DOSAR NR. 10953/2/2009 (2679/2009)
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a II-a penala si pentru cauze de minori si familie, decizia penala nr. 1705/20 noiembrie 2009
Înlocuirea masurii arestarii preventive. Lipsa de motivare a încheierii.
Analiza conditiilor prevazute de art.139 alin.1 C. pr. pen. prin referire la alti inculpati decât cei care au formulat cererile de înlocuire a masurii arestarii preventive, expunerea unor aprecieri de ordin general cu privire la dispozitiile art.5 din CEDO si la notiunea de pericol pentru ordinea publica, echivaleaza cu lipsa de motivare a încheierii si atrage casarea acesteia si trimiterea cauzei spre rejudecarea cererilor de înlocuire a masurii arestarii preventive.
art.139 alin.1, art.356 C. pr. pen.
Prin încheierea de sedinta din 13.11.2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II a Penala în dosarul penal nr.22251/3/2009, au fost admise cererile formulate de inculpatii N.F. si N.M. si s-a dispus înlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu.
În baza art.145 alin.11 lit.a, b, c, d si art.145 alin.12 lit.c si e C. pr. pen., pe durata masurii dispuse, inculpatii au fost obligati sa respecte urmatoarele obligatii:
-sa se prezinte la instanta de judecata ori de câte ori vor fi chemati;
-sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus masura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de câte ori sunt chemati;
-sa nu îsi schimbe locuinta fara încuviintarea instantei care a dispus masura;
-sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme.
-sa nu se apropie si sa nu comunice cu inculpatul cu care este cercetat în cauza.
– sa nu se apropie de persoanele vatamate, membrii familiei acestora, persoanele împreuna cu care au comis faptele, martori si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect;
– sa nu se afle în locuinta persoanelor vatamate.
S-a atras atentia inculpatilor asupra consecintelor încalcarii cu rea credinta a obligatiilor stabilite prin încheiere, conform art.145 pct.3 C. pr. pen.
Totodata, instanta a respins cererile de revocare a masurii arestarii preventive formulate de aceiasi inculpati.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lânga Tribunalul Bucuresti solicitând, în principal, casarea încheierii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta întrucât solutia de înlocuire a arestarii preventive cu obligarea de a nu parasi localitatea nu este motivata. Totodata, s-a învederat ca temeiurile avute în vedere la luarea masurii arestarii preventive subzista, astfel ca, pe fond, solutia de înlocuire a arestarii preventive este netemeinica.
Examinând încheierea recurata prin prisma motivelor invocate, precum si din oficiu, conform art.3856 al.3 Cod pr.pen., Curtea constata ca recursul este fondat.
Astfel, se retine ca inculpatii au fost trimisi în judecata în stare de arest preventiv: N.F. pentru savârsirea infractiunilor prev. de art.20 rap. la art.174-175 lit.i C. pen. si prev. de art.194 alin.1 C. pen., cu aplic. art.33 lita C. pen.; N.M. pentru savârsirea infractiunilor prev. de art.26 rap. la art.20 rap. la art.174-175 lit.i C. pen. si prev. de art.194 alin.1 C. pen., cu aplic. art.33 lit.a C. pen.
Arestarea preventiva a inculpatilor s-a dispus prin încheierea din 14.04.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II a Penala în dosarul 15807/3/2009, pentru inculpatul N.F. în temeiul art.143 si art.148 lit.d, e si f C. pr. pen., pentru inuclpatul N.M. în temeiul art.143 si art.148 lit.e si f C. pr. pen.
În fapt, s-a retinut ca, la data de 08.03.2009, inculpatul N.F. ajutat de inculpatul N.M. a intentionat sa loveasca în mod repetat partea vatamata M.A. cu o sabie, în zona capului, cauzându-i leziuni la nivelul mâinilor, care i-au pus în primejdie viata, încercând în acest mod sa o determine pe partea vatamata sa dea sume de bani nedatorate, pentru a dobândi foloase injuste.
În sarcina inculpatului N.M. s-a mai retinut ca începând cu luna august 2008, sub pretextul unor datorii banesti, l-a constrâns împreuna cu alti inculpati, prin amenintari si violente, pe numitul D.V. si familia acestuia sa faca împrumuturi si sa la plateasca diverse sume de bani reprezentând dobânzi (camata), în scopul de a-l determina sa dea sume importante de bani coinculpatilor, reprezentând foloase injuste.
Masura arestarii preventive a inculpatilor N.F. si N.M. a fost mentinuta în cursul cercetarii judecatoresti, ultima data prin decizia 1551/30.10.2009 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia I Penala, prin care s-a admis recursul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bucuresti, s-a casat încheierea din 29.10.2009 pronuntata de instanta de fond, s-a mentinut arestarea preventiva si au fost respinse ca nefondate cererile de înlocuire a masurii arestarii preventive formulate de aceiasi inculpati.
Potrivit art.139 alin.1 C. pr. pen., masura preventiva luata se înlocuieste cu alta masura preventiva când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii.
Din considerentele încheierii atacate rezulta ca instanta de fond a analizat daca mai exista sau nu indicii cu privire la comiterea faptelor pentru care s-a luat masura arestarii preventive fata de alti inculpati arestati în cauza, aspect pe care nu l-a analizat relativ la inculpatii N.F. si N.M. care au formulat, în realitate, cererile de revocare a arestarii preventive si de înlocuire a arestarii preventive cu obligarea de a nu parasi localitatea.
Motivarea instantei cuprinde în continuare aprecieri de ordin general cu privire la paragrafele art.5 din CEDO, precum si cu privire la notiunea de pericol pentru ordinea publica.
Apoi, se concluzioneaza ca temeiurile arestarii preventive s-au modificat, referirea facându-se tot la alti inculpati, iar nu la inculpatii N.F. si N.M.
Instanta de control judiciar apreciaza ca nu este vorba de o simpla eroare materiala cu privire la numele inculpatilor, atâta timp cât din motivarea solutiei pronuntate de instanta de fond nu se desprind elemente de fapt care sa indice ca au fost avute în vedere faptele si circumstantele personale ale inculpatilor N.F. si N.M., care au sesizat-o cu cererile de revocare si de înlocuire a masurii arestarii preventive.
Asadar, Curtea constata ca solutia de înlocuire a masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea, dispusa prin încheierea din 13.11.2009, nu cuprinde motivele pe care se întemeiaza.
În consecinta, Curtea a admis recursul declarat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bucuresti, a casat în parte încheierea recurata si a trimis cauza la aceeasi instanta, pentru rejudecarea cererilor de înlocuire a masurii arestarii preventive formulate de inculpatii N.F. si N.M.
