Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă reclamantul RS a chemat în judecată pe pârâţii SC ARA SA- Sucursala Suceava şi OG solicitând iniţial să fie obligaţi pârâţii la plata sumei de 600 lei în loc de 533,89 lei, cât a fost stabilită anterior prin sentinţa civilă 1306 din 4 septembrie 2008 plus 200 lei lunar pentru procurarea de medicamente necesare diagnosticului dobândit în urma accidentului şi a cheltuielilor de judecată.
Ulterior, prin precizări la acţiune depuse la dosar la 3 iunie 2008, şi-a extins pretenţiile la suma de 1164,8 lei reprezentând 610 lei analize medicale, 240,80 lei transport dus întors Câmpulung Moldovenesc – Bucureşti dus şi retur, 140+300 lei transport pe metrou şi troleibuz şi două nopţi cazare la hotel, apoi 14 octombrie 2009 şi-a majorat pretenţiile la 700 lei lunar şi respectiv 250 lei lunar, iar printr-o altă precizare depusă la dosar la 7 decembrie 2009 şi-a majorat pretenţiile menţionând că îşi menţine cererea pentru 700 lei lunar despăgubire anterior formulată ca şi cea pentru 250 lei pentru medicamente în fiecare lună dar în plus a solicitat 1173,88 lei suma actualizată şi cheltuită cu efectuarea unor analize medicale. Instanţa analizând acţiunea reclamantului, probatoriul cu acte şi testimonial depus la dosar a constatat că se confirmă susţinerile reclamantului şi a admis acţiunea, obligând pârâţii în solidar la plata lunară a sumei de 821,46 lei şi la plata sumei de 1173 lei cu titlu de despăgubiri. Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs atât reclamantul cât şi secund pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. Prin Decizia nr. 274/09.06.2010, Tribunalul Suceava a admis ambele recursuri, a casat sentinţa nr. 1888/15.12.2009 a Judecătoriei Câmpulung şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
La primirea dosarului în rejudecare, reclamantul şi-a modificat din nou acţiunea, solicitând să îi fie plătită suma de 600 lei lunar din 6 aprilie 2009 când a depus acţiunea până la 17 octombrie 2009, iar de la această dată 700 lei lunar ajutor în gospodărie, suma de 600 lei în loc de 250 lei lunar pentru medicamente şi suma de 3.805,5 lei în loc de 1173 lei despăgubiri. De asemenea a reiterat cererea de obligare a pârâtei SC ARA SA la plata sumelor prin mandat poştal nu prin card, cu suportarea cheltuielilor poştale, în baza dispoziţiilor art. 1105 Cod civil.
Prin sentinţa civilă nr.1545/15.11.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, instanţa a admis parţial acţiunea, reţinând următoarele:
Astfel cum se reţine prin Sentinţa nr. 2780/24.10.1980 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, la data de 02 iulie 1980, reclamantul a fost victima unui accident comis de pârâtul OG, şofer la IFET Suceava, accident în urma căruia i-a fost paralizată o mână, ulterior fiind pensionat cu gradul II de invaliditate. Prin aceeaşi sentinţă, s-a stabilit în sarcina pârâţilor obligaţia de a-i plăti reclamantului de la data pensionării (01.03.1980) şi pe toată durata menţinerii gradului II de invaliditate, o sumă lunară.
Prin Sentinţa Tribunalului Suceava nr. 577/14.10.2005, au fost obligaţi în solidar pârâţii OG şi SC ARA SA să îi plătească reclamantului suma de 446,30 lei începând cu data de 01.07.2005, sumă necesară pentru plata persoanei ce efectuează muncile în gospodăria reclamantului. Această suma a fost actualizată succesiv prin hotărâri judecătoreşti, criteriul luat în calcul la actualizare fiind indicele de inflaţie (Sentinţa nr. 1306/04.09.2008 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, irevocabilă).
Referitor la capătul de cerere privind obligarea la plata sumei de 600 lei lunar din 6 aprilie 2009 când a depus acţiunea până la 17 octombrie 2009, iar de la această dată 700 lei lunar ajutor în gospodărie, instanţa urmează a-l admite în parte şi a obliga pârâţii în solidar la plata sumei de 613,31 lei lunar de la data de 06.04.2009.
Astfel, instanţa constată că susţinerile pârâtei SC ARA SA conform cărora 1441,89 lei lunar ce o primeşte reclamantul drept despăgubiri periodice şi pensia de drept de care beneficiază acesta pentru pe care a prestat-o, sunt nefondate şi urmează a fi înlăturate în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la obligarea pârâţilor la plata unei sume mai mari reprezentând această prestaţie periodică datorată.
Conform principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită, această reparare trebuie să cuprindă atât prejudiciul efectiv suferit, cât şi beneficiul nerealizat, în speţă, suma reprezentând plata muncii în gospodărie efectuată de o altă persoană, fiind beneficiu nerealizat, întrucât reclamantul ar fi putut să îşi efectueze singur treburile, dacă nu ar fi fost fapta ilicită a pârâţilor. Întrucât reclamantul are nevoie şi în prezent de o persoană care să efectueze muncile în gospodăria sa, instanţa urmează a admite în parte capătul de cerere referitor la plata sumei de 700 lei lunar pentru ajutor în gospodărie La stabilirea acestei sume, instanţa a avut în vedere următoarele aspecte: hotărârile judecătoreşti anterioare ce beneficiază de putere de lucru judecat, gradul de dobândit de reclamant ca urmare a accidentului, respectiv gradul II de invaliditate (conform dispoziţiilor art. 54 lit. b din Legea nr. 19/2000 acesta fiind caracterizat “prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce şi de a se orienta spaţial, fără ajutorul altei persoane”). De asemenea, instanţa a ţinut cont şi de declaraţiile martorilor RV şi SSIL prin care s-a învederat faptul că o muncă asemănătoare cu cea desfăşurată în gospodăria reclamantului se plăteşte cu aproximativ 700 lei lunar. În lipsa unui înscris care să ateste care este suma exactă ce se plăteşte, date fiind declaraţiile amintite mai sus care dau cu aproximaţie suma, singurul criteriu concret în funcţie de care instanţa poate stabili pretenţia reclamantului este ultima actualizare a sumei stabilite anterior prin Sentinţa civilă nr. 1306/2008 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rezultând astfel suma de 613,31 lei.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea la plata sumei de 600 lei lunar cheltuieli cu medicamentele, instanţa urmează a-l respinge ca nefondat. Astfel, din ansamblul întregului probatoriu depus în instanţă, rezultă într-adevăr că reclamantul a beneficiat de tratament medical, dar nu s-a făcut dovada că acest tratament este strâns legat de tratarea infirmităţii ce a suferit-o în urma săvârşirii faptei ilicite şi nici că are un caracter continuu, lipsind astfel una din condiţiile esenţiale ale art. 998 C. civ., respectiv legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul suferit.
Prin Sentinţa nr. 2780/24.10.1980 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, la data de 02 iulie 1980, reclamantul a fost victima unui accident comis de pârâtul OG, şofer la IFET Suceava, accident în urma căruia i-a fost paralizată o mână, ulterior fiind pensionat cu gradul II de invaliditate. Ori, adeverinţele medicale, reţetele medicale şi bonurile fiscale depuse la dosar, atestă faptul că reclamantul suferă şi de alte afecţiuni (hepatită tip B-f16, gastrită erozivă-f17,19, insomnie-f18, colecistită, gastroduodenită-f20) pentru care a urmat tratamentele medicale a căror dovadă există la dosar şi pentru care nu s-a făcut dovada că sunt datorate diagnosticului iniţial de paralizie a mâinii, pus în urma săvârşirii faptei ilicite.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea la plata sumei de 3.815,15 lei, instanţa urmează a-l respinge şi pe acesta ca nefondat, pentru că această sumă este alcătuită din: 1.259,85 lei ce reprezintă actualizarea sumei de 117,88 lei, cheltuielile efectuate de către reclamant cu analizele la Bucureşti, transportul şi cazarea 100 lei suma plătită pentru această actualizare, 103 lei analizele rejudecare, 94 lei analizele, 642 lei contravaloarea a 2 fiole de albumină necesare analizelor de la Cluj –1482 lei biletul la tratament, 124,30 lei transport tratament – f.18 verso, 10 lei contravaloarea transportului gară staţiune şi retur, nedovedit. Din analiza înscrisurilor de la filele prezentate, nu rezultă că acestea ar fi fost necesare pentru tratarea infirmităţii suferite ca urmare a faptei ilicite a pârâţilor, respectiv paralizia mâinii, ele fiind specifice celorlalte afecţiuni decare suferă reclamantul precum şi investigaţii suplimentare – de exemplu antigen prostatic În lipsa unor alte probe care să susţină legătura de cauzalitate între aceste cheltuieli şi fapta ilicită, instanţa constată că lipseşte una din condiţiile esenţiale ale art. 998-999 Cod civ.
De esenţa răspunderii civile delictuale este repararea integrală a prejudiciului efectiv suferit şi a beneficiului nerealizat provenind direct sau indirect din fapta ilicită, iar nu despăgubirea unor afecţiuni datorate înaintării în vârsta sau altor cauze.
