Termenul de 15 zile prevazut de art. 23 din O.G. nr. 26/2000nu este aplicabil cînd prin actiune se ataca actul aditional si nu hotarârea adunarii generale. Atacând actul aditional reclamantul nu era tinut de termenul de 15 zile. Invocându-se nulitatea absoluta a actului nu era tinut nici de vreun termen de prescriptie.
Prin sentinta civila nr. 2808 din 30.10.2008 a Judecatoriei Viseu de Sus, s-a respins actiunea civila formulata de reclamantul C.M. în con¬tra¬dic¬toriu cu pârâta Asociatia Composesorala .
În considerentele sentintei s-a retinut ca reclamantul a so¬licitat sa se constate ca actul aditional de modificare a Statutului Asociatiei Com¬posesorale, autentificat sub nr. 411/2005 nu a fost confirmat în prima A¬du¬na¬re Generala a Asociatiei si, pe cale de consecinta, sa se constate nulitatea ab¬so¬luta a actului aditional ca fiind lipsit de o conditie de fond, respectiv aceea de a fi aprobat de prima Adunare Generala conform cap. IX, pct. I din Statutul ne¬mo¬dificat.
În subsidiar, reclamantul a solicitat a se constata ca pârâta este gu¬ver¬na¬ta de Statutul nemodificat, pâna când actul aditional va fi confirmat de o adu¬na¬re generala.
În urma administrarii probatoriului în cauza, judecatoria a retinut ur¬ma¬toarele:
Prin întâmpinarea si notele de sedinta depuse, pârâta, prin reprezen¬tan¬tul sau a invocat lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale a re¬cla¬man¬tului, mentionând în acest sens dispozitiile art. 161 Cod procedura civila, ce re¬glementeaza aceasta exceptie si, de asemenea, exceptia tardivitatii formularii ac¬tiunii civile, cu referire la dispozitiile art. 23 alin. 2 din OG nr. 26/2000.
Instanta a retinut, sub aspectul primei exceptii invocate, ca prin dis¬po¬zi¬ti¬ile art. 161 Cod procedura civila, se are în vedere ipoteza în care titularul drep¬tului nu are capacitate de exercitiu (situatii în care este necesara repre¬zen¬ta¬rea sau, dupa caz, asistarea sa) ori cea în care nu se poate face dovada ca¬li¬ta¬tii de reprezentant, situatii care, însa, nu sunt incidente în speta, reclamantul a¬vând exercitiul drepturilor procedurale, acesta actionând în instanta în nume pro¬priu. Prin urmare, aceasta exceptie de procedura nu poate fi retinuta.
În ceea ce priveste exceptia tardivitatii formularii actiunii civile invocate de asemenea, de pârâta, prin reprezentantul sau, instanta a apreciat ca este în¬te¬meiata. Astfel, în sensul dispozitiilor art. 23 din OG nr. 26/2000, „Hotarârile lu¬ate în Adunarea Generala, în limitele legii, ale actului constitutiv si/sau ale Sta¬tutului sunt obligatorii, chiar si pentru asociatii care nu au luat parte la a¬du¬na¬rea generala sau au votat împotriva”.
Hotarârile adunarii generale contrare legii, actul constitutiv sau dispo¬zi¬tiilor cuprinse în statut, se statueaza prin prevederile legale mentionate, pot fi a¬tacate „în termen de 15 zile” de la data la care asociatii au luat cunostinta des¬pre hotarâre sau de la data la care a avut loc sedinta, dupa caz.
În speta, reclamantul a solicitat anularea unui act (modificarea Sta¬tu¬tu¬lui Asociatiei Composesorale) adoptat la Adunarea Generala (AG) din 12.09. 2004, actiunea fiind înregistrata la instanta, la data de 06.02.2007, depasindu-se astfel termenul de 15 zile instituit prin dispozitiile legale precitate.
Aceasta consecinta juridica se impune, reclamantul având cunostinta des¬pre actele adoptate în Adunarea Generala din 12.09.2004, asa cum reiese si din examinarea sentintei civile nr. 2744/10.11.2004, pronuntata de Judecatoria Vi¬seu de Sus în dosarul nr. 3216/2004, irevocabila prin Decizia civila nr. 123/R a Tribunalului Maramures, data în dosarul nr. 494/2005.
Astfel, din dispozitivul hotarârii judecatoresti mentionate rezulta ca a fost respinsa ca nefondata „contestatia” formulata de reclamant (împreuna cu o al¬ta persoana) împotriva aceleiasi pârâte, prin care se solicita anularea hota¬râ¬ri¬lor luate în Adunarea Generala din 12.09.2004.
Instanta a retinut si faptul ca, desi reclamantul invoca nulitatea absoluta a unui act adoptat în Hotarârea din 12.09.2004 (nulitatea absoluta putând fi in¬vo¬cata, de principiu, oricând), nu arata, în concret, cauza care ar determina nu¬li¬tatea absoluta a actului, facând, doar trimitere la Statutul Asociatiei (cap. IX pct. 1), din lecturarea caruia nu rezulta, aplicabilitatea sanctiunii mentionate.
Asa fiind, contestând hotarârile luate în Adunarea Generala din 12.09. 2004 (în dosarul nr. 3216/2004 al Judecatoriei Viseu de Sus), acestea au fost a¬na¬lizate, sub aspectul legalitatii si al tuturor motivelor care ar fi determinat a¬nu¬larea lor.
Pe fondul cauzei, prin actiunea introductiva de instanta, reclamantul a so¬licitat „ a se constata ca actul aditional” de modificare a Statutului Asociatiei Com¬posesorale, autentificat sub nr. 411/2005 nu a fost confirmat, în prima a¬du¬na¬re generala a asociatiei pârâte si, pe cale de consecinta, sa se constate nuli¬ta¬tea absoluta a acestuia iar, în subsidiar, sa se constate ca Asociatia Com¬po¬se¬so¬ra¬la este guvernata de Statutul nemodificat, pâna când actul aditional va fi con¬fir¬mat.
Instanta a retinut sub acest aspect ca, din înscrisurile anexate de pârâta, la dosarul cauzei, rezulta ca, în urma citirii de catre secretarul asociatiei a tu¬tu¬ror modificarilor propuse de Consiliul de Administratie a fi aduse Statutului A¬sociatiei, respectiv actul aditional, în proiect, act a carei anulare se solicita, „mem¬brii composesori prezenti l-au adoptat, în unanimitate”, actul fiind, ulte¬ri¬or, autentificat sub nr. 411/11.02.2005, la Biroul Notarului Public Stetco Ioan.
De altfel, legalitatea Actului aditional de modificare a Statului Asoci¬a¬ti¬ei Composesorale a fost constatata si prin încheierea sedintei Camerei de Con¬si¬liu, data în dosarul nr. 3/PJ/2005 a Judecatoriei Viseu de Sus, care a dispus e¬fec¬tuarea mentiunilor, respectiv, modificarea si completarea Statutului Asocia¬ti¬ei, în registrul special al instantei, încheiere care nu a fost recurata.
În motivarea acestei încheieri civile se retine si faptul ca „legalitatea ti¬ne¬rii si adoptarii Hotarârii Adunarii Generale din 12.09.2004 a format obiectul con¬testatiei, solutionata în dosarul nr. 3216/2004, respinsa, irevocabil, prin de¬ci¬zia civila nr. 123/R/2005 a Tribunalului Maramures”, la care s-a facut refe¬ri¬re si în considerente.
Înainte de a se acorda cuvântul, pe fondul cauzei, reclamantul, prin re¬pre¬¬zentantul sau, a solicitat suspendarea judecarii cauzei civile, în temeiul dispozitiilor art. 183 Cod procedura civila si înaintarea dosarului catre Par¬che¬tul de pe lânga Judecatoria Viseu de Sus, pentru efectuarea de cercetari, sub as¬pec¬tul infractiunilor prevazute de art. 289, art. 290, art. 291 Cod penal privind pe Andreica Vasile si Pauliuc Calin-Onut, presedintele si, respectiv, secretarul A¬sociatiei Composesorale.
Instanta a respins aceasta cerere, din economia dispozitiilor art. 183 Cod procedura civila, invocate de reclamant ca temei de drept, rezultând ca in¬s¬tan¬ta poate sa dispuna suspendarea, fiind deci necesara o justificare temeinica a masurii.
De altfel, în ipoteza în care, dupa cercetarile penale, s-ar stabili ca în¬s¬cri¬sul invocat (procesul verbal nr. 8/2004) ar fi fals, poate fi exercitata calea ex¬tra¬ordinara de atac a revizuirii (art. 322 pct. 4 Cod procedura civila).
Instanta a retinut ca, desi reclamantul a învederat ca nu a formulat, sub acest aspect si o plângere penala la Parchetul de pe lânga Judecatoria Viseu de Sus, în considerentele sentintei civile nr. 577/2.03.2007 a Judecatoriei Viseu de Sus (dosar nr. 24/336/2007) se face referire la rezolutia nr. 469/P/2005, datata 31.12.2004, conform careia s-a dispus „neînceperea urmaririi penale”, urmare a unui denunt penal pentru savârsirea infractiunii de fals (art. 290 Cod penal), for¬¬mulat de reclamantul din speta, printre cei cercetati fiind si Andreica Vasile (pre¬sedintele Asociatiei Composesorale), obiectul cercetarilor fiind procesul ver¬¬bal întocmit la Adunarea generala din 29.09.2004.
Recursul a fost recalificat în apel în sedinta publica din 8 aprilie 2009.
Tribunalul în complet de apel, a pronuntat decizia civila nr. 248/A/26.11.2009, respingând apelul declarat de catre reclamantul C. M..
Împotriva deciziei pronuntate în apel, a declarat recurs reclamantul, cale de atac solutionata de catre Curtea de Apel Cluj prin decizia civila nr. 1632/R/1 iulie 2010. Recursul a fost admis, decizia Tribunalului Maramures a fost casata si cauza a fost trimisa spre rejudecare aceluiasi tribunal apreciindu-se de catre Curtea de Apel Cluj ca Tribunalul Maramures a calificat gresit calea de atac cu care a fost investita. Sentinta ce se ataca este supusa doar recursului.
În rejudecare, cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Maramures ca recurs sub nr. 5154/100/2010.
Recursul este fondat.
Prima instanta retine în considerentele sale ca reclamantul a promovat actiunea încalcând termenul de 15 zile prevazut de art. 23 din O.G. nr. 26/2000. Nu se observa însa ca prin actiunea de fata reclamantul ataca actul aditional si nu hotarârea adunarii generale. Or art. 23 prevede termenul de 15 zile doar prin raportare la hotarârile luate de adunarea generala.
Atacând actul aditional reclamantul nu era tinut de termenul de 15 zile. Invocându-se nulitatea absoluta a actului nu era tinut nici de vreun termen de prescriptie.
Pe de alta parte trebuie mentionat ca încheierea data de Judecatoria Viseu de Sus, în camera de consiliu, în dosar nr. 3/PJ/2005 nu are, potrivit prevederilor art. 337 Cod procedura civila putere de lucru judecat, fiind pronuntata în cadrul unei proceduri necontencioase.
Decizia civila nr. 123/R/2005 a Tribunalului Maramures are relevanta doar în partea din prezenta pricina ce readuce în discutie critici ce au format obiectul dosarului nr. 494/2005, solutionat irevocabil si care nu pot fi supuse din nou judecatii.
Instanta de recurs apreciaza ca litigiul de fata nu este îndeajuns lamurit, fiind necesara suplimentarea probatoriului, ceea ce implica admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare .
Potrivit cap. IX pct. 1 din Statutul Asociatiei Composesorale Viseu de Sus- Viseu de Mijloc, în forma initiala „toate modificarile necuprinse în Statut se vor aproba prin Adunarea Generala si în mod textual se vor comunica organelor de drept, prevazându-se într-un regulament intern”.
În procesul verbal nr. 3/2004 din data de 12.09.2009 se mentioneaza la pagina 6 în alineatul al 4-lea: „S-a pus si problema modificarii Statutului, lucru aprobat în unanimitate si atribuit în competenta Consiliului de administratie, urmând a se confirma în prima adunare generala”.
Din acest text s-ar putea desprinde interpretarea potrivit careia s-a discutat în principiu despre o modificare a Statutului, chestiune cu care cei prezenti au fost de acord în unanimitate, urmând ca modificarile în sine, punctual, sa fie dezbatute într-o sedinta ulterioara.
În alineatul 1 al aceleiasi pagini 6 din procesul verbal se arata: „Dupa alegerea Consiliului de administratie si a Comisiei de Cenzori, presedintele scoate în evidenta câteva aspecte privind activitatea în viitor a Consiliului de administratie si da cuvântul secretarului care prezinta proiectul de hotarâri conform tabelului anexat si în forma înscrisa, Adunarea generala îl aproba în unanimitate de voturi”.
La dosarul cauzei s-a depus de catre pârâta convocatorul întocmit pentru sedinta din 12 septembrie 2004 (fila 84 dosar fond) precum si proiectul de hotarâre (filele 50-53) din care rezulta ca printre obiectivele de lucru ale sedintei organizate pentru data de 12.09.2004 s-a numarat si „modificarea statutului conform tabelului stabilit de consiliul de administratie, cu înlocuirea, confirmarea etc. a modificarilor initiale si a tabelelor anexa propuse de Consiliul de administratie”.
Continutul procesului verbal aduce nelamuriri în ceea ce priveste obiectul sedintei din 12.09.2004, cele doua alineate mai înainte citate putând fi interpretate contradictoriu.
Pentru a se lamuri daca în sedinta din 12.09.2004 s-a discutat doar în principiu despre modificarile ce vor fi aduse statutului sau acestea au fost supuse atentiei adunarii generale, pentru a putea stabili astfel daca adunarea generala si-a exprimat vointa în sensul modificarilor cuprinse în actul aditional atacat în prezenta actiune, este necesara o suplimentare a probatoriului prin probe testimoniale si prin orice alte probe ce ar putea aduce lamuriri suplimentare în cauza.
Astfel cum a remarcat si prima instanta, reclamantul nu indica, în concret, cazul de nulitate absoluta pe care îl invoca, prin indicarea conditiei de fond sau de forma care lipseste actului atacat pentru a fi valabil. În rejudecare reclamantul va face precizarile cuvenite.
