Invocarea caracterului intempestiv al emiterii hotărârii de Guvern a cărei suspendare se solicită, lipsei oricăror justificări obiective în emiterea acestora, aplicării unui tratament vădit discriminatoriu reclamantului, nu pot fi reţinute ca fiind caz bine justificat, iar examinarea abuzului de drept, respectiv a excesului de putere, invocate de reclamant, ar echivala cu pronunţarea asupra chiar fondului dreptului.
în ceea ce priveşte paguba iminentă, art. 2 lit. s) defineşte noţiunile de pagubă iminentă ca fiind prejudiciul material viitor şi previzibil, astfel încât respectarea ordinii de drept, prejudiciul de imagine, stabilitatea sistemului social şi politic, prejudicierea activităţii Instituţiei Prefectului, nu constituie prejudiciu material.
C.A. Ploieşti, secţia comercială şi de administrativ şi fiscal, sentinţa nr. 33/12.02.2010
Reclamantul Ş.S.P. a solicitat suspendarea executării Hotărârii de Guvern nr. II35 publicată în Monitorul Oficial nr. 651 din data de
02.10.2009, prin care s-a dispus exercitarea cu caracter temporar de către d-nul B.G.E. a funcţiei de prefect al judeţului P., funcţie ocupată anterior de reclamant, cu caracter temporar, începând cu data de
25.02.2009, în baza Hotărârii de Guvern nr. 128/2009, şi din care a fost eliberat prin Hotărârea de Guvern nr. 1133/01.10.2009, până la data pronunţării unei hotărâri cu privire la fondul cauzei în cauza ce vizează anularea ultimelor două hotărâri de Guvern.
Reclamantul a ocupat funcţia de prefect al Judeţului P., urmare a emiterii de către Guvern a H.G. nr. 128/2009, prin care, în baza art. 43 din H.G. nr. 341/2007 şi a Legii nr. 188/1999, a fost desemnat să exercite temporar funcţia de prefect al judeţului P., urmând a fi definitivat în funcţie ca efect al organizării concursului în acest sens, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 188/2009 şi ale H.G. nr. 341/2007.
La data dc 20.10.2009, reclamantul a formulat plângere prealabilă împotriva hotărârii de Guvern a cărei suspendare o solicită, înregistrată la nr. 17/(…) la Secretariatul General al Guvernului
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti la nr. (…), reclamantul Ş.S.P. a chemat în judecată pârâtul Guvernul României şi a solicitat suspendarea executării actului administrativ individual cu caractcr normativ, reprezentat dc hotărârea de Guvern nr. 1135 publicată în Monitorul Oficial nr. 651 din data dc 02.10.2009, până la data pronunţării unei hotărâri cu privire la fondul cauzei în cauza ce vizează anularea hotărârii de Guvern, prin care s-a dispus exercitarea cu caracter temporar de către d-nul B.G.E. a funcţiei de prefect al judeţului P., funcţie ocupată anterior de reclamant în baza Hotărârii dc Guvern nr. 128/2009, şi din care a fost eliberat în mod abuziv prin emiterea Hotărârii de Guvern nr. 1133/01.10.2009.
Pe fondul cererii de suspendare, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.
Articolul 2 lit. s) şi t) defineşte noţiunile de pagubă iminentă – prejudiciul material viitor şi previzibil, respectiv cazuri bine justificate -împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
Rezultă că pentru suspendarea executării actului administrativ este necesară întrunirea a două condiţii cumulative, şi anume: să existe un caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube, care să poată fi prevenită prin suspendare.
Cu privire la condiţia cazului bine justificat, curtea constată că, prin hotărârea de Guvern a cărei suspendare se solicită, nr. 1135 din data de 02.10.2009, s-a dispus exercitarea cu caracter temporar dc către o altă persoană a funcţiei de prefect al judeţului P., accastă funcţie fiind ocupată anterior de reclamant, cu caractcr temporar, începând cu data de 25.02.2009, în baza H.G. nr. 128/2009, în baza art. 43 din H.G. nr. 341/2007 şi a Legii nr. 188/1999 şi din care a fost eliberat prin H.G. nr. 1133/01.10.2009, suspendarea se solicită până la data pronunţării unei hotărâri cu privire la fondul cercrii cu privire la anularea ultimelor două hotărâri de Guvern.
Hotărârea de Guvern a cărei suspendare se solicită, nr. 1135 din data de 02.10.2009, a fost emisă în baza prevederilor art. 43 din H.G. nr. 341/2007, art. 19 alin. (1) lit. a), art. 89 şi 92 din Legea nr. 188/1999,
iar împrejurările invocate de reclamant, Iară a examina fondul litigiului, nu se constituie într-un caz bine justificat, în sensul art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, nu conduc la crearea unei îndoieli serioase în privinţa legalităţii deciziei actului administrativ, de natură a atrage suspendarea executării acestuia.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 128/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 115 din 25 februarie 2009, s-a dispus exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului P. de către domnul P.Ş.S., în conformitate cu dispoziţiile art. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007, art. 19 alin. (1) lit. a), art. 89 şi 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, prin dispoziţiile art. 92 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 fiind prevăzută exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice, dacă aceasta este vacantă, pe o perioadă dc maximum 6 luni într-un an calendaristic.
Termenul prevăzut de lege pentru exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului P. de către reclamant fusese depăşit la data de 2.10.2009, data emiterii hotărârii de Guvern a cărei suspendare se solicită, fiind emisă şi hotărârea de Guvern în acest sens, nr. 1133/01.10.2009, act administrativ ce se bucură de prezumţia de legalitate până la anularea sa, curtea nefiind învestită să examineze în niciun fel legalitatea acesteia.
In aceste împrejurări, invocarea caracterului intempestiv al emiterii hotărârilor, lipsei oricăror justificări obiective în emiterea acestora, aplicării unui tratament vădit discriminatoriu reclamantului, nu pot fi reţinute ca fiind caz bine justificat, iar examinarea abuzului de drept, respectiv a excesului de putere, invocate de reclamant, ar echivala cu pronunţarea asupra chiar fondului dreptului.
In ccea ce priveşte paguba iminentă, art. 2 lit. s) defineşte noţiunile dc pagubă iminentă ca fiind prejudiciul material viitor şi previzibil, astfel încât respectarea ordinii de drept, prejudiciul dc imagine, stabilitatea sistemului social şi politic, prejudicierea activităţii Instituţiei Prefectului, nu constituie prejudiciu material, iar susţinerile privind lipsirea reclamantului de posibilitatea de a-şi exercita în mod liber calitatea de funcţionar şi de a ocupa locul de muncă anterior deţinut până la soluţionarea acţiunii de a beneficia de un alt loc dc muncă sunt neîntemeiate, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat, termenul de exercitare, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului P., de către reclamant, fusese depăşit la data de 2.10.2009, data emiterii hotărârii de Guvern a cărei suspendare se solicită, fiind emisă şi Hotărârea de Guvern în acest sens, nr. 1133/01.10.2009, act administrativ ce se bucură de prezumţia de legalitate până la anularea sa, curtea nefiind învestită să examineze legalitatea acesteia.
Pentru aceste motive, curtea constată că nu sunt întrunite condiţiile de suspendare a executării actului administrativ prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă şi cazul bine justificat, considerente pentru care a respins cererea de suspendare a executării ca neîntemeiată.
Notă: Măsura suspendării actelor administrative, fiind reglementată de Legea nr. 554/2004 printr-o normă permisivă, admisibilitatea acestei cereri trebuie analizată sub aspectul temeiniciei sale, reclamanţii fiind obligaţi la probarea îndeplinirii condiţiilor imperative, cumulativ prevăzute de lege, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă.
Astfel, trebuie să justifice în mod real existenţa unei legături de cauzalitate între efectele produse de adoptarea şi aplicarea ordonanţei de urgenţă contestate şi paguba invocată. în concret, trebuie arătat care este pericolul ce va afecta drepturile sale subiective.
Or, prin suspendarea executării actului administrativ, se încalcă însăşi prezumţia de legalitate, fără ca instanţa să fi păşit la cercetarea legalităţii acestuia, prin aceea că instanţa trece la verificarea efectelor acestuia, respectiv la constatarea pagubelor produse prin raportare la caracterul legal sau ilegal al actului administrativ.
Prin dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a instituit măsuri de protecţie pentru persoane, împotriva unor pagube care cu greu ar putea fi acoperite, chiar şi în condiţiile în care actele administrative ar fi anulate. în cauza de faţă, reclamantului nu i se produce vreun prejudiciu, întrucât acesta oricum exercita funcţia publică cu caracter temporar, situaţie cunoscută de acesta încă de la ocuparea funcţiei.
Exercitarea temporară a funcţiei publice de prefect al judeţului P., de către reclamant, s-a realizat corespunzător prevederilor art. 92 din Legea nr. 188/1999 privind funcţionarii publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime în specialitatea studiilor pentru ocuparea funcţiei care nu are în cazierul administrativ sancţiuni disciplinare neradiate în condiţiile acestei legi.
