în aplicarea prevederilor H.G. nr. 1550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000
Pe calca excepţiei de nelegalitatc a fost invocată nclcgalitatca Normelor tehnice emise de C.N.P.A.S. în aplicarea prevederilor H.G. nr. 1550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. potrivit legislaţiei anterioare datei de I aprilie 2001. în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Aceste norme tehnice au fost semnate de directorul Direcţiei îndrumare Metodologică şi aprobate de secretarul general al C.N.P.A.S., au fost comunicate caselor judeţene de pensii şi au fost folosite în procesul de recalculare a pensiilor.
Pentru o corectă calificare a normelor tehnice a căror nelegalitatc este invocată, trebuie să plecăm de la definiţia pe care Legea nr. 554/2004, în art. 2 alin. (1) lit. c), o dă actului administrativ – ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Analizând actul a cărei nelegalitatc se solicită a fi cercetată, s-a constatat că acesta a fost emis de C.N.P.A.S., care este o autoritate publică a administraţiei publice centrale, organul ierarhic superior al caselor judeţene de pensii, aflată în structura Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Actul a fost emis, aşa cum chiar şi în titlul său se reţine, în aplicarea prevederilor H.G. nr. 1550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public.
Toate acestea dovedesc că ne aflăm în prezenţa unui act administrativ, a cărui nelegalitatc poate fi cercetată de instanţa de administrativ pe cale excepţiei de nelegalitate.
A considera că actul este, cel mult, un act premergător ar însemna să golim de conţinut instituţia contenciosului administrativ, care are în vedere garantarea drepturilor cetăţenilor.
Problemele legate de faptul că actul administrativ nu a fost motivat în fapt şi în drept, nu a fost indicat în preambulul actului care este baza legală şi normativă care să legitimeze emiterea actului nu transformă acest act într-un act premergător.
I.C.C.J., s. cont. adm. şi tise., decizia nr. 1992 din 13 aprilie 2007, în Excepţia de nelegalitate 2007-2008, p. 84
Notă: Ne raliem soluţiei instanţei noastre supreme: actul atacat în prezenta speţă este un act administrativ, iar nu o operaţiune administrativă întrucât este producător de efecte juridice. în opinia noastră, instanţa de fond a făcut o confuzie între un act administrativ intern şi o operaţiune administrativă. Astfel, Normele din speţă au, aşa cum le sugerează şi denumirea, un caracter normativ (afirmaţia este aproape tautologică). Or, atunci când vorbim de un act administrativ individual cum este decizia de pensionare din speţă, şi operaţiunile administrative (actele) premergătoare au acelaşi caracter, in cazul de faţă însă. Normele în cauză reprezintă un act administrativ intern, care creează drepturi şi obligaţii pentru funcţionarii însărcinaţi cu pregătirea şi emiterea deciziilor de pensionare.
Prin urmare, având natura juridică a unui act administrativ, ele pot fi verificate, sub aspectul legalităţii, de către instanţa de contencios.
în plus însă, mai trebuie observat că aceste note au fost comunicate instituţiilor interesate. Prin urmare, în măsura în care actul nu a fost şi publicat, particularul interesat poate invoca inopozabilitatea acestuia, cu consecinţa înlăturării sale din soluţia care urmează a fi pronunţată în speţă.
