Prin sentinţa penală nr. 528/20.11.2008 a Judecătoriei Reghin, pronunţată în doarul 580/289/2007, instanţa l-a condamnat pe inculpatul Xxpentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie la 2 ani închisoare cu suspendarea executării.
Prin încheierea de şedinţă din 14.07.2008 din acelaşi dosar l-a amendat pe avocatul inculpatului, dl. Xx, cu 500 de lei, în baza art. 198 alin. 3 Cod pr. penală, având în vedere lipsa lui din instanţă şi faptul că nu şi-a asigurat un substitut care să fie în măsură să pună concluzii în cauză.
Împotriva acestei încheieri a formulat apel dl. avocat.
În motivarea apelului, arată că la data respectivă a fost prezent la Judecătoria Reghin, şi a asigurat asistenţa juridică în mai multe cauze. În drept, a invocat art. 379 pct. 2 lit. a rap. la art. 382 alin. 2 Cod pr. penală şi a solicitat scutirea de la plata amenzii
Analizând apelul declarat prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, în conformitate cu prev art 371 alin 2 Cpp, instanţa îl consideră fondat.
Considerentele pe care instanţa de apel le are în vedere sunt următoarele:
În drept, reţine prevederile art. 362 alin. 1 Cod pr. penală, potrivit cărora pot face apel:
…
e) martorul, expertul, interpretul şi apărătorul, în ce priveşte cheltuielile judiciare cuvenite acestora;
f) orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei.
Potrivit art. 363 alin. 4, în cazul prevăzut în art. 362 lit. e), calea de atac poate fi exercitată de îndată după pronunţarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare şi cel mai târziu în 10 zile de la pronunţarea sentinţei prin care s-a soluţionat cauza. Judecarea apelului se face numai după soluţionarea cauzei, afară de cazul când procesul a fost suspendat.
Chiar dacă apărătorul nu vizează în calea de atac cheltuielile judiciare cuvenite, ci amenda judiciară aplicată, aceste prevederi sunt aplicabile şi acestui apel, pentru identitate de situaţie, în condiţiile în care, după cum rezultă din lit. f a art. 362 Cod procedură penală, are calitatea de a formula apel orice persoană interesată.
Cum sentinţa a fost pronunţată la data de 20 noiembrie, iar potrivit facturii emisă de Poşta Română, depusă la dosar, apelul a fost depus la poştă în data de 2 decembrie 2008, 1 decembrie fiind zi nelucrătoare, apelul este în termen.
Pe de altă parte, are în vedere prev. art. 198 alin. 3 Cod pr. penală, potrivit cărora lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea, în condiţiile legii, ori înlocuirea, sau refuzul acestuia de a asigura apărarea se sancţionează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei.
Din ordinul de deplasare depus la dosar rezultă că dl. avocat a fost prezent la Judecătoria Reghin în data de 14 iulie 2008, între orele 9-12,30. Ordinul de deplasare este vizat chiar de judecătorul care i-a aplicat amenda.
În aceste condiţii, nu este clar motivul pentru care nu s-a reuşit ca dl. avocat Xx să asigure asistenţa inculpatului Xxla acel termen, şi s-a preferat participarea avocatului substituent.
În altă ordine de idei, delegaţia de substituire din data de 21.05.2008 poartă menţiunea că dl. avocat Xx îl împuterniceşte pe dl. avocat Xxsă îl substituie în faţa Judecătoriei Reghin pentru clientul Xx. Delegaţia nu sugerează nici un motiv pentru care dl. avocat Xxar fi incapabil să pună concluzii. Trebuie menţionat aici că dl. avocat Xx nu era angajat de Xx, ci fusese desemnat apărător din oficiu. Ori, prima instanţă a acceptat fără întrebări şi a consemnat ca atare susţinerea avocatului Xxdin data de 14 iulie, că nu este în măsură să pună concluzii în cauză, dispunând amânarea. O nouă menţiune se impune – Art. 198 alin. 3 Cod procedură penală dispune sancţionarea, nu doar a lipsei nejustificate, ci şi a refuzului avocatului de a asigura apărarea. Nu este clar de ce instanţa a ales sancţionarea avocatului Xx şi nu a celuilalt avocat.
Pentru aceste motive, instanţa de apel apreciază că nu există suficiente elemente care să justifice amendarea apelantului la termenul din 14 iulie 2008.
Ca urmare, în baza art 379 pct.2 lit.a Cod procedură penală instanţa va admite apelul declarat de dl. avocat, va desfiinţa încheierea atacată în ce priveşte dispoziţiile referitoare la sancţiunea aplicată şi în rejudecare va dispune anularea amenzii.
Nu va dispune scutirea de amendă, aşa cum a cerut dl. avocat, fiindcă această măsură este atributul instanţei care aplică sancţiunea, sesizată cu o cerere de reexaminare conform art. 199 Cod procedură penală, iar nu al instanţei de apel.
Cu privire la cheltuileile judiciare avansate de stat în apel, sunt aplicabile prev. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
