Asupra prezentului apel penal:
Prin sentinţa penală nr. 979 din 4 noiembrie 2010, Judecătoria Buzău a hotărât următoarele:
În baza art. 334 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică dată prin rechizitoriul nr. …/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău a faptelor reţinute în sarcina inculpatului P P din infracţiunea prevăzută de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 în art. 215/1 alin. 1 din Codul Penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal
În baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 condamnă inculpatul P P la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de stopaj la sursă.
În baza art. 215/1 alin. 1 Cod penal ,cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal condamnă inculpatul P P, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de delapidare.
În baza art. 33 lit. a – 34 lit. b Cod penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatului acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a 2 a, şi lit. b Cod penal începând cu data rămânerii definitive a hotărârii şi până la terminarea executării pedepsei.
În baza art. 81-82 Cod penal suspendă executarea pedepsei aplicate pe o perioadă de 4 ani ce reprezintă termen de încercare pentru inculpat.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspendă executarea pedepselor accesorii în perioada termenului de încercare.
În baza art. 359 Cod proc. penală atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor comiterii de noi infracţiuni în perioada termenului de încercare precum şi asupra consecinţelor privind neachitarea despăgubirilor civile.
În baza art. 346 Cod proc. penală raportat la art. 998 Cod civil obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C … S.R.L. Buzău la plata sumei de 17247 lei către Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Buzău, reprezentând despăgubiri civile.
În baza art. 118 lit. e Cod penal confiscă suma de 30308,51 lei aparţinând SC … S.R.L. Buzău întrucât societatea nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 hotărârea definitivă se va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului
În baza art. 191 alin. 1 şi alin. 3 Cod proc. penală obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la 500 lei cheltuieli judiciare .
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 1.02.2006, înainte de înregistrarea în Registrul Comerţului inculpatul, în calitate de reprezentant al societăţii SC ,… SRL, a încheiat un contract de consultanţă cu SC … SRL, în calitate de beneficiar, având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă tehnică în domeniul producţiei şi managementului. În derularea acestui contract, inculpatul a emis către beneficiar, în perioada martie – iulie 2006, şase facturi fiscale pentru suma totală de 84071 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de consultanţă. Această sumă a fost încasată integral de societatea administrată de inculpat prin contul săi bancar deschis la Banca Transilvania, acesta ridicând din acest cont suma de 82001 lei, pe care a menţionat-o scriptic în casieria societăţii, diferenţa fiind folosită pentru plata impozitului pe profit în sumă de 1774 lei şi pentru achitarea unor comisioane bancare. Suma respectivă a fost însuşită de către inculpat, fiind cheltuită în interes personal, conform declaraţiilor acestuia, deşi scriptic conform balanţei de verificare din data de 31.12.2007 aceasta figura în evidenţa contabilă a societăţii. Din procesul verbal întocmit de comisarii Gărzii Financiare Buzău, rezultă că societatea administrată de inculpat a realizat în anul 2006 un profit de 53025,93 lei. Aferent acestui profit, inculpatul a beneficiat de dividende în cuantum de 44501,93 lei, după calcularea impozitului corespunzător de 8484 lei, sumă ce nu a fost virată către bugetul de stat.
În perioada ianuarie martie 2007, SC … SRL Buzău a mai emis către beneficiar trei facturi fiscale pentru suma totală de 90.000 de lei reprezentând contravaloarea serviciilor de consultanţă. În luna decembrie a anului 2007, inculpatul a emis o factură fiscală prin care a stornat suma de 19577 lei către aceeaşi societate. Conform evidenţei contabile în cursul anului 2007 societatea a încasat de la SC … SRL suma de 70423 lei, încasată integral prin contul deschis la Banca Transilvania. În perioada 11.05.2007 – 7.08.2007 inculpatul a ridicat această sumă din contul bancar respectiv şi a depus-o scriptic în casieria societăţii, deşi faptic, a fost însuşită de către inculpat, fiind cheltuită în interes personal.
Comisarii Gărzii Financiare Buzău au constatat, în urma verificării evidenţei contabile a societăţii că SC … SRL Buzău a realizat în anul 2007 un profit de 54768 lei. Aferent acestui profit inculpatul a beneficiat de dividende în cuantum de 46004,94 lei, după calcularea impozitului corespunzător de 8763 lei sumă ce nu a fost virată către bugetul de stat.
S-a concluzionat că S.C. … SRL BUZĂU a încasat în perioada 2006 – 2007 suma de 120815,38 de lei, sumă însuşită de inculpat deşi scriptic aceasta continua să figureze în soldul 5311 „casa în lei”. Din această sumă dividendele la care avea dreptul inculpatul erau în cuantum de 90506,51 lei iar aferent dividendelor acesta trebuia să vireze la către bugetul de stat suma de 17247 lei reprezentând impozit pe dividende cu reţinere la sursă lucru pe care nu l-a făcut deşi societatea a dispus de resurse băneşti. Inculpatul a folosit în interes personal suma de 30308,51 lei diferenţa dintre soldul contului 5311 „casa în lei” de 120815,38 de lei şi suma cuvenită şi calculată ca dividende.
Inculpatul a recunoscut comiterea infracţiunilor.
În drept, instanţa a stabilit că fapta inculpatului care, în perioada 2006 – 2007 nu a virat către bugetul de stat suma de 17247 lei reprezentând impozitul aferent sumei de 90506,51 lei încasată ca dividende, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005; fapta de a folosi în interes personal suma de 30308,51 lei aparţinând societăţii pe care o administra întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare, prevăzută de art. 215/1 Cod penal, situaţie în care instanţa a dispus în baza art. 334 Cod penal schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare.
În baza acestor texte de lege, instanţa l-a condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu aplicarea dispoziţiilor referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a declarat apel Direcţia Generală a Finanţelor Public Buzău, fără ca acesta să cuprindă motivele apelării sentinţei:
Tribunalul, analizând sentinţa apelată, constată că aceasta este legală şi temeinică, apelul urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Este adevărat că Direcţia Generală a Finanţelor Public Buzău s-a constituit parte civilă anterior sesizării instanţei cu suma de 20.527 lei, însă instanţa de fond a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente doar la plata sumei de 17.247 lei, diferenţa reprezentând impozitul pe profit pentru care organul de urmărire penală nu a sesizat instanţa de judecată.
Apărătorul inculpatului, cu ocazia judecării apelului, a declarat că este de acord şi cu plata acestei diferenţe, dar această declaraţie nu îl poate angaja pe inculpat, care nu a fost prezent pentru ca instanţa să ia act de acordul său.
Faţă de aceste împrejurări, în baza art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat.
Văzând şi dispoziţiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
1
