a căsătorit la data de 18.06.2011 ( fila 11 din dosarul nr….), iar în data de 28.09.2011 acesta din urmă a formulat la Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov cerere de încuviinţare a adopţiei minorului, cerere care a fost admisă prin sentinţa civilă nr. , pronunţată în dosarul nr….. La acel moment în actul de naştere al minorului la rubrica tatălui nu era înscrisă nicio persoană, astfel cum reiese din certificatul de naştere al acestuia ( fila 10 din dosarul nr….).
Potrivit art.9 din Legea nr.273/2004 una din condiţiile de fond ale adopţie constă în consimţământul părinţilor fireşti ai copilului, care urmează să fie adoptat, iar încălcarea acestei condiţii de fond este sancţionată cu nulitatea absolută a adopţiei, potrivit art.480 alin.1 Noul Cod Civil. În speţă, se constată că mama minorului, pârâta I.M.A, şi-a exprimat consimţământul la adopţia fiului său de către soţul ei, …, astfel cum rezultă din dosarul civil nr. … al Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov.
Reclamantul C.S a susţinut că a făcut demersuri pentru recunoaşterea lui D, sens în care a depus o cerere adresată Primăriei Braşov, prin cabinetul de avocat şi există o confirmare de primire a acesteia la data de , prin care solicita efectuarea cuvenitelor menţiuni în actul de naştere al minorului , în sensul radierii de la numele tatălui a lui IVK, astfel cum s-a dispus prin sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei Braşov, pronunţată în dosarul civil nr…./197/2010 ( filele … dosar), iar martorii audiaţi … şi … ( filele … dosar) au povestit că acesta se interesa dacă aceştia cunosc vreo persoană la primărie şi chiar s-a prezentat la această instituţie.
Potrivit art.416 alin.1 Noul Cod Civil recunoaşterea de paternitate, la fel ca şi recunoaşterea de maternitate, se poate face doar prin cele trei forme prevăzute de lege şi anume:prin declaraţie la serviciul de stare civilă, prin înscris autentic sau prin testament, sub sancţiunea nulităţii absolute a acesteia, în cazul în care recunoaşterea a fost făcută în alte forme ( art.418 alin.1 lit. c Noul Cod Civil ). Or, reclamantul nu a recunoscut copilul în niciuna din formele prevăzute de legea, astfel încât nu se putea solicita consimţământul acestuia la adopţia minorului. De altfel, din cuprinsul raportului de anchetă socială efectuat în cadrul procesului de adopţie reiese că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov l-a informat pe reclamant că pentru recunoaşterea paternităţii copilului, acesta trebuie să se adreseze instanţei de judecată ( fila …7 din dosarul nr….), iar instanţa a făcut verificări la Judecătoria Braşov dacă există înregistrată o astfel de acţiune şi s-a constatat că nu există ( fila 27 din dosarul nr….), astfel încât în mod legal instanţa a dispus adopţia minorului de către soţul mamei.
Mai mult, art. 481 Noul Cod Civil permite instanţei de judecată să respingă cererea privind nulitatea adopţiei, dacă menţinerea adopţiei este în interesul celui adoptat, astfel încât, chiar dacă s-ar fi încălcat o condiţie de fond a adopţiei, ceea ce nu este cazul în speţă, instanţa ar fi apreciat că interesul minorului ….. este să rămână adoptat de către soţul mamei, pârâtul …, căruia îi spune tată şi cu care are o relaţie specială, astfel cum au relatat martorii …….
Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată privind constatarea nulităţii absolute a adopţiei minorului …. şi a petitelor subsecvente, în contradictoriu cu pârâţii … şi I.M.A şi va respinge aceeaşi cerere faţă de pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală, în urma admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia la termenul de judecată din data de ….11.2013.
Reţinând culpa procesuală a reclamantului, în baza art.274 Cod procedură civilă, îl va obliga să plătească pârâtei I.M.A suma de 1500 lei, iar pârâtului … suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii de avocat, justificate prin chitanţe ( fila 151 dosar).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
H O T Ă R Ă Ş T E :
Respinge cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul C.S, CNP …, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat … în Braşov, str. …, jud. Braşov, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov , prin reprezentant legal, Director General, , ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul C.S, CNP …, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat … în Braşov, str. …, nr…., jud. Braşov, în contradictoriu cu pârâţii …, CNP …. şi I.M.A, ambii cu domiciliul în Braşov, str.…………., nr…., ………..jud. Braşov.
Obligă pe reclamantul C.S să plătească pârâtei I.M.A suma de 1500 lei, iar pârâtului … suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2014.
.
