În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca prin sentinta civila nr. 841/3.03. 2003 a Judecatoriei A. , definitiva prin decizia civila nr. 5 A / 7 . 01. 1009 a Tribunalului Teleorman i –a fost admisa actiunea formulata, constatându-se ca este proprietarul imobilului compus din 2 camere si antreu în suprafata de 44,20 mp, însa din greseala nu a cerut si suprafata de 55,80 mp pe care o revendica prin prezenta cerere.
În dovedirea actiunii reclamantul a depus în xerocopie decizia nr. 5 A / 7 . 01. 2009 a Tribunalului Teleorman.
La data de 17 iunie 2009 , pârâta Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman în nume propriu, si în numele Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice, a depus întâmpinare prin care a invocat exceptiile necompetentei materiale a Tribunalului Teleorman si lipsa calitatii procesuale pasive.
În ce priveste prima exceptie a motivat ca potrivit art. 1 alin. 1 Cod procedura civila, competenta solutionarii cauzei, revine Judecatoriei Alexandria, iar referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sustinut ca în raport de prevederile art. 3 alin. 1 pct. 81 din HG nr. 34/ 2004 Directia Generala a Finantelor Publice, nu are calitate procesuala pasiva.
Tribunalul Teleorman, prin sentinta civila nr. 97/22.06. 2009 a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei A., în baza art . 1 pct. 1 si 13 din Codul de procedura civila.
Dupa învestirea, în urma declinarii de competenta, prin încheierea din 14. 10. 2010, Judecatoria Alexandria, a respins ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâta DGFP Teleorman, având în vedere ca imobilul casa de locuit se afla pe terenul pentru care s –a constatat calitatea de proprietar a reclamantului, care este fondul principal, ceea ce atrage calitatile acelorasi parti si în prezenta cauza.
În dovedirea actiunii reclamantul a propus si au fost audiati martorii P. G. si V. I.
Pârâtul municipiul A, prin primar a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondata a actiunii, motivând în esenta ca, reclamantul nu a facut dovada unei posesii utile , netulburate si sub nume de proprietar, conditii prevazute de art. 1847 Cod Civil.
A mai aratat pârâta ca terenul în litigiu este proprietatea municipiului, ca efect al preluarii de catre stat.
În sustinerea întâmpinarii pârâta a depus înscrisuri ( f. 62 – 78 ).
S –a dispus atasarea dosarului nr. 4791 /R/ 2002 în care s –a pronuntat sentinta civila nr. 841/2002.
Prin sentinta civila nr. 150 / 12. 05 . 2010 a Judecatoriei A a fost admisa actiunea, pârâtul municipiul Alexandria, prin primar fiind obligat sa lase reclamantului în deplina proprietate si pasnica posesie suprafata de 55,80 mp teren intravilan situat în Alexandria, strada Bucuresti , nr. 40 aferent imobilului în cota de ˝ revendicat prin sentinta civila nr. 841/13.03. 2003 a Judecatoriei Alexandria.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a constatat ca prin sentinta civila nr. 841 /13.03.2003 a Judecatoriei Alexandria, pârâtul Consiliul Local Alexandria a fost obligat sa lase reclamantului în deplina proprietate 1 / 2 din imobilul situat în Alexandria , strada Bucuresti , nr. 40 compus din 2 camere si un antreu în suprafata de 44, 20 m.p însa nu s –a pronuntat si cu privire la terenul aferent imobilului, nefacând obiectul actiunii.
A mai retinut instanta ca, prin decizia nr. 9 / 10.01. 1962 a fost expropriata suprafata construita de 44,20 mp respectiv doua camere si un antreu apartinând numitului Roman Constantin, autorul reclamantului , iar prin contractul de vânzare – cumparare nr. 5488 /31 mai 1994 D. I. a devenit proprietarul imobilului situat în Alexandria.
În baza înscrisurilor depuse la dosar si a declaratiilor martorilor audiati , Judecatoria a mai retinut ca reclamantul a locuit în partea de imobil nationalizata, apararea pârâtului municipiului Alexandria, ca posesia nu a fost utila, netulburata si sub nume de proprietar nefiind întemeiata, întrucât temeiul de drept al actiunii nu este uzucapiunea, iar pârâtul nu a depus nici un titlu valabil din care sa rezulte trecerea bunului respectiv în proprietatea acestuia.
Instanta de fond a conchis ca, în raport de probele administrate rezulta cu certitudine ca reclamantul este unicul proprietar al imobilului mostenit de la parintii sai si având în vedere ca prin sentinta civila nr. 841 / 13.03. 2003 a Judecatoriei Alexandria s –a dispus restituirea imobilului constructie din strada Bucuresti nr. 40 , în cota de 1 /2, în baza aceluiasi temei legal si pentru aceleasi considerente a constatat ca acesta este proprietarul suprafetei de 55,80 mp (1 /2 ) teren aferent constructiei revendicate, Primaria municipiului Alexandria fiind obligata sa i-l lase în deplina proprietate si pasnica folosinta.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs în termen municipiul Alexandria, Primaria municipiului Alexandria prin primar, solicitând admiterea recursului, modificarea sentintei în sensul respingerii ca nefondate a actiunii.
A motivat ca instanta de fond a interpretat gresit dispozitiile legale si fara a analiza înscrisurile depuse, a obligat Primaria municipiului Alexandria sa –i lase reclamantului dreptul de proprietate si pasnica folosinta suprafata de 55,80 mp teren intravilan situat în municipiul Alexandria.
Sub acest aspect , recurenta a mai aratat ca instanta nu a constatat ca reclamantul este proprietarul terenului revendicat, astfel ca nu se cunoaste care este obiectul actiunii.
Prin cel de al doilea motiv de recurs recurenta a sustinut ca terenul al carui proprietar se pretinde reclamantul nu se mai gasea în posesia efectiva a acestuia de peste 30 de ani , astfel ca, în mod gresit instanta a retinut ca aceasta a facut dovada unei posesii utile , netulburate si sub nume de proprietar.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs a mai aratat recurenta ca terenul în litigiu este proprietatea municipiului Alexandria ca efect al preluarii de catre stat , iar notificarea înregistrata sub nr. 11324/30.07.2010 prin care reclamantul a solicitat retrocedarea imobilului expropriat a fost respinsa apoi prin dispozitia primarului si prin sentinta civila nr. 579 din 6.10. 2003 a Tribunalului Teleorman.
În drept au fost invocate dispozitiile art . 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Sentinta a fost atacata cu recurs si de catre pârâta Directia Generala a Finantelor Publice în nume propriu si în numele Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice, solicitând admiterea recursului , modificarea sentintei atacate în sensul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.
A sustinut ca instanta de fond nu s –a pronuntat asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive invocata de DGFP Teleorman, invocând aceleasi argumente ca si în întâmpinarea depusa la fond.
În drept au fost invocate dispozitiile art. 299 – 316 Cod procedura civila.
Intimatii nu au depus întâmpinare.
Din oficiu, tribunalul, a invocat exceptia lipsei de interes a recursului declarat de DGFP Teleorman , în nume propriu si al Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice.
Verificând sentinta atacata prin prisma criticilor formulate si analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, exceptia lipsei de interes a recursului invocata din oficiu, tribunalul retine urmatoarele:
Sub aspectul exceptiei lipsei de interes a recursului declarat de DGFP Teleorman , tribunalul constata ca prin sentinta atacata, nu s –au stabilit obligatii în sarcina pârâtei, astfel ca, aceasta nu a justificat existenta unui folos practic pentru declansarea procedurii judiciare.
Fiind o conditie de exercitiu a caii de atac si nefiind justificata, instanta va respinge ca lipsit de interes recursul declarat.
Procedând la examinarea recursului declarat de pârâtul Municipiul Alexandria/ Primaria municipiului Alexandria prin primar, se va respinge ca nefondat, pentru considerentele care vor succede.
În ce priveste primul motiv de recurs vizând gresita interpretare a dispozitiilor legale tribunalul constata ca este neîntemeiat.
Se observa ca instanta de fond a analizat înscrisurile depuse la dosarul cauzei si din coroborarea cu declaratiile martorilor audiati a concluzionat ca reclamantul este proprietarul imobilului teren intravilan în suprafata de 55,80 mp situat în municipiul Alexandria , aferent constructiei pentru care, prin sentinta civila nr. 841 / 13.03. 2003 a Judecatoriei Alexandria , irevocabila, s –a dispus restituirea , în temeiul art 480 Cod Civil.
Constatând calitatea de proprietar a reclamantului în lipsa unui titlu valabil al statului, în mod corect, instanta de fond a dispus obligarea recurentului sa-i lase în deplina proprietate reclamantului terenul intravilan în suprafata de 55, 80 mp aferent constructiei revendicate, pronuntându-de asupra obiectului dedus judecatii..
Neîntemeiat este si motivul doi de recurs.
Reclamantul R. I. nu si –a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 1847 privind uzucapiunea, astfel cum în mod eronat a sustinut recurentul , astfel ca nu era necesara îndeplinirea conditiilor privind utilitatea posesiei , stapânirea bunului sub nume de proprietar si netulburarea posesiei.
Nici critica privind împrejurarea ca în mod gresit s –a retinut calitatea de proprietar a intimatului reclamant, desi proprietatea apartine municipiului , ca efect al preluarii terenului respectiv de catre stat, nu poate fi retinuta.
În cauza, nu s –au depus înscrisuri certe din care sa rezulte ca preluarea terenului respectiv s –a produs în baza unui titlu valabil.
Înscrisurile depuse de recurent fac trimitere la dispozitiile unei sentinte penale nedepuse , în timp ce decizia nr. 9 / 10 . 01. 1962 face referire numai la trecerea în administrarea IGO Alexandria a suprafetei construite în suprafata de 44,20 mp.
De asemenea, nici faptul ca notificarea nr. 11324/30.07.2001 prin care reclamantul a solicitat retrocedarea imobilului expirat a fost respinsa prin dispozitia primarului si apoi respinsa prin sentinta civila nr. 579 din 6. 10. 2003 nu poate constitui temei pentru a paraliza formula prezenta actiune.
Fata de considerentele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedura civila , se va respinge ca lipsit de interes recursul declarat de DGFP Teleorman în nume propriu si în numele Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice si ca nefondat recursul formulat de municipiul Alexandria – prin primar.
