Prin sentinţa civilă 1726/27.12.2007 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 3028/110/2007 s-a admis în parte contestaţia cu modificările ulterioare formulată de contestatoarea N. V. în contradictoriu cu intimata C.J.P.
Bacău.
S-a anulat decizia nr. 1544771/07.12.2006 precum şi decizia nr. 1544771/06.02.2007 în ce priveşte indemnizaţia cuvenită în temeiul Legii 189/2000.
A fost obligată intimata să emită o nouă decizie cu precizarea indexărilor cuvenite contestatoarei în temeiul Legii 189/2000 pentru fiecare lună în parte şi a eventualelor indexări aplicate.
S-a anulat decizia nr. 154771/15.05.2007 şi a fost obligată intimata să restituie contestatoarei sumele reţinute în baza acesteia.
Prin Decizia civilă nr.342/14.04.2008 a Curţii de Apel Bacău a fost respins ca tardiv formulat recursul promovat de pârâta C.J.P. împotriva sentinţei civile 1726/27dec.2007.
A fost admis recursul promovat de reclamanta N. V. şi a fost modificată în parte sentinţa civilă în sensul că a fost obligată intimata să plătească contestatoarei 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Instanţa de recurs a reţinut faţă de recursul pârâtei C.J.P., că acesta a fost formulat cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art.301 Cod procedură civilă, fată de data comunicării sentinţei.
În ceea ce priveşte recursul contestatoarei N. V., instanţa de recurs a reţinut următoarele:
Într-una din completările la acţiune (fila 88) contestatoarea a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.
Instanţa avea obligaţia să se pronunţe cu privire la toate capetele de cerere cu judecata cărora a fost investită. în speţă, instanţa a omis să se pronunţe şi asupra cererii privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Astfel s-a modificat în parte sentinţa recurată în sensul că, fiind incidente dispoziţiile art. 274 Cod procedură civilă să fie obligată intimata să plătească contestatoarei suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În ceea ce priveşte celelalte motive de recurs invocate acestea au fost înlăturate. Aceasta întrucât aşa cum rezultă din hotărârea recurată, instanţa s-a pronunţat în sensul solicitat de contestatoare – anulând deciziile nr. 1544771/07.12.2006, precum şi nr. 1544771/06.02.2007 şi obligând intimata să emită o nouă decizie cu indexărilor cuvenite pentru fiecare lună în parte.
De asemenea, a fost anulată şi decizia de debit nr. 154771/15.05.20078 prin care s-a constatat că pensionara a încasat necuvenit în perioada 01.10.2005 – 28.02.2007 suma de 36 lei şi s-a dispus ca intimata să restituie aceste sume, adică exact ceea ce a solicitat contestatoarea.
Concluzionând, criticile aduse de contestatoare (mai puţin cea referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată) nu pot fi reţinute, ele fiind soluţionare deja favorabil de instanţa Tribunalului Bacău.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare recurenta N.V.
În motivarea contestaţiei, în esenţă se arată că de fapt, instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor sale. A arătat că, recursul privea două capete de cerere, respectiv emiterea unei noi decizii cu precizarea indemnizaţiei iniţiale, însoţită obligatoriu de „buletinul de calcul”, deoarece prin sentinţa recurată s-au anulat deciziile anterioare.
În continuare a formulat contestatoarea o serie de cereri noi prin care solicită ca la termenul de recurs, după admiterea contestaţiei în anulare, să fie obligată pârâta să prezinte un ordin al Ministerului Muncii şi al Casei Naţionale de Pensii de indexare a indemnizaţiei conform Legii 189/2000, conform celor auzite în mass-media, o lucrare privind indemnizaţia sa lunară, şi să fie obligată Casa Judeţeană de Pensii Bacău, să-i restituie suma, până la primul termen acordat în recurs, cereri care formulate în această fază procesuală nu pot face de asemenea obiectul analizei instanţei.
Ulterior printr-un alt memoriu reluând aceleaşi nemulţumiri, a invocat dispoziţii ale Legii 544/2004 şi a solicitat despăgubiri morale, aspecte care exced de asemenea cauzei de fată.
Curtea, examinând contestaţia, din perspectiva dispoziţiilor art.318 teza II Cod procedură civilă, cu referire la omisiunea instanţei de recurs de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau casare, a reţinut următoarele:
Contestaţia în anulare specială este o cale extraordinară de atac de retractare ce se poate exercita, în cazurile anume prevăzute de art.318 Cod procedură civilă, numai împotriva deciziilor pronunţate de instanţele de recurs.
Se va retine fată de motivele recursului şi susţinerile contestatoarei că instanţa de recurs a răspuns la motivele de recurs, prin considerente comune.
De altfel, fată de modul în care au fost redactate motivele, ţinându-se cont totodată că nu se pot confunda argumentele recurentei contestatoare cu motivele însăşi, structurate corespunzător de către instanţa de recurs, aşa cum se poate vedea din motivarea deciziei (fila 6 dosar recurs) instanţa a făcut analiza acestora. Aşa fiind, neexaminarea distinctă a fiecărui motiv de recurs, nu constituie prin ea însăşi o omisiune în sensul dispoziţiilor art.318 Cod procedură civilă, dacă instanţa a răspuns la motivele de casare printr-un considerent comun.
În consecinţă, Curtea, faţă de cele reţinute a respins contestaţia în anulare ca nefondată.
Curtea de Apel Bacău – Secţia civilă, minori şi familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizie 589/20.08.2008
