Contestaţie în anulare respinsă.Art. 503 alin. 2 pct. 2 Cod Procedură Civilă. Invocarea unor greşeli de calcul.
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 268/2016
Şedinţa publică din 18 Februarie 2016
Completul compus din:
Preşedinte
Judecător
Grefier
Pe rol fiind judecarea contestaţiei în anulare formulată de contestator M S. I împotriva deciziei civile nr. 1752 din 18.12.2015, pronunţată de Tribunalul Gorj, în …în contradictoriu cu intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, constatându-se cauza în stare de judecată şi solicitându-se judecarea cauzei în lipsă, s-a trecut la soluţionare.
TRIBUNALUL
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu sub nr… contestatorul M S. I, în contradictoriu cu intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj, a formulat contestaţie la executare împotriva titlului executoriu nr. … din 31.03.2014, pentru suma de 12.167 lei din care suma de 7.924 lei reprezintă diferenţe impozit anual regularizat şi suma de 4.243 lei reprezintă contribuţii de asigurări sociale de sănătate.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că a fost somat să achite suma de 4.243 lei reprezentând contribuţie de asigurări de sănătate, conform somaţiei nr.18/30/1/2014/183010023049262 emisă de A.J.F.P. Gorj, sumă ce se justifică prin titlu executoriu nr… din 31.03.2014, iar, la baza acestui titlul executoriu au stat decizia ACC nr. .. din 31.12.2013 pentru suma de 1475 lei; decizia ACC nr. .. din 31.12.2013 pentru suma de 357 lei; decizia ACC nr. .. din 31.12.2013 pentru suma de 2.069 lei; decizia ACC nr. .. din 31.12.2013 pentru suma de 342 lei.
În drept, contestatorul şi-a întemeiat contestaţia la executare pe dispoziţiile art.711-719 Cod proc civilă şi a depus la dosar somaţie – anexa 1; titlu executoriu – anexa 2; decizie de impunere anuală pentru anul 2012- anexa 3.
Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din 19.12.2014, instanţa a dispus suspendare judecăţii prezentei cauze până la soluţionarea dosarului nr… al Tribunalului Gorj, judecata fiind reluată la cererea contestatorului (fila 167) care a anexat decizia nr.2788/2014 pronunţată în acest dosar şi soluţia pronunţată de instanţa de recurs (fila 176).
Prin sentinţa civilă nr. 4497/19.06.2015 s-a admis în parte contestaţia la executare formulată de contestatorul M S. I, în contradictoriu cu intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj.
S-au anulat parţial formele de executare contestate, respectiv pentru suma de 943 lei, din care suma de 618 lei este aferentă poziţiilor 13-15 din anexa 2 a deciziei nr. .. din 31.12.2013 şi suma de 325 lei aferentă pentru poziţiile 26-33 din aceeaşi anexă.
S-au menţinut formele de executare pentru suma de 3300 lei aferentă poziţiilor 8-12 şi 16-17 în totalitate şi parţial pentru poziţiile 26-33 din anexa 2 la decizia nr. .. /2013.
S-a dispus restituirea către contestator a sumei de 71,01 lei reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii încuviinţate la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
A fost obligată intimata la plata către contestator a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1502, 40 lei, reprezentând onorariu expert şi onorariu apărător.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că la data de 31.03.2014, intimata a emis titlul executoriu nr. …/31.03.2014 pentru suma de 12167 lei.
La baza actelor de executare contestate (somaţia şi titlul executoriu) au stat deciziile enumerate în anexa la decizia nr…/2013 (fila 72), poziţiile 1-33, iar în cauza de faţă sunt contestate doar debitele enumerate la poziţiile 8-33, în cuantum total de 4243 lei.
Pe fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat că acţiunea formulată de reclamant este întemeiată în parte şi a fost anulată parţial decizia nr. 185/04.10.2013, decizia de impunere nr. 2199.1, decizia de impunere nr. 2199.2 şi decizia de impunere nr. 2199.3 până la concurenţa sumei de 5883 lei în ceea ce priveşte decizia de impunere nr. 2199.1, până la concurenţa sumei de 550 lei în ceea ce priveşte decizia de impunere nr. 2199.2 şi până la concurenţa sumei de 2383 lei în ceea ce priveşte decizia de impunere nr. 2199.3, fiind respinsă cererea de chemare în garanţie formulată de reclamantul M I.
În considerentele hotărârii pronunţate în dosarul nr.., instanţa a reţinut că au fost contestate deciziile nr. 8/22.05.2013, 46.1/28.03.2013 şi 46.3/28.03.2013 emise de Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj, iar, prin deciziile de impunere nr. 2199.1/23.05.2013 şi 2199.2/23.05.2013 au fost stabilite în sarcina reclamantului obligaţia de plată a cotei de contribuţie la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din activităţi independente realizate de reclamant în perioada 2008-2011, respectiv 2012 şi, prin decizia de impunere nr. 2199.3/23.05.2013, au fost calculate dobânzile şi penalităţile de întârziere pentru aceste contribuţii.
Împotriva acestor decizii reclamantul a formulat contestaţie la organul emitent, prin decizia nr. 185/04.10.2013 emisă de Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj, contestaţia fiind respinsă.
A mai reţinut instanţa că independent de calitatea de asigurat şi de încheierea unui contract de asigurarea cu casele de asigurări de sănătate, legiuitorul a stabilit prin art. 215 în forma de la momentul emiterii deciziilor de impunere contestate, faptul că obligaţia virării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate revine tuturor persoanelor juridice sau fizice care au calitatea de angajator, persoanelor juridice ori fizice asimilate angajatorului, precum şi persoanelor fizice după caz.
Calitatea de asigurat dă dreptul la pachetul de bază de servicii medicale de la data începerii plăţii contribuţiei la fond, conform art. 211 alineat 2, însă obligaţia de plată a contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate este general obligatorie pentru toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în România.
Astfel, potrivit art. 257 alineat l şi alineat 2 litera b din Legea nr. 95/2006, datorează contribuţii băneşti pentru asigurările sociale de sănătate persoanele care realizează venituri impozabile din activităţi independente care se supun impozitului pe profit, afară de cazul în care intră în categoria persoanelor scutite de plata acestei contribuţii, categorii de persoane care sunt stabilite la art. 213 din Legea nr. 95/2006, reclamanta neregăsindu-se în nici una dintre situaţiile prevăzute de acest text de lege.
Nefiind inclus în categoriile de persoane limitativ prevăzute de art. 213 din Legea 95/2006 ce beneficiază de asigurări sociale de sănătate fără plata contribuţiei, reclamantului îi incumbă obligaţia plăţii contribuţiei conform art. 257 din acelaşi act normativ.
În ceea ce priveşte cotele de contribuţie la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, tribunalul a reţinut că acestea se calculează în procent de 6,5% pentru perioada de până la 30.06.2008, 5,5% pentru perioada 01.07.2008 – 31.12.2008 conform art. 9, alineat 3 din Legea bugetului de stat nr. 388/2007, 6,5% pentru anul 2009 şi 5,5% pentru perioada de după 01.01.2010.
În ceea ce priveşte anul 2009, s-a reţinut că, prin OUG nr. 226/2008, a fost stabilită cota de contribuţie pentru asigurările de sănătate numai pentru salariaţi, angajatori şi persoanele care se asigură facultativ, reclamantul neregăsindu-se în niciuna dintre aceste situaţii pentru veniturile care fac obiectul prezentului dosar, astfel că pentru anul 2009 în privinţa celorlalte venituri decât cele prevăzute strict şi limitativ de art. 1 din OUG nr. 226/2008 rămâne aplicabilă cota de contribuţie de 6,5% prevăzută de Legea nr. 95/2006.
În ceea ce priveşte cotele de contribuţie la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate datorate de reclamant pentru perioada la care se referă deciziile de impunere nr. 2199.1, 2199.2 şi 2199.3, tribunalul a reţinut că, prin raportul de expertiză întocmit în cauză, s-a concluzionat că sumele calculate prin deciziile de impunere nr. 2199.1, 2199.2 şi 2199.3 emise de Casa de asigurări de sănătate a judeţului Gorj nu sunt corect calculate şi datorate de reclamant.
Astfel, prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a concluzionat că pentru perioada 2008-2011 ce a făcut obiectul deciziei nr. 2199.1 reclamantul datorează suma de 5.883 lei cu titlu de contribuţie la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate iar pentru anul 2012 suma restantă de plată cu titlu de cotă de contribuţie la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este de 550 lei.
Cât priveşte obligarea la plata dobânzilor şi a penalităţilor, conform art. 261 alineatul 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii „angajatorii şi asiguraţii care au obligaţia plăţii contribuţiei în condiţiile prezentei legi şi care nu o respectă, datorează pentru perioada de întârziere majorări de întârziere în condiţiile Codului de pr. fiscală, iar potrivit art. 257 alineat 8 din acelaşi act normativ „termenul de prescripţie a plăţii contribuţiei se stabileşte în acelaşi mod cu cel prevăzut pentru obligaţiile fiscale ”.
Prin raportul de expertiză s-au calculat de asemenea sumele reprezentând majorările şi dobânzile de întârziere datorate de reclamant, acestea fiind calculate la suma de 2.383 lei.
În ceea ce priveşte apărarea reclamantului în sensul că nu a fost informat cel puţin o dată pe an de către Casa de asigurări de sănătate Gorj cu privire la obligaţiile pe care le avea faţă de fond, tribunalul a reţinut că obligaţia prevăzută în sarcina acestei instituţii de art. 222 din Legea nr. 95/2006 nu poate anihila obligaţia prevăzută de art. 257 şi 261 alineatul 2 din aceeaşi lege.
În ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie formulată de reclamant, tribunalul a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 116 din OG nr. 92/2003, prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică, inclusiv unităţile subordonate acesteia.
Raportul de expertiză întocmit în cauză de expert contabil A. C. a stabilit că suma de 943 lei, din care suma de 618 lei este aferentă poziţiilor 13-15 din anexa 2 a deciziei nr. … din 31.12.2013 şi suma de 325 lei aferentă pentru poziţiile 26-33 din aceeaşi anexă nu sunt corect stabilite deoarece prima sumă (618 lei) reprezintă dobânzi şi penalităţi la sumele contestate în dosarul nr. …, dosar în care au fost anulate parţial deciziile nr. 185/04.10.2013, decizia de impunere nr. 2199.1, decizia de impunere nr. 2199.2 şi decizia de impunere nr. 2199.3, iar cea de a două sumă (325 lei) reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere a fost calculată eronat de către intimată (fila 70 cuprinde explicaţiile detaliate pentru fiecare dintre poziţiile 26-33), având în vedere că au fost efectuate plăţi parţiale de către contestator, conform chitanţelor enumerate în raportul de expertiză şi anexate de expert.
S-a concluzionat că formele de executare emise pentru suma de 3300 lei aferentă poziţiilor 8-12 şi 16-17 în totalitate şi parţial (23 lei) pentru poziţiile 26-33 din anexa 2 la decizia nr. .. /2013 sunt apreciate însă ca întemeiate deoarece au fost emise în baza deciziilor emise de Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Gorj, decizii ce constituie titlu executoriu, iar contestatorul avea obligaţia de a vira trimestrial contribuţia la asigurările de sănătate, aşa cum reiese şi din dosarul nr. …, aspect ce justifică înlăturarea aprecierilor expertului A. C. în sens contrar, respectiv că aceste decizii nu constituie titlu executoriu şi ar fi trebuit înştiinţat contribuabilul o dată pe an.
Împotriva sentinţei a declarat apel contestatorul M S I, solicitând admiterea apelului, apreciind că hotărârea pronunţată de instanţa de fond este netemeinică şi nelegală, susţinând că instanţa de fond nu a cercetat fondul cauzei, întrucât nu a motivat sentinţa sub aspectul menţinerii formelor de executare pentru suma de 3.277 lei, aferentă poziţiilor 8-12 şi 16-17, în totalitate, din anexa 2 la decizia nr. ../2013, urmând a se anula hotărârea atacată şi a se judeca procesul evocându-se fondul, cu consecinţa admiterii în parte a contestaţiei la executare, respectiv pentru suma de 4220 lei aferentă poziţiilor 8-25, în totalitate şi poziţiilor 26-33 în parte, respectiv pentru suma 325 din anexa 2 a deciziei amintite, urmând a se menţine formele de executare şi pentru suma de 23 lei, parţial, pentru poziţiilor 26-33, din anexa 2 la aceiaşi decizie.
S-a solicitat şi restituirea taxei de timbru în sumă de 302,10 lei, ca urmare a admiterii contestaţiei la executare şi obligarea intimatei la plata sumei de 1502,40 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În subsidiar, s-a solicitat schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul celor arătate mai sus.
Dezvoltând motivele de apel, apelantul M S I a precizat că a contestat formele de executare pentru suma de 4243 lei, din suma de 12167 lei, ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. …/31.03.2014, iar intimata nu a depus întâmpinare şi nu a combătut susţinerile contestatorului.
Că, instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia pe considerentele sentinţei 2788/2014, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. …, prin care s-a admis contestaţia formulată de M S I, cu privire la CASS aferent perioadei 2008-2012, dar care justifica numai înlăturarea unor accesorii calculate pentru sume aferente anului 2012, inexistente, fără un argument concret care să permită menţinerea accesoriilor calculate pentru poziţiile 8-12 şi 16-17 din anexa 2 la decizia menţionată.
Totodată, s-a susţinut că, la pronunţarea sentinţei, s-a avut în vedere şi raportul de expertiză întocmit de expert contabil …, sub aspectul admiterii contestaţiei cu privire la suma de 943 lei, din care suma de 618 lei aferentă poziţiilor 13-15, şi 325 lei aferentă poziţiilor 26-33 din anexa la decizia menţionată, iar în ceea ce priveşte menţinerea formelor de executare pentru suma de 3300 lei, aferentă poziţiilor 8-12 şi 16-17, au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză, cu motivarea că executarea silită a obligaţiilor fiscale se face în temeiul unui titlu executoriu, potrivit art. 141 din OG 92/2003, aspecte necontestate în cauză şi în suma de 3300 lei este cuprinsă şi suma de 23 lei, aferentă poziţiilor 26-33 din anexa 2 la decizie …/2013 şi această sumă este conformă cu concluziile raportului de expertiză.
S-a motivat că, sumele menţionate la poziţiile 8-12 reprezintă accesorii pentru debite principale menţionate în deciziile ../31.05.2012, în sumă de 8378 lei, 8378 lei, 7829 lei, 7280 lei şi 7268 lei, accesorii în sumă totală de 2612 lei, însă după pronunţarea sentinţei 2788/2014 aceste debite erau în sumă totală de 6133 lei, astfel că nu au existat la poziţiile 8-12 debite care să justifice calculul accesoriilor, iar la poziţiile 16-17 din anexa 2 la decizie, sunt menţionate dobânzi şi penalităţi în cuantum de 210 lei, pentru debit principal aferent deciziei …/2015, în sumă de 550 lei şi 550 lei, dar debitul de 550 lei menţinut prin sentinţa 2788/2014,alături de debitul în sumă de 5.883 lei,, nu mai este susceptibil de accesorii deoarece în perioada 01.01.2008-31.12.2013 contestatorul datora impozit în sumă de 44.021 lei, dar a efectuat plăţi în aceiaşi perioadă în sumă de 63.513 lei, respectiv cu 19492 lei în plus, astfel că nu existau debite restante pentru calculul accesoriilor în sumă de 2612 lei şi 210 lei, aşa cum rezultă din raportul de expertiză.
S-a concluzionat că, potrivit sumelor menţionate la poziţiile 8-12, 16-17 şi 26-33, debitul total este de 2.845 şi nu 3.300 lei, iar formele de executare trebuie menţinute doar pentru suma de 23 lei, aşa cum rezultă din raportul de expertiză.
În drept au fost invocate prevederile art. 466-482 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinţei a formulat apel şi intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj, criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că instanţa de fond în mod greşit a admis în parte contestaţia la executare, având în vedere raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, deşi, din punct de vedere probator, raportul de expertiză are o valoare egală cu celelalte probe administrate în cauză.
Că, debitorul nu a achitat de bună voie sumele menţionate în deciziile de impunere, astfel că s-au întocmit formele de executare contestate, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată la care a fost obligată, s-a arătat că intimata nu este în culpă procesuală, astfel că nu se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată către contestator.
S-au invocat dispoziţiilor art. 466 şi următoarele Cod procedură civilă şi s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin decizia nr. 1752 din 18.12.2015, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. … s-a respins apelul declarat de contestatorul M I împotriva sentinţei civile 4497/19.06.2015,pronunţată de Judecătoria Tg – Jiu în dosarul nr. … şi apelul declarat de intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj, ca nefondate.
Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a reţinut că,apelantul contestator are calitatea de persoană fizică care realizează venituri din activităţi independente, astfel că datorează contribuţii băneşti pentru asigurările sociale de sănătate, potrivit art. 211 din Legea 95/2006.
Astfel, Casa de Asigurări de Sănătate Gorj a emis deciziile nr. 2199.1/23.5.2013 şi nr. 2199.2/23.5.2013, cu privire la cota de contribuţie pentru perioada 2008-2011 şi 2012 şi, cum debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată în termen, s-au calculat dobânzi şi penalităţi de întârziere, fiind emisă decizia nr. 2199.3.
Deciziile au fost comunicate DGFP Gorj, care a emis decizia nr. …/30.9.2013 pentru contribuţiile pe anul 2012, în sumă de 7924lei şi decizia nr. …/31.12.2013 pentru obligaţii de plată accesorii în sumă de 4411lei, compusă din suma de 168lei impozit şi 4243lei contribuţii şi, nefiind achitate aceste sume, s-a emis titlul executoriu nr. .., în care se menţionează ca titlu de creanţă decizia nr. ../30.9.2013 pentru contribuţiile pe anul 2012, în sumă de 7924lei şi decizia nr. …/31.12.2013 pentru obligaţii de plată accesorii în sumă de 4411lei, fiind emisă somaţia de plată pentru suma totală de 12167lei.
Deciziile au fost comunicate contestatorului potrivit dovezilor depuse la filele 35 şi 37.
Ulterior, contestatorul a contestat deciziile prin care s-au stabilit contribuţiile la fondul de sănătate, respectiv deciziile nr. 2199.1, nr.2199.2 şi nr.2199.3,fiind emisă decizia nr. 185/4.10.2013, prin care contestaţia a fost respinsă.
Împotriva acestei decizii s-a formulat contestaţie la instanţa de contencios administrativ, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. …, iar prin sentinţa nr. 2781/4.10.2014, s-a admis în parte contestaţia, s-a anulat parţial deciziile nr.185/2013, nr. 2199.1, nr. 2199.2 şi nr.2199.3, până la concurenţa sumei de 5883lei pentru decizia nr. 2199.1, până la concurenţa sumei de 550lei, pentru decizia nr.2199.2 şi până la concurenţa sumei de 2383lei pentru decizia nr. 2199.3.
În ceea ce priveşte motivele de anulare invocate de contestator, s-a reţinut că obligaţia contestatorului de a contribui la fondul naţional de asigurări sociale de sănătate este prevăzută de art. 211 din Legea 95/2006, independent de încheierea unui contract de asigurare.
Referitor la dreptul contestatorului de a fi informat cu privire la cotele de contribuţie, s-a reţinut că obligaţia intimatei de a informa contribuabilul nu anihilează obligaţia contribuabilului de a contribui la fondul naţional de asigurări sociale de sănătate.
Cu privire la calculul sumelor datorate, s-a reţinut că, potrivit concluziilor raportului de expertiză, sumele nu au fost corect stabilite, respectiv pentru decizia nr. 2199.1 este datorată suma de 5883lei, iar pentru decizia nr. 2199.2 este datorată suma de 550lei.
Referitor la accesorii, s-a reţinut că se calculează până la momentul emiterii deciziilor de impunere, astfel că acestea sunt în cuantum de 2383lei.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în dosarul nr. …( fila 80 dosar de fond) rezultă că s-au achitat sume în plus de către contestator, astfel că obligaţia stabilită prin decizia 2199.2 pentru perioada 2012 poate fi compensată cu sumele achitate în plus.
S-a motivat că din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză, rezultă că decizia nr. 2199.1 se justifică pentru suma de 5883 lei, decizia nr. 2199.2 se justifică pentru suma de 550lei, iar decizia nr. 2199.3 se justifică pentru suma de 2383lei.
S-a constatat că decizia nr. ../31.12.2013 a fost emisă în baza deciziei nr. 2199.3 privind obligaţii de plată accesorii calculate la obligaţiile de plată stabilite prin deciziile nr. 2199.1 şi 2199.2 şi, cum aceste obligaţii au fost calculate greşit, aşa cum s-a reţinut prin sentinţa nr. 2788/2014, în mod direct şi accesoriile stabilite pentru aceste sume sunt calculate greşit, justificându-se doar pentru suma de 2383lei.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, accesoriile stabilite prin decizia nr. …/31.12.2013 sunt calculate la sume nedatorate, aşa cum au fost reţinute în dosarul nr. …, aceste accesorii fiind în cuantum de 618lei, poziţiile 13-15, dar sunt calculate şi cu privire la sume achitate cu întârziere, fiind în cuantum de 325lei,poziţiile 26 -29,30-31 şi 32-33( fila 9 şi 10 din raport),astfel că pentru aceste sume formele de executare sunt nelegale, aşa cum a reţinut în mod corect instanţa de fond, contestatorul datorând pentru poziţiile 26-33, cu titlu de accesorii, doar suma de 23lei.
Reţinându-se că formele de executare sunt nelegale pentru suma totală de 943lei, aşa cum a fost detaliată mai sus, în mod corect au fost menţinute pentru diferenţa de 3300lei( 4243lei-943lei).
Susţinerile apelantului în sensul că formele de executare trebuiau menţinute pentru suma de 2845lei, aferentă poziţiilor 8-12, 16-17 şi 26-33( pentru suma de 23 lei), şi nu pentru suma de 3300lei, nu au fost primite deoarece formele de executare vizează şi poziţiile 18-25.
Deşi expertul concluzionează că sumele menţionate la aceste poziţii nu sunt datorate deoarece sunt calculate la decizii ce nu au fost comunicate, aceste aspecte au fost lămurite , în sensul că se datorează pentru perioada anterioară, astfel că vor mi menţinute formele de executare pentru suma totală de 3300lei.
Referitor la apelul declarat de intimata DGFP Gorj, s-a reţinut că, în ceea ce priveşte critica referitoare la legalitatea formelor de executare, aşa cum s-a reţinut mai sus, acestea sunt nelegale pentru suma de 943lei.
Cu privire la critica referitoare la soluţionarea cererii privind cheltuielile de judecată, s-a reţinut că intimata DGFP Gorj este în culpă procesuală , astfel că în temeiul art. 453 c.pc. datorează cheltuielile de judecată efectuate de contestator.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatorul M. S I., în sensul că dezlegarea dat apelului este rezultatul unei erorii materiale de calcul, invocând disp. art. 503 alin. 2 pct. 2 Cod Procedură Civilă.
S-a susţinut că la poziţiile 8-12 din anexă la decizia nr. .. din 31.12.2013 pentru debite C.A.S.S. principale, aferente deciziilor … din 31.05.2015 în sume de 8.378 lei, 8.378 lei, 7.829 lei, 7280 lei şi 7.268 lei s-au calculat dobânzi şi penalităţi de întârziere de 2612 lei, iar instanţa a menţinut acest calcul al accesoriilor, deşi este eronat întrucât după punerea în aplicare a sentinţei nr. 2788/2014 pronunţată de Tribunalul Gorj nu au existat debite principale C.A.S.S. pentru care s-au calculat accesoriile.
În dezvoltarea acestui motiv de contestaţie s-a precizat că eroarea de calcul este demonstrată şi prin adresa nr. GJ …. din 11.06.2015 a A.J.F.P. Gorj, care atestă că prin punerea în executare a sentinţei menţionate s-au scăzut din evidenţa analitică mai multe debite principale la C.A.S.S. şi accesorii, astfel că la data executării sentinţei obligaţiile C.A.S.S neachitate erau în sumă totală de 5908 lei.
Totodată, s-a precizat că la poziţiile 16- 17 din anexa la decizia … din 31.12.2013 pentru debite C.A.S.S. principale aferente deciziei ..din 31.05.2012, în sume de 550 şi 550 lei s-au calculat dobânzi şi penalităţi de întârziere în sumă de 210 lei, iar instanţa a menţinut acest calcul al accesorilor rezultat din eroare materială de calcul, având în vedere că neexistând debit principal nu există debit accesoriu.
S-a concluzionat că reţinerea formelor de executare pentru suma de 3300 lei aferentă poziţiilor 8 -12 şi 16-17, în totalitate şi poziţiilor 26- 33 din anexă la decizia contestată este rezultatul însumării greşite al accesoriilor aferente poziţiilor suscitate, iar accesoriile aferente acestor poziţii însumează 2845 lei şi nu 3300 lei, cum eronat s-a reţinut în hotărârea instanţei de apel.
În apărare s-a depus la dosarul cauzei xerocopie de pe decizia nr. 1752 din 18.12.2015, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. .., după decizia …din 31.12.2013 şi după anexa la această decizie, adresa nr. GJ … din 11.06.2015, adresa GJ ../11.06.2015, tabelul centralizator din 26.10.2015 şi decizia de impunere anuală din 08.07.2015.
Tribunalul, analizând motivele de contestaţie formulate de contestatorul M S I, constată că este nefondată contestaţia, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 503 alin. 2 pct. 2 Cod Procedură Civilă, hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erorii materiale, iar dispoziţiile alin. 2 pct. 1,2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care potrivit legii nu pot fi atacate cu recurs.
Acest motiv al contestaţiei în anulare speciale se referă la săvârșirea unei erorii materiale în sensul de greşeală procedurală, constând în confruntarea unor elemente importante sau date materiale pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor şi care au determinat soluţia pronunţată, iar nu greşeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale.
Se susţine de către contestator că dezlegarea dată apelului este rezultatul unor erorii materiale de calcul, arătând că reţinerea formelor de executare pentru suma de 3300 lei aferente poziţiilor 8- 12 şi 16-17, în totalitate şi poziţiile 26-33 din anexă la decizia contestată este rezultatul însumării greşite al accesoriilor aferente poziţiilor amintite.
S-a motivat de instanţa de apel că susţinerile apelantului, în sensul că formele de executare trebuiau menţinute pentru suma de 2845 lei aferentă poziţiilor 8- 12 , 16-17 şi 26-33, nu pot fi primite, deoarece formele de executare vizează şi poziţiile 18- 25 şi că deşi expertul concluzionează că sumele amintite la aceste poziţii nu sunt datorate, deoarece sunt calculate la decizii ce nu au fost comunicate, instanţa de apel a reţinut că aceste aspecte au fost lămurite, în sensul că se datorează pentru perioada anterioară, astfel că, vor fi menţinute formele de executare pentru suma totală de 3300 lei.
Susţinerile contestatorului astfel cum sunt prezentate în cuprinsul contestaţiei în anulare vizează aspecte de fond ale cauzei, având în vedere că aceste calcule făcute de către contestator au fost analizate atât de instanţa de fond cât şi de instanţa de apel şi criticile invocate în legătură cu modul în care instanţa de apel a apreciat fondul cauzei în raport de probatoriu administrat sunt inadmisibile în cadrul contestaţiei în anulare.
Astfel, contestaţia în anulare nu poate fi exercitate pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuţie a unor probleme de fond ce au fost soluţionate de instanţă, care s-a pronunţat asupra motivelor de apel invocate.
Cu alte cuvinte, dispoziţiile art. 503 alin. 2 pct. 2 Cod Procedură Civilă se referă la aspecte formale ale judecăţii şi nu implică reexaminarea fondului sau reaprecierea fondului.
Deci, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 503 alin. 2 pct. 2 Cod Procedură Civilă, având în vedere că pretinsele greşeli de judecată nu se pot îndrepta pe calea contestaţiei în anulare, nefiind vorba de greşeli de calcul, motiv pentru care tribunalul urmează a respinge contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestator M S. I, împotriva deciziei civile nr. 1752 din 18.12.2015, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr…. în contradictoriu cu intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj, cu sediul în Tg-Jiu, str. … jud. Gorj.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică din 18 Februarie 2016 la Tribunalul Gorj.
