Sectia civila
Sentinta civila nr. 1224 din 01.10.2009,
irevocabila prin decizia civila nr. 527/R/01.02.2010 a Curtii de Apel Bucuresti
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 22.06.2009 sub nr. 1705/116/2009 (nr. în format vechi 2191/C/2009), reclamanta S a formulat contestatie împotriva deciziei nr. 240/16854/L/25.06.2009 emisa de pârâta C solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna anularea acestei decizii si reintegrarea sa pe postul detinut anterior desfacerii contractului de munca, precum si obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale de la data desfacerii contractului de munca si pâna la reintegrare, actualizate cu indicele de inflatie, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea contestatiei, reclamanta arata ca a fost angajata pârâtei în baza unui contract individual de munca prin care se preciza ca îndeplinea functia de –, însa în realitate avea atributii de oficiant cabina, dupa cum rezulta din lista atributiilor de serviciu.
Prin decizia contestata, s-a dispus desfacerea contractului de munca individual în conformitate cu dispozitiile art. 61 lit. C si art. 64 alin. 2 Codul muncii, întrucât exista o decizie de expertizare medicala care a constatat inaptitudinea sa fizica, ce nu îi mai permitea îndeplinirea corespunzatoare a atributiilor de serviciu.
Reclamanta considera ca decizia de desfacere a contractului de munca este lovita de nulitate absoluta, întrucât a fost data cu încalcarea dispozitiilor art. 64 Codul muncii, potrivit carora pârâta avea obligatia de a-i propune angajatului alt loc de munca vacant în unitate, compatibil cu pregatirea profesionala sau capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina muncii.
În cazul sau, medicul de medicina muncii a stabilit ca se impune schimbarea postului pe care îl detinea cu altul care sa nu implice mers pe jos, manipulare greutati, expunere la intemperii climaterice, fiind însa apta de munca pentru activitati sedentare, munca birou etc.
Ca atare, pârâta era obligata sa îi propuna alt loc de munca ce era compatibil cu activitatile pe care le putea desfasura reclamanta ori sa solicite sprijinul agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca în vederea redistribuirii sale corespunzator capacitatii de munca.
Cum pârâta nu a facut aceste lucruri ci a procedat la desfacerea contractului de munca, încalcând prevederile art. 64 Codul muncii si art. 74 din Carta Sociala europeana privind masurile sociale care vizeaza ajutorul pentru redistribuirea sau recalificarea lucratorilor, decizia este lovita de nulitate absoluta.
În drept invoca art. 64 si urm. Codul muncii.
În dovedirea contestatiei, reclamanta a înteles sa se foloseasca de proba cu înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulata în cauza, pârâta solicita respingerea contestatiei reclamantei, aratând ca aceasta a fost angajata în functia de –, cu locul de munca în cadrul OP. În urma controlului medical efectuat la data de 24.04.2009 de Centrul Medical Romar Bucuresti, societate cu care CN are contrat privind verificarea starii de sanatate a angajatilor, s-a constatat ca reclamanta S este „inapta” pentru functia ocupata, si anume cea de –.
Conform fisei de aptitudini nr. 258, medicul de medicina muncii a formulat urmatoarele recomandari: „schimbarea postului cu un altul care sa nu implice ortostatism si mers pe jos prelungit, manipulare de greutati, expunere la intemperii climaterice, stres puternic; este apt pentru activitati sedentare, tip munca de birou.”
Fisa de aptitudini nr. 258/24.04.2009 a fost transmisa catre sucursala D prin adresa nr. 244/3359/11.05.2009 a OJ la data de 11.05.2009.
Tinând cont de recomandarile medicului de medicina muncii, de calificarea profesionala a reclamantei, precum si de faptul ca în cadrul oficiilor postale din municipiul Calarasi nu existau posturi vacante conform pregatirii profesionale salariatei, în vederea respectarii prevederilor art. 64 Codul muncii s-a procedat la solicitarea sprijinului agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca în vederea redistribuirii reclamantei, prin adresa nr. 240/18.116/22.05.2009.
Pârâta precizeaza ca a depus toate diligentele pentru ca reclamantei sa nu i se desfaca contractul individual de munca, fiind detasata în perioada 04.03.2009 – 02.04.2009 la DJ pe durata concediului medical al altui salariat, detasare ce a avut loc urmare recomandarilor medicale.
Întrucât în cadrul sucursalei nu au existat posturi vacante conform pregatirii profesionale a salariatei si a recomandarilor medicale, pârâta a demarat procedura de încetare a contractului individual de munca, cu respectarea prevederilor art. 61 lit. c), art. 62 si art. 64 Codul muncii si la data de 25.06.2009 a fost emisa decizia nr. 240/16854/25.06.2009, reclamanta primind si o compensatie în cuantum de 4 salarii medii pe companie.
În drept invoca art. 115 – 118 Cod procedura civila.
Pârâta a atasat la dosar înscrisurile de care a facut vorbire în cuprinsul întâmpinarii.
Analizând actele si lucrarile dosarului în raport de proba cu înscrisuri administrata, instanta retine urmatoarele:
Prin decizia nr. 240/16854/L/25.06.2009, pârâta a dispus, începând cu data de 01.06.2009, desfacerea contractului individual de munca al reclamantei S, în conformitate cu prevederile art. 61 lit. c si art. 64 (2) Codul muncii (concediere urmare deciziei organelor competente de expertiza medicala care au constatat inaptitudinea fizica a salariatului, fapt ce nu-i permite acestuia sa-si îndeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat).
Decizia mentionata a fost modificata prin decizia nr. 240/20111/09.06.2009, în sensul ca data corecta a emiterii deciziei nr. 240/16854 este de 25.05.2009.
Pârâta a anexat la dosar adresa nr. 240/18116/22.05.2009 prin care informa Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca din judetul Calarasi ca începând cu data de 01.06.2009 se va desface contractul individual de munca al salariatei S, potrivit art. 61 lit. c si art. 64 (2) Codul muncii.
De asemenea, au fost atasate adrese cu schema de personal la nivelul orasului Calarasi, precum si o fisa de calcul (adresa nr. 240/27917/14.08.2009 – fila 29 din dosar) a drepturilor banesti solicitate de reclamanta, potrivit careia aceasta beneficia la data concedierii de un salariu brut în cuantum de 1.325 lei.
Potrivit art. 64 alin. 2 Codul muncii, „În situatia în care angajatorul nu dispune de locuri de munca vacante potrivit alin. (1), acesta are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca în vederea redistribuirii salariatului, corespunzator pregatirii profesionale si/sau, dupa caz, capacitatii de munca stabilite de medicul de medicina a muncii.”
În cauza de fata, pârâta angajatoare a dispus desfacerea contractului individual de munca al reclamantei si a emis în acest sens decizia nr. 240/16854/L/25.06.2009, fara ca aceasta sa contina „lista tuturor locurilor de munca disponibile în unitate si termenul în care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, în conditiile art. 64”, asa cum prevede în mod obligatoriu art. 74 lit. d Codul muncii.
Mai mult, pârâta nu si-a îndeplinit în mod serios obligatia de a apela la sprijinul Agentiei Teritoriale de Ocupare a Fortei de Munca, întrucât nu a facut decât sa informeze aceasta institutie (dupa cum rezulta din continutul adresei de la fila 17 dosar) cu privire la faptul ca începând cu data de 01.06.2009 se va desface contractul individual de munca al reclamantei, fara sa mai astepte vreun raspuns. Se observa si faptul ca adresa a fost emisa la data de 22.05.2009, în zi de vineri, fara a se face si dovada datei de comunicare catre Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca din judetul Calarasi, iar decizia de desfacere a contractului de munca a fost emisa la data (corectata) de 25.05.2009, în zi de luni.
Potrivit art. 64 alin. 4 Codul muncii, reclamanta avea la dispozitie 3 zile lucratoare – de la comunicarea angajatorului, conform prevederilor art. 64 alin. 1, pentru a-si manifesta expres consimtamântul cu privire la noul loc de munca oferit si în cazul în care nu se respecta acest termen si dupa notificarea cazului de catre Agentiei Teritoriale de Ocupare a Fortei de Munca, pârâta putea dispune concedierea reclamantei.
Fata de cele expuse, rezulta ca în situatia analizata obligatia pârâtei angajatoare de a se adresa Agentiei Teritoriale de Ocupare a Fortei de Munca era prealabila desfacerii contractului de munca si nu concomitenta, întrucât era obligata la asigurarea unei protectii reale si serioase a fostei sale angajate si nu la îndeplinirea unei obligatii absolut formale, dreptul la protectie sociala si la un nivel de trai decent fiind consacrat de Constitutie si de prevederile Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului.
Reiesind deci ca masura dispusa de pârâta s-a luat cu încalcarea dispozitiilor imperative ale art. 64 si art. 74 lit. d din Codul muncii, decizia nr. 240/16854/L/25.06.2009 este lovita de nulitate.
Pentru considerentele expuse, instanta va admite contestatia formulata de reclamanta S împotriva deciziei nr. 240/16854/L/25.06.2009 emisa de pârâta CN – DJ, urmând a dispune anularea acestei decizii si, pe cale de consecinta, reintegrarea reclamantei pe postul detinut anterior desfacerii contractului de munca, acela de — în cadrul OPDC Calarasi – Oficiul Judetean Calarasi.
De asemenea, în baza art. 78 alin. 1 Codul muncii, pârâta va fi obligata la plata drepturilor salariale cuvenite reclamantei de la data de desfacerii contractului de munca (01.06.2009) si pâna la reintegrarea efectiva, calculate la un salariu lunar brut de 1.325 lei.
În temeiul art. 274 Cod procedura civila, va obliga pârâta catre reclamanta la plata sumei de 476 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocat.
În temeiul art. 36 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti opinia asistentilor judiciari este concordanta cu solutia si considerentele expuse în motivarea prezentei hotarâri.
Vazând si dispozitiile art. 289 Codul muncii.
