Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Focşani la nr.8010/231/2007 petentul M.I. a solicitat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună desfiinţarea încheierii nr.16999/23.07.2007 emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Vrancea şi admiterea cererii de intabulare respinse prin încheierea menţionată.
Iniţial plângerea a fost formulată în contradictoriu cu pârâta Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Vrancea, iar la termenul din data de 05.11.2007 instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia şi a constatat că soluţionarea plângerii este supusă procedurii necontencioase prevăzute de art.331- art.339 cod procedură civilă.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în mod greşit i s-a respins cererea de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului plantaţie livadă situat în Focşani, T.9-13 pc.21,27-38, deoarece a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art.40 al.2 din HG nr.890/2005, respectiv existenţa unui acord încheiat cu fostul proprietar şi obţinerea unei confirmări din partea comisiei de fond funciar. A mai arătat că motivul de respingere al cererii privind lipsa unui identificator unic pentru imobil este inadmisibil, întrucât petentul tocmai acest lucru l-a solicitat Oficiului de Cadastru.
Prin sentinţa civilă nr.5389 din 28.11.2007 Judecătoria Focşani a respins plângerea ca neîntemeiată reţinând că petentul a cumpărat în 2005 suprafaţa de 108 ha plantaţie livadă, că ulterior pentru o suprafaţă de 40 ha din terenul aferent plantaţiei a încheiat cu numitul L.Ş. un acord prin care în schimbul plăţii unui preţ cu titlu de despăgubiri urma să devină proprietar al terenului.
Instanţa a reţinut că acest acord nu reprezintă un titlu de proprietate, că nu sunt îndeplinite cerinţele art.4 al.11-7 din Legea nr.1/2000 întrucât acest acord nu a fost confirmat de comisia competentă respectiv de Comisia Municipiului Focşani pe raza căreia se află terenul ci de către Comisia locală Boloteşti. În speţă nici Comisia Judeţeană Vrancea nu a validat cererea de reconstituire formulată de L.Ş. condiţie necesară pentru încheierea acestui acord.
S-a mai reţinut şi că terenul nu este individualizat prin numere cadastrale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul M.I. declarând-o netemeinică şi nelegală pe motiv că există dovada dreptului de proprietate respectiv pentru plantaţie procesul verbal de adjudecare şi pentru teren acordul şi actul de confirmare al Comisiei locale Boloteşti, că prin intabulare s-a solicitat tocmai atribuirea unui număr cadastral, că în speţă sunt îndeplinite cerinţele art.4 (1)7 din această lege şi ale art.40 al.2 din HG nr.890/2005 reclamantul făcând dovada că a efectuat plata şi a îndeplinit condiţiile prevăzute în acordul încheiat între părţi.
Se mai susţine că instanţa a adăugat la lege întrucât a susţinut că nu Comisia locală Boloteşti era competentă.
În urma analizării probelor administrate prin decizia civilă nr. 86 din 13.03.2008 a Tribunalului Vrancea a fost respins ca nefondat apelul petentului M.I. reţinându-se în esenţă faptul că acordul încheiat de petent cu numitul L.Ş. nu poate constitui titlu de proprietate pentru a fi intabulat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs petentul care a susţinut că a făcut dovada dreptului de proprietate cu actele depuse astfel că cererea sa privind intabularea este pe deplin justificată.
Prin decizia civilă nr. 331/R din 27 mai 2008 Curtea de Apel Galaţi a admis recursul petentului, a modificat decizia Tribunalului Vrancea în sensul admiterii apelului şi schimbând hotărârea instanţei de fond a admis plângerea formulată împotriva Încheierii nr.16999/2007 pronunţată de OCPI Vrancea.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut faptul că potrivit disp.art. 4 (13) din Legea nr. 1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005 pentru terenurile preluate de stat de pe care investiţiile au fost vândute cu respectarea legii, foştii proprietari pot opta pentru alt amplasament sau pentru despăgubiri plătite fie de către investitor sau de către stat.
Din conţinutul acestui text de lege rezultă cu claritate faptul că un investitor poate achita despăgubirile la care este îndreptăţit fostul proprietar degrevând statul de această sarcină.
Este de necontestat faptul că investitorul nu face un act de liberalitate în favoarea statului ci acesta urmăreşte ca prin plata acestor sume să dobândească dreptul de proprietate asupra terenului pe care se află investiţia cumpărată în condiţiile legii.
Verificând îndeplinirea acestor condiţii legale Curtea a constatat că petentul cu procesul verbal de adjudecare emis de D.G.F.P. Vrancea cu nr. 27/2005 a făcut dovada că este proprietarul investiţiei de 108 ha „plantaţie pomi”.
Din conţinutul acordului încheiat la data de 28.12.2006 între petentul M.I. şi fostul proprietar L.Ş. şi completat prin cele două acte adiţionale aflate la filele 36 şi 39 din dosarul nr. 8010/231/2007 a Judecătoriei Vrancea rezultă că s-a perfectat vânzarea a 40 ha teren situat în extravilanul municipiului Focşani.
Din adeverinţa nr. 1428/15.05.2001 emisă de Primăria comunei Boloteşti rezultă că numitului L.Ş. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 40 ha teren şi întrucât pe raza comunei nu mai există teren disponibil acesta a fost înscris în anexa 39 urmând să i se acorde despăgubiri.
Primăria comunei Boloteşti în baza disp.art. 40 al. 2 din H.G. nr. 890/2005 constatând efectuată plata de investitorul M.I. potrivit acordului încheiat cu numitul L.Ş. a emis petentului „ actul de confirmare „ înregistrat sub nr. 683/08.03.2007.
Pentru a proceda la intabularea dreptului de proprietate OCPI Vrancea are obligaţia legală de a verifica îndeplinirea dispoziţiile cuprinse în art. 40 din Legea 1/2000 modificată respectiv dacă a fost realizat acordul dintre fostul proprietar şi investitor, dacă acesta este în posesia actului de confirmare.
Din cele arătate mai sus rezultă că petentul îndeplineşte toate condiţiile legale pentru a solicita O.C.P.I. Vrancea intabularea dreptului său de proprietate şi în mod nelegal cererea sa a fost respinsă.
Dacă am confirma susţinerile instanţei de apel ar însemna să fim de acord cu faptul că petentul deşi cunoştea că pe raza comunei Boloteşti şi a localităţilor învecinate nu mai este teren disponibil acesta a înţeles să achite contravaloarea terenului fostului proprietar doar în ideea de a degreva statul de această sarcină.
Această susţinere nu poate fi primită întrucât contravine scopului urmărit de legiuitor la emiterea Legii nr. 1/2000 aşa cum a fost modificată.
