Revendicare imobiilara


 Dosar nr.6206/327/2009

SENTINŢA CIVILĂ NR.104

Şedinţa publică de 16 ianuarie  2012

INSTANŢA

Deliberând asupra prezentei cauze, în conformitate cu prevederile art.256 alin.1 Cod proc.civ., constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 22.09.2009, sub  nr….., reclamanta … a solicitat obligarea pârâtei …, să lase în deplină proprietate suprafaţa de aprox.50 mp. ocupată de aceasta pe latura estică a proprietăţii acesteia. De asemenea, s-a solicitat grăniţuirea proprietăţii reclamantei de cea a pârâtei precum şi cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că este proprietara unei suprafeţe de 299,57 mp teren intravilan ….. În anul 2008, pârâta a demolat gardul ce separă proprietăţile iar în momentul în care s-a intenţionat edificarea unui nou gard, au apărut divergenţele cu privire la grăniţuire, pârâta susţinând că a devenit proprietara terenului de 2 m lăţime şi 22 m lungime din curtea reclamantei.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată. Pârâta a arătat că este proprietar tabular asupra terenului revendicat, împreună cu fii acesteia: ….. S-a mai arătat că, terenul a fost dobândit , în compensarea unui teren ce a aparţinut părinţilor acesteia, preluat de stat, potrivit Deciziei nr….; prin Încheierea OCPI nr…., s-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului de 477,15 mp.

La termenul de judecată din data de 03.12.2009, reclamanta prin înscrisul intitulat „răspuns la întâmpinare” şi-a completat acţiunea cu un nou capăt de cerere: constatarea nulităţii absolute a Ordinului prefectului nr…. – învederându-se că acesta a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 36 alin.2 din Legea nr.18/1991.

Instituţia prefectului judeţului …. a formulat întâmpinare prin care a arătat că achiesează la cererea reclamantei, având în vedere raportul de expertiză întocmit în cauză.

În temeiul art.167 Cod proc.civ., instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar precum şi expertiză tehnică, apreciind că aceste probe sunt utile, pertinente şi concludente pentru elucidarea situaţiei de fapt şi soluţionarea cauzei.

În perioada 10 decembrie 2009 – 06 iunie 2011, cauza a fost suspendată  în vederea soluţionării excepţiei de nelegalitate invocată de către reclamantă.

Analizând actele şi lucrările dosarului se reţin următoarele:

Privitor la actul de proprietate al reclamantei:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…., … a cumpărat de la Consiliul local al oraşului …a, suprafaţa de 299,57 mp., teren fără construcţii amplasat în intravilanul oraşului …, cu număr cadastral 400 şi înscris în cartea funciară la nr…..

Terenul a aparţinut domeniului privat al oraşului …. şi a fost dobândit de către reclamantă, prin adjudecare la licitaţie publică.

Privitor la actul de proprietate al pârâtei:

Prin Ordinul prefectului nr…. s-a atribuit în proprietatea lui …., terenul în suprafaţă de 477,15 mp., aferent locuinţei.

La emiterea ordinului, s-a avut în vedere Decizia nr.34 din 27.05.1971 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al …., prin care s-a atribuit către …. (din terenul proprietate de stat) suprafaţa de 198 mp., pe …., lotul XV, parcela 1, pentru construirea unei locuinţe precum şi Decizia nr.61 din 17.08.1972 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al Oraşului …, prin care s-a atribuit în proprietate către …(părinţii reclamantei) terenul în suprafaţă de 250 mp., situat în perimetrul construibil al oraşului ….., lotul XV, parcela 2.

Deşi cele două înscrisuri fac trimitere la atribuirea în proprietate a celor două loturi descrise anterior, transferul dreptului de proprietate nu s-a realizat în mod valabil întrucât acordul de voinţă nu s-a consfinţit printr-un act autentic, ceea ce a determinat reglementarea situaţiei juridice a terenului în lumina prevederilor Legii nr.18/1991.

Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară, planul de amplasament care a stat la baza emiterii Ordinului prefectului, este eronat; în baza acestuia a fost întocmită documentaţia cadastrală care a fost recepţionată la …. şi înscrisă în cartea funciară sub nr…. şi care conţine dimensiuni cu mult diferite faţă de situaţia reală din teren. Se mai reţine de către expertul judiciar, faptul că, suprafaţa de 30,21 mp., individualizată în perimetrul FCDE(potrivit planului situaţie-anexat la raportul de expertiză), deşi ocupată parţial de construcţia reclamantei, a făcut obiectul măsurătorilor efectuate pentru emiterea ordinului prefectului.

De esenţa acţiunii în revendicare, este aceea că aceasta însoţeşte, apără şi se întemeiază pe însuşi dreptul real de proprietate; ea poate fi exercitată de către titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat. Aspectul că, reclamanta are posesia terenului asupra căruia a iniţiat acţiunea în revendicare(în speţă suprafaţa de 30,21 mp) nu are nicio relevanţă asupra modului de ocrotire a dreptului de proprietate. De altfel, această manieră procedurală este chiar recomandată de legiuitor(a se vedea în acest sens art.4410 din Legea nr.169/1997).

Pentru aceste considerente, urmează a se admite acţiunea în revendicare, în privinţa suprafeţei de 30,21 mp., aşa cum a fost individualizată de expertul judiciar.

Privitor la capătul de cerere referitor la acţiunea în grăniţuire a imobilelor, se reţin următoarele:

Acţiunea în grăniţuire este acea acţiune prin care reclamantul pretinde în contradictoriu cu pârâtul, determinarea liniei de demarcaţie a celor două proprietăţi învecinate, ce aparţin părţilor.

Acţiunea în grăniţuire îşi justifică raţiunea atât în cazul inexistenţei unei delimitări între proprietăţi cât şi situaţia în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înţelegerea părţilor sau prin hotărâre judecătorească şi sunt contestate de vreuna dintre părţi.

Din conţinutul raportului de expertiză topografică întocmit de expertul judiciar …. a rezultat faptul că graniţa dintre cele două proprietăţi se află pe aliniamentul D,C,G, reţinându-se că lotul de 30,21 mp. ar aparţine reclamantei.

De altfel, varianta de grăniţuire propusă de către expertul topograf, se suprapune parţial cu vechiul gard, identificat între punctele a şi b, în Planul de situaţie ataşat raportului de expertiză(pag.95). 

Pentru aceste considerente, urmează a se admite acţiunea în grăniţuire, în varianta propusă de expertul judiciar.

Cu privire la cererea de constatare a nulităţii absolute a Ordinului prefectului nr.110/21.03.2008, aceasta urmează a se respinge ca neîntemeiată.

Potrivit art.36 alin.2 şi 4 din Legea nr.18/1991 – terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, în folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, în vederea construirii de locuinţe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporţional cu cota deţinută din construcţie. Dispoziţiile art. 23 rămân aplicabile.

Pe fondul acestor acestor prevederi legale, la emiterea Ordinului prefectului au fost avute în vedere datele din Registrul cadastral intravilan al oraşului …(1999) –sector 8 partida cadastrală 133, volumul 7 poziţia 089, unde pârâta figurează cu suprafaţa de 477,15 mp.

Întrucât, aşa cum s-a arătat anterior, Decizia nr.34 din 27.05.1971 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al …, prin care s-a atribuit către …. (din terenul proprietate de stat) suprafaţa de 198 mp., pe …., parcela 1, pentru construirea unei locuinţe precum şi  Decizia nr.61 din 17.08.1972 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al …, prin care s-a atribuit în proprietate către …..(părinţii reclamantei) terenul în suprafaţă de 250 mp., situat în perimetrul construibil al oraşului …., lotul XV, parcela 2 – nu respectau exigenţele normative privind transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor, care trebuia să se realizeze prin act autentic, în mod corect s-a emis ordinul prefectului(căruia Legea nr.18/1991 îi conferă valoarea de act autentic).

Încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei, nu constituie temei pentru constatarea nulităţii absolute a ordinului prefectului; apărarea dreptului de proprietate putându-se realiza doar pe calea unei acţiuni de drept comun, în speţă revendicarea,  de care de altfel reclamanta s-a prevalat.

Privitor la capătul de cerere referitor la cheltuielile de judecată, în temeiul art.274 Cod proc.civ., pârâta … urmează să fie obligată la plata sumei de 2768 lei, ce se compune din taxele judiciare de timbru, timbru judiciar, onorariul de expert şi parte din cheltuielile de transport(fiind primite doar cheltuielile de transport aferente termenelor de judecată).

Urmează a se va stabili onorariul definitiv al expertului judiciar …, la suma de 1857 lei, ce se va vira din contul Biroului de expertiză judiciară …. în contul expertului judiciar.