C. civ., art. 969, art. 998-999
în situaţia executării necorespunzătoare a unor lucrări şi nefi-nalizarea altor lucrări de către antreprenor, se poate dispune rezilierea contractului.
Deşi s-au invocat de către reclamant suferinţe psihice, precum şi deteriorarea stării de sănătate ca rezultat al executării necorespunzătoare a lucrărilor, din probele administrate în cauză nu a reieşit legătura de cauzalitate între prejudiciul produs şi fapta ilicită invocată, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile răspunderii civile.
Deşi din depoziţiile martorilor a reieşit că reclamantul a suferit o deteriorare a stării de sănătate, actele medicale nu confirmau faptul că afecţiunea endocrină de care suferea a fost determinată de prestaţia antreprenorului.
I.C.C.J., s. com., decizia nr. 1282 din 28 martie 2008,
Prin sentinţa civilă nr. 2259/COM/2005, Tribunalul Constanţa a admis în parte acţiunea principală, dispunând rezilierea contractului din 2001, cu consecinţa obligării pârâtei la plata sumelor cu titlu de contravaloare lucrări executate necorespunzător, a dobânzii legale şi la plata sumei de 10.000 RON daune morale; au fost respinse celelalte capete de cerere ale acţiunii principale ca nefondate; a fost respinsă ca nefondată cererea reconvenţională.
Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanta nu poate pretinde că pârâta a întârziat în executarea lucrărilor prin raportare
la vreun termen convenit de părţi, avându-se în vedere modificările solicitate de reclamantă şi lucrările suplimentare executate, dar şi faptul că părţile nu au încheiat un act adiţional la contract, prin care să se stabilească un nou termen de execuţie.
Cu privire la rezilierea contractului, a reţinut prima instanţă că pârâta nu a executat corespunzător unele lucrări, iar altele nu au fost finalizate.
Capătul de cerere privind lipsa de folosinţă a fost respins, motivat de faptul că nu s-a probat intenţia de închiriere a mansardei şi nici refuzul încheierii contractului de închiriere de potenţiali chiriaşi.
A fost obligată pârâta la plata daunelor morale, întrucât reclamanta a dovedit suferinţele psihice şi deteriorarea stării de sănătate ca rezultat al executării necorespunzătoare a lucrărilor.
împotriva acestei sentinţe s-a declarat calea de atac a apelului.
Prin decizia civilă nr. 50/2007, Curtea de Apel Constanţa, Secţia comercială, maritimă şi fluvială, de administrativ şi fiscal, a admis apelul declarat şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul obligării pârâtei reconvenţionale la plata sumei de 13.516,98 RON, reprezentând preţ al materialelor şi al manoperei cu T.V.A., neactualizat în funcţie de inflaţie şi cu manoperă de 70% şi a fost respins capătul de cerere formulat de reclamantă, reprezentând obligarea la plata daunelor morale.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de apel a reţinut că, din probatoriul administrat, rezultă că pârâta nu şi-a îndeplinit corespunzător o serie de lucrări, iar altele nu au fost finalizate, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. V lit. c) din contract şi că prima instanţă a dispus în mod corect rezilierea contractului intervenit între părţi.
S-a reţinut că neexecutarea unor lucrări nu este imputabilă reclamantei, deoarece acest fapt nu rezultă din probele administrate. Astfel, apărarea apelantei, conform cu care încălcarea proiectului s-a făcut la cererea reclamantei, nu justifică atitudinea antreprenorului, astfel că ea nu poate fi primită, întrucât are un caracter ilicit; în contextul în care apelanta-pârâtă avea calitatea de antreprenor autorizat prin lege să efectueze lucrări numai pe bază de proiecte efectuate de proiectanţi autorizaţi, încălcarea invocată îi este imputabilă în exclusivitate apelantei, şi nu reclamantei.
Cu privire la soluţionarea cererii privind obligarea la plata daunelor morale, instanţa de apel a apreciat că, întrucât din probele administrate în cauză nu a reieşit legătura de cauzalitate între prejudiciul produs reclamantei şi fapta ilicită invocată, nu erau îndeplinite cumulativ condiţiile răspunderii civile.
S-a constatat că, deşi reiese din depoziţiile martorilor că reclamanta a suferit o deteriorare a stării de sănătate, actele medicale nu confirmau faptul că afecţiunea endocrină de care suferea a fost determinată de prestaţia antreprenorului.
împotriva decizici a fost dcciarată calea de atac a recursului.
Prin decizia comercială nr. 1282/2008, pronunţată de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost respinse, ca neîntemeiate, recursurile declarate.
In motivarea deciziei, s-a reţinut că, prin hotărârea apelată, au fost analizate raporturile contractuale dintre părţi, aşa cum acestea se desprindeau din analizarea contractului încheiat şi s-a constatat neîndepli-nirea obligaţiilor contractuale de către pârâtă, neîndeplinire pentru care s-a şi dispus rezilierea contractului şi obligarea pârâtei la plata despăgubirilor şi a penalităţilor. Aşa fiind, interpretarea contractului realizată de instanţă răspunde voinţei părţilor pe baza căreia acesta a fost încheiat.
S-a mai reţinut justificat că depăşirea termenului de execuţie s-a datorat modificărilor solicitate de recurentă, modificări pentru care a fost necesară eliberarea autorizaţiei.
Instanţa de recurs a stabilit că, pentru lucrările suplimentare solicitate de recurenta-reclamantă, termenul de execuţie prevăzut în contract devenise inaplicabil. Astfel, penalităţile au fost calculate în mod corespunzător, excluzându-se aceste lucrări, calculul facându-se numai în raport cu valoarea celorlalte lucrări rămase neexecutate.
Pentru acest motiv, cererea recurentei de a se calcula penalităţile la întreaga valoare a construcţiei a fost considerată ca fiind lipsită de temei legal.
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că instanţa de apel a stabilit că, în raport cu starea de fapt reţinută, a fost constatată culpa recu-rentei-pârâte în neîndeplinirea obligaţiei asumate, aceea de a edifica construcţia în mod corespunzător, obligaţie ce rezulta din art. V lit. c) din contract.
