Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă, reclamantul MG, a chemat în judecată pe pârâtul LT, solicitând:.Să se constate că reclamantul a dobândit prin contractul de vânzare cumpărare aut.nr.2022/821/9.10.1973, a Notariatului de stat local C-lung Mold., dreptul de proprietate asupra parcelelor totalizând astfel 287 m. p., înscrise în CF 8001 C-lung Mold. şi că deţine în fapt din parc.nr.1969/6 o suprafaţă de 206 m. p. şi din aprc.nr.2365/2 o suprafaţă de 63 m. p. şi că diferenţele în minus din cele două parcele de circa 18 m. p., sunt deţinute de pârât; să se constate că pârâtul a dobândit prin moştenire şi partaj după defuncta lui mamă LE decedată, dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 449 m. p., în loc de 540 m. p., identic cu parc.nr.1531, casa cu nr.1803 din CF 5995 C-lung Mold., şi să se constate că pârâtul deţine în fapt 540 m. p., în care se include şi suprafaţa de circa 18 m. p., din proprietatea reclamantului şi mai sus arătată; să se dispună modificarea suprafeţei parc.nr.1531 casă cu nr.1803 din CF 5995 C-lung Mold. în sensul că în loc de 540 m.p. cât sunt menţionaţi să se treacă 449 m. p. şi să se modifice aceiaşi suprafaţă în sentinţa civilă nr.1645 din 01 iulie 1988 a Judecătoriei C-lung Mold; să fie obligat pârâtul să-i predea în posesie şi să-i recunoască dreptul de proprietate reclamantului pentru o suprafaţă de aproximativ 18 m. p. care să fie determinată prin expertiză topo şi care face parte din parc.nr.1969/6 şi 2365/2 din CF 8001 C-lung Mold. proprietatea reclamantului.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul terenului menţionat în petitul 1 dobândit prin contractul de vânzare cumpărare aut.nr.2022/821/09.10.1973, fiind vorba de suprafaţa totală de 287 m. p. identică cu parc.nr.1969/6 şi 2365/2. A mai arătat că proprietatea sa se învecinează cu proprietatea pârâtului care a dobândit prin moştenire de la mama sa defunctă LE parc.nr.1531 cu casa nr.1803 din CF 5995 C-lung Mold., că parcela are 449 m.p. dar în mod eronat figurează în evidenţele cadastrale urmare a partajului după LE, ca fiind de 540 m.p., situaţie care rezultă din contractul de vânzare cumpărare din 25.11.1947 a Notarului Public RV şi certificatul de moştenitor nr.3765 din 25 iunie 1987 a Notariatului de stat local C-lung Mold. precum şi încheierea de admitere în principiu din 06 mai 1988 pronunţată în dos.nr.3981/1987 a Judecătoriei C-lung Mold.
A mai arătat reclamantul că între proprietăţile lor a existat gard care a fost afectat de un incendiu în 1985 după care pârâtul ar fi modificat aliniamentul limitelor de hotar dintre ei, motiv pentru care în 1989-1990 au avut un litigiu pentru grăniţuire, soluţionat prin Decizia civilă nr.1589/10.12.1990 care a stabilit o linie de hotar, considerată incorectă de către reclamant, întrucât s-au ignorat probe pe care el le-a făcut în acel dosar, context în care după 1990, între ei au existat permanente neînţelegeri.
Pârâtul a solicitat respingerea acţiunii reclamantului arătând că el nu a încălcat limitele de hotar între cele 2 proprietăţi, că limita de hotar a fost stabilită prin hotărâre judecătoreasă, că a fost edificat şi un grad, acceptat ca amplasament la acest moment de către reclamant, că limitele de hotar sunt acelaşi şi acum ca şi la momentul când fiecare dintre ei şi-au preluat proprietăţile, context în care prin întâmpinare depusă la dosar a solicitat respingerea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr.1320/12.10.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc instanţa a respins ca lipsit de interes petitul 1 al acţiunii, reţinând că atâta timp cât şi reclamantul şi pârâtul sunt întabulaţi în cartea funciară cu proprietăţile lor, astfel încât o astfel de constatare apare ca lipsită de eficienţă.
Chiar dacă, în toate expertizele – scriptic – se constată lipsa câtorva metri de teren din terenul reclamantului, nici una dintre expertize nu stabileşte cu certitudine faptul că această suprafaţă ar fi ocupată de pârât.
Expertiza întocmită în cauză, ignoră conform experţilor asistenţi pentru fiecare parte câte o altă parcelă cumpărată şi cu privire la care nu face referiri.
Pe de altă parte, expertul concluzionează că gardul în litigiu este pe terenul pârâtului, context în care în mod logic acesta nu ocupă nimic din terenul reclamantului.
În prezent, în teren există diferenţe de suprafaţă faţă de situaţia cadastrală, dar se impune a se avea în vedere faptul că măsurătorile veche erau făcute cu ruleta şi nu cu aparatură performantă, astfel încât după cum susţine expertul unghiurile dintre laturi nu sunt conforme, se păstrează lungimile şi se viciază suprafeţele şi configuraţia suprafeţelor”. Practic experţii nu constată o suprapunere între parcela pârâtului şi cea a reclamantului ci doar nişte diferenţe pur aritmetice.
În acest context, în raport de probatoriul administrat, instanţa constată că diferenţele de suprafaţă de ordinul câtorva metri, constate ca fiind lipsă din terenul reclamantului sunt doar aritmetice şi în fapt nu se poate stabilii în teren unde ar fi aceşti câţiva metri, că în decursul timpul datorită gradului de tehnicitate şi precizie în întocmirea planurilor şi măsurătorilor aceste diferenţe apar ca justificate, că suprafaţa mai mare a parcelei moştenită de pârât de la mama sa rezultă din măsurătorile întocmite la partajul succesoral, parcela fiind întabulată cu suprafaţa de 540 m.p. în cartea funciară şi fiind intrată în circuitul civil de mulţi ani şi că reclamantul nu şi-a dovedit susţinerile n raport cu pârâtul, motiv pentru care pretenţiile nu pot fi admise.
