Condiţiile reprezentării în justiţie prin consilier juridic desemnat de persoana juridică constituită conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile şi Statutului profesiei de consilier juridic
Codul de procedură civilă din 1865 – art. 67, art. 83
Legea nr. 514/2003 – art. 1, art. 2, art. 8, art. 10 lit. c)
Statutul profesiei de consilier juridic – art. 21
Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, instituie regula potrivit căreia această profesie poate fi exercitată numai de o persoană fizică, în temeiul fie a unei numiri în funcţie, fie a încheierii unui angajament de muncă, după cum raportul de serviciu se leagă cu o autoritate sau instituţie publică, sau persoană juridică de drept public, fie cu o persoană juridică de drept privat. În prima ipoteză, consilierul juridic are statutul funcţionarului, iar în cea de a doua are calitatea de salariat (articolele 1 şi 2).
Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, instituie regula potrivit căreia această profesie poate fi exercitată numai de o persoană fizică, în temeiul fie a unei numiri în funcţie, fie a încheierii unui angajament de muncă, după cum raportul de serviciu se leagă cu o autoritate sau instituţie publică, sau persoană juridică de drept public, fie cu o persoană juridică de drept privat. În prima ipoteză, consilierul juridic are statutul funcţionarului, iar în cea de a doua are calitatea de salariat (articolele 1 şi 2).
Condiţiile dobândirii calităţii de consilier juridic de către persoana fizică mai sus arătată, sunt printre altele ca aceasta să fie cetăţean român cu domiciliul în România, să aibă exerciţiul drepturilor civile şi politice, să fie licenţiat al unei facultăţi de drept şi să nu se afle în vreunul din cazurile de nedemnitate pentru exercitarea profesiei (art. 8).
Condiţiile dobândirii calităţii de consilier juridic de către persoana fizică mai sus arătată, sunt printre altele ca aceasta să fie cetăţean român cu domiciliul în România, să aibă exerciţiul drepturilor civile şi politice, să fie licenţiat al unei facultăţi de drept şi să nu se afle în vreunul din cazurile de nedemnitate pentru exercitarea profesiei (art. 8).
Statutul profesiei de consilier juridic stabileşte o excepţie potrivit căreia persoana juridică înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, constituită din unul sau mai mulţi consilieri juridici înscrişi în tabloul ţinut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională. Aceste societăţi profesionale nu pot funcţiona în lipsa avizului de principiu dată de colegiul teritorial care va verifica, în principal: calitatea de consilier juridic conform legii şi Statutului profesiei, a asociatului unic sau a asociaţilor/acţionarilor; obiectul de activitate să fie unic, respectiv activităţi juridice (consultanţă juridică, reprezentare în faţa instanţelor şi a altor instituţii ori persoane etc.). În urma dobândirii personalităţii juridice şi a obţinerii autorizaţiei de funcţionare, a avizului Colegiului, societatea profesională va fi înregistrată obligatoriu, în partea cu destinaţie specială, respectiv Societăţi Profesionale, din Tabloul ţinut de Colegiul Teritorial (art. 21).
Din dispoziţiile Legii nr. 514/2003, rezultă că actul de reprezentare în faţa instanţei poate fi exercitat de către consilierul juridic, care a dobândit această calitate în condiţiile legii.
Din dispoziţiile Legii nr. 514/2003, rezultă că actul de reprezentare în faţa instanţei poate fi exercitat de către consilierul juridic, care a dobândit această calitate în condiţiile legii.
Deosebit, Statutul profesiei de consilier juridic conferă capacitatea juridică de a efectua acte de reprezentare în instanţă şi persoanelor juridice înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990.
Deosebit, Statutul profesiei de consilier juridic conferă capacitatea juridică de a efectua acte de reprezentare în instanţă şi persoanelor juridice înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990.
Din ansamblul celor două categorii de prevederi cuprinse în Legea nr. 514/2006 şi Statutul profesiei, rezultă că societăţile profesionale trebuie să fie constituite numai din consilieri juridici, respectiv că exerciţiul actului de reprezentare în faţa instanţei poate fi efectuat numai de o persoană având calitatea de consilier juridic.
Din ansamblul celor două categorii de prevederi cuprinse în Legea nr. 514/2006 şi Statutul profesiei, rezultă că societăţile profesionale trebuie să fie constituite numai din consilieri juridici, respectiv că exerciţiul actului de reprezentare în faţa instanţei poate fi efectuat numai de o persoană având calitatea de consilier juridic.
Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a civilă,
Decizia civilă nr. 1846/R din 12 decembrie 2013, dr. M.B.
Prin decizia civilă nr. 201/27.05.2013 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. 10334/55/2012, s-a respins apelul formulat de apelanta SC M. SRL prin SC E. SRL în contradictoriu cu intimata SC D. SRL Timişoara împotriva încheierii pronunţate de Judecătoria Arad la data de 07.03.2013, prin care s-a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant; s-a admis apelul exercitat de SC D. SRL Timişoara prin MBS I.C. IPURL împotriva sentinţei civile nr. 2078/12.03.2013 pronunţată de Judecătoria Arad; s-a desfiinţat parţial sentinţa atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecarea acţiunii principale, menţinându-se dispoziţiile referitoare la modul de soluţionare a reconvenţionalei şi a excepţiei lipsei calităţii de reprezentant.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că, Contractul de asistenţă juridică nr. 23/02.03.2012 nu este opozabil apelantei-pârâte, deoarece, prin Decizia nr. XXII/12.06.2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţiile Unite a fost admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilindu-se că cererile de autorizare a constituirii şi de înmatriculare a societăţilor comerciale de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică sunt inadmisibile.
În considerentele deciziei s-a reţinut că activităţile juridice de consultanţă, de reprezentare şi asistenţă juridică, precum şi de redactare de acte juridice, inclusiv a acţiunilor introductive în instanţă, cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor, apărarea şi reprezentarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, în raporturile cu autorităţile publice, constituie activităţi specifice profesiei de avocat (art. 3 din Legea nr. 51/1995), a celei de notar public (art. 8, 9 şi 10 din Legea nr. 36/1995) sau profesiei de executor judecătoresc (art. 7 din Legea nr. 188/2000). Anumite activităţi juridice, cum sunt cele de reprezentare juridică, de redactare a unor acte juridice, de formulare de acţiuni, de exercitare şi motivare a căilor de atac, pot fi îndeplinite de consilierii juridici, însă doar în condiţiile art. 1 – 4 din Legea nr. 514/2003, adică în calitatea lor de funcţionari publici sau de angajaţi, cu contract individual de muncă, la o persoană juridică de drept public sau privat. Conform art. 5, art. 20 şi art. 21 din Legea nr. 514/2003 este permisă organizarea consilierilor juridici doar în asociaţii profesionale. Constituirea consilierilor juridici în societăţi comerciale având ca obiect de activitate consultantă, asistentă si reprezentare juridică constituie o încălcare atât a prevederilor statutare ale acestei profesii, cât si a normelor cu caracter imperativ înscrise în art. 67-81 din Codul de procedură civilă, care se referă la modul de reprezentare a părţilor în instanţă si la asistenţa judiciară.
SC E.C. SRL ca societate de consultanţă juridică nu are abilitatea legală de a redacta acte juridice, de a formula acţiuni în justiţie şi de a reprezenta persoanele juridice, astfel că nu poate pretinde plata serviciilor sale de consultanţă juridică acordate SC M. SRL.
Este adevărat că Decizia nr. XXII/12.06.2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţiile Unite nu retroactivează, aşa încât în măsura în care SC E.C. SRL a fost autorizată spre funcţionare anterior emiterii acesteia decizii date în interesul legii, nu s-a pus problema desfiinţării acesteia, căci nu acesta era obiectul deciziei de mai sus. Aceasta nu înseamnă că respectiva societate nu este obligată să respecte hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţiile Unite, în sensul că de la momentul la care aceasta a devenit obligatorie, SC E.C. SRL nu poate practica activităţi comerciale cu caracter de consultanţă juridică.
S-a constatat că apelul pârâtei SC D. SRL este întemeiat în ceea ce priveşte desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare raportat la starea de insolvenţă a pârâtei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC M. SRL prin reprezentant legal SC E.C. SRL, solicitând admiterea acestuia cu consecinţa modificării în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului formulat împotriva Încheierii civile pronunţate de Judecătoria Arad la 07.03.2013 şi respingerea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant admisă de instanţa de fond.
În motivare, se arată faptul că instanţa investită cu soluţionarea apelului şi-a motivat decizia pe considerentul că „Constituirea consilierilor juridici în societăţi comerciale având ca obiect de activitate consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică constituie o încălcare atât a prevederilor statutare ale acestei profesii cât şi a normelor cu caracter imperativ”, apreciind că SC E.C. SRL nu poate exista încălcând anumite prevederi legale aplicabile speţei, dar asupra acestui aspect există putere de lucru judecat.
Recurenta apreciază că instanţa se află într-o gravă eroare vis-a-vis de obiectul şi aplicabilitatea Deciziei nr. XXII/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În primul rând, deciziile date la recursul în interesul legii sunt obligatorii pentru instanţe în privinţa dezlegării date problemelor de drept judecate.
Se arată că între reclamanta recurentă SC M. SRL şi SC E.C. SRL a fost încheiat Contractul de Asistenţă juridică nr. 23/02.03.2012 în baza căruia SC E.C. SRL oferă reclamantei (asistenţă şi consultanţă juridică putând redacta şi semna acte, cereri, orice alte forme de executare, mediere şi orice alte activităţi prevăzute de Legea nr. 514/2003) în litigiu cu SC D. SRL Timişoara ori acest contract nu a fost declarat nul prin nicio hotărâre judecătorească, astfel că această convenţie îşi produce pe deplin efectele.
SC E.C. SRL a fost înregistrată în anul 2006 la ONRC – ORC de pe lângă Tribunalul Arad, având ca obiect unic de activitate: Activităţi juridice, cod CAEN la data înfiinţării 6910 (cod CAEN actual 7411), aceasta funcţionând în baza Legii nr. 31/1990. Această societate îşi îndeplineşte toate îndatoririle fiscale, are angajaţi pentru care se plătesc contribuţiile, se achită impozitul pe profit, este înregistrată la asociaţia profesională la care are obligaţia să se înregistreze, are întocmite şi depuse balanţele şi bilanţul necesar, astfel că îndeplineşte absolut toate condiţiile pentru a funcţiona.
Recurenta subliniază că, în situaţia în care se apreciază că SC E.C. SRL nu poate să-şi exercite unicul obiect de activitate, neputând presta activităţile conform scopului pentru care a fost ab initio, înfiinţată, se află în situaţia desfiinţării de facto a acestei persoane juridice, soluţie care ar veni în contradicţie directă cu Decizia nr. 943/30.06.2009 a Curţii de Apel Timişoara, situaţie care aduce atingere drepturilor garantate de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Examinând recursul astfel formulat prin prisma motivelor invocate în fapt şi în drept, Curtea constatată că recursul este nefondat, nefiind incident nici unul dintre motivele de casare sau de modificare a deciziei atacate, prevăzute de art. 304, art. 3041 şi 312 Cod procedură civilă.
În esenţă, recurenta critică decizia atacată prin prisma păstrării de către tribunal, în apel, a dispoziţiei primei instanţe cuprinse în încheierea din 07.03.2013 prin care s-a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant în persoana SC E.C. SRL pentru reprezentarea recurentei SC E. SRL.
Curtea, examinând această critică, constată că este neîntemeiată.
În primul rând, în mod judicios au reţinut atât judecătoria cât şi tribunalul, că nu sunt îndeplinite condiţiile reprezentării special reglementată de Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu referire la consilierul juridic C.P.
Astfel, reprezentarea reclamantei recurente SC M. SRL a fost asigurată încă de la introducerea cererii de chemare în judecată, de către SC E. SRL prin consilier juridic P.I.M. Reprezentarea în faţa instanţei a avut loc tot prin intermediul aceleiaşi societăţi comerciale.
În fine, Legea de organizare a profesiei de consilier juridic statuează că exercitarea acestei profesii este incompatibilă cu orice altă profesie autorizată sau salarizată [art. 10 lit. c)].
La data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 a fost abrogat Decretul nr. 143/1955 privind organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice, precum şi orice dispoziţii contrare.
De la regula mai sus arătate conform căreia profesia de consilier juridic poate fi exercitată în condiţiile legii numai de către persoana fizică sub îndeplinirea condiţiilor precizate mai sus, Statutul profesiei de consilier juridic stabileşte o excepţie potrivit căreia persoana juridică înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, constituită din unul sau mai mulţi consilieri juridici înscrişi în tabloul ţinut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională. Aceste societăţi profesionale nu pot funcţiona în lipsa avizului de principiu dat de colegiul teritorial care va verifica, în principal: calitatea de consilier juridic conform legii şi Statutului profesiei, a asociatului unic sau a asociaţilor/acţionarilor; obiectul de activitate să fie unic, respectiv activităţi juridice (consultanţă juridică, reprezentare în faţa instanţelor şi a altor instituţii ori persoane etc.). În urma dobândirii personalităţii juridice şi a obţinerii autorizaţiei de funcţionare, a avizului Colegiului, societatea profesională va fi înregistrată obligatoriu, în partea cu destinaţie specială, respectiv Societăţi Profesionale, din Tabloul ţinut de Colegiul Teritorial (art. 21).
Reprezentarea reclamantei recurente în prezenta cauză, în faţa instanţelor, are ca temei Contractul de asistenţă juridică nr. 23/02.03.2012 încheiat între SC E.C. SRL în calitate de societate profesională şi SC M. SRL în calitate de client. Contractul este parafat şi înregistrat de către Societatea Profesională prin Consilier juridic P.I.M.
Din datele pe care le oferă contractul de asistenţă juridică, rezultă că SC E.C. SRL este înregistrată în Tabloul ţinut de Colegiul Teritorial, ceea ce prezumă faptul că a fost emis Avizul de principiu prevăzut de art. 21 din Statut.
În schimb, exercitarea reprezentării de către consilierul juridic C.P. nu este atestată potrivit Legii nr. 514/2003, adică prin prezentarea la dosar a delegaţiei de consilier juridic, în forma şi condiţiile impuse de lege. Acest aspect a fost examinat de Judecătoria Arad prin încheierea din 07.03.2013 când a constatat că persoana care se prezintă sub calitatea de consilier juridic în reprezentarea reclamantei recurente, nu şi-a dovedit calitatea de reprezentant în condiţiile prevăzute de art. 67 şi art. 68 Cod procedură civilă şi a normelor speciale cuprinse de Legea nr. 514/2003.
Curtea, mai relevă faptul că, în cauză reprezentarea juridică este convenită între reclamantă în calitate de client şi SC E. SRL în calitate de reprezentant, iar nu între reclamantă şi consilierul juridic C.P. În condiţiile în care acest consilier juridic ar fi reprezentat în mod direct reclamanta, trebuia să depună la dosar delegaţia de consilier juridic pe seama şi în contul reclamantei. În ipoteza în care acelaşi consilier juridic este un reprezentant al SC E.C. SRL, în temeiul unui angajament de muncă salariat, ar fi fost necesar să prezinte la dosar delegaţia de consilier juridic al acestei din urmă entităţi juridice. Aceasta întrucât nu se poate face confuzie între contractul de asistenţă juridică încheiat între reclamantă şi SC E.C. SRL şi contractul de angajare în calitate de consilier juridic încheiat între C.P. şi SC E.C. SRL, părţile celor două categorii de contracte fiind diferite având conţinut de drepturi şi obligaţii diferite.
Persoana juridică, societate profesională înscrisă în Tabloul ţinut de Colegiul Teritorial îşi exercită actul de reprezentare în faţa instanţei prin persoane care deţin calitatea de consilier juridic în temeiul unui raport contractual cu societatea profesională.
Consilierul juridic C.P. are aptitudinea de a exercita profesia respectivă, numai în raport cu persoana juridică cu care are încheiat un angajament de muncă sau, după caz, o numire în funcţie, iar nu în mod direct cu un terţ faţă de un asemenea raport obligaţional, aşa cum este în cauză reclamanta SC M. SRL.
În fine, Curtea mai constată că prin admiterea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant în persoana consilierului juridic C.P. în reprezentarea reclamantei SC M. SRL, instanţele nu au pronunţat deznodământul anulării cererii de chemare în judecată potrivit art. 161 Cod procedură civilă, ci au rămas investite să soluţioneze cauza ţinând seama de faptul că numai actul de reprezentare este neprocedural îndeplinit, iar nu şi introducerea cererii de chemare în judecată şi investirea instanţei de judecată de către reclamantă cu soluţionarea acesteia.
