Prin cererea înregistrata pe rolul instantei la data de ……. contestatoarea X, în contradictoriu cu intimata Y, a formulat contestatie la executare împotriva executarii silite însesi si a somatiei nr.…….. emise în dosarul de executare nr.………, solicitând anularea executarii silite si a somatiei nr.……, anularea deciziei de impunere privind obligatiile de plata la ….. pentru anii 2005 – 2009 si a accesoriilor fiscale în baza carora a fost emisa somatia de plata si, pe cale de consecinta anularea executarii silite începute în temeiul acestora.
De asemenea, contestatoarea a solicitat suspendarea executarii silite pâna la solutionarea contestatiei la executare.
În motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca, la data de 08.12.2010, Y i-a transmis decizia de impunere privind obligatiile de plata la …. pentru anii 2005-2009 si somatia nr. …. emisa în dosarul de executare silita nr. … prin care a fost încunostintata – pentru prima data – ca ar datora Y un pretins debit în cuantum total de 2388 lei reprezentând:
– 1131 lei pretinsa contributie FNUASS aferenta anilor 2005-2009 si 1257 lei pretinse accesorii aducându-i-se la cunostinta, odata cu comunicarea decizia de impunere privind obligatiile de plata la FNUASS pentru anii 2005-2009, si împrejurarea ca împotriva sa a fost pornita executarea silita în vederea recuperarii debitului mai sus mentionat.
Asadar, la data de ……., Y i-a adus la cunostinta contestatoarei faptul ca ar datora o contributie FNUASS în cuantum de 1131 lei aferenta anilor 2005-2009, la care se adauga dobânzi si penalitati în cuantum de 1257 lei si de faptul ca s-a si pornit executarea silita a acesteia, fara sa-i comunice anterior orice alt înscris/decizie prin care sa fie încunostintata de un eventual debit, de modul de calcul al contributiei FNUASS pretins datorate, si cu atât mai putin, de vreun mod de calcul al penalitatilor.
Dobânzile si penalitati care, în orice caz, ar putea fi datorate în conditiile în care ar fi fost înstiintata de obligatia de plata a pretinsei contributii FNUASS si ar fi întârziat în plata acesteia.
Contributia FNUASS nu este datorata de contestatoare întrucât obtine venituri din exercitarea profesiei de avocat, achitând o contributie obligatorie la Casa de Asigurari a Avocatilor.
Potrivit art. 1 alin.1 din OUG nr.221/2000, avocatii dispun de un sistem unic, propriu si autonom de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, gestionat de Casa de Asigurari a Avocatilor din România.
Casa de Asigurari a Avocatilor fiind potrivit art. 12 alin4 institutie autonoma de interes public cu personalitate juridica.
Acestia platesc, în temeiul art.3 din OUG nr.221/2000, o contributie obligatorie de asigurari sociale în acest sistem propriu.
Între drepturile de asigurari sociale ale avocatilor figureaza, conform art. 11 alin.1 din OUG nr.221/2000, o „indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite, accidente de munca sau accidente în afara muncii, o indemnizatie de maternitate, etc”.
În plus, avocatii beneficiaza de asistenta medicala si/sau compensare de retete pentru medicamente acordate prin aceeasi Casa de Asigurari a Avocatilor.
Or, aceste riscuri asigurate corespund în mare parte si celor asigurate de Legea privind reforma in domeniul sanatatii.
Din interpretarea sistematica a actelor normative mentionate rezulta ca avocatii – singura categorie profesionala în aceasta situatie – nu pot fi obligati ca, pentru acelasi risc asigurat, sa plateasca doua contributii de asigurari sociale, întrucât, chiar în masura în care ar beneficia de doua indemnizatii, aceasta obligatie dubla ar avea caracter excesiv si discriminatoriu.
Or, preferinta trebuie data normei speciale – deci, contributiei la sistemul propriu si obligatoriu de asigurari sociale care înlatura obligatia platii altei contributii prevazute de Legea privind reforma în domeniul sanatatii.
În aceeasi idee este si adresa Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale nr……….. în conformitate cu care dispozitiile art. III din OUG nr.58/2010 privind completare si modificarea Codului Fiscal si alte masuri financiar fiscale în conformitate cu care, dispozitiile art.III mai sus mentionat nu se aplica avocatilor având în vedere ca acestia sunt asigurati în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
In concluzie, desi potrivit Legii nr.95/2006, contributia FNUASS se datoreaza si de catre persoanele care exercita profesii libere sau celor care sunt autorizate sa desfasoare activitati independente, s-ar putea considerata o prima vedere si superficial, ca si avocatii ar avea obligatia platii contributiei FNUASS.
Contestatoarea a învederat ca o astfel de concluzie este eronata având în vedere considerentele mai sus mentionate.
În masura în care, în subsidiar, s-ar considera ca avocatii ar datora o contributie FNUASS, somatia este nelegala – nefiindu-i comunicat vreun mod de calcul al pretinsei contributii FNUASS astfel încât nu se poate cunoaste la ce baza de calcul si/sau la ce procente s-au aplicat în stabilirea sumei pretins datorate.
Mai mult, însasi Y – care pretinde totusi ca pentru veniturile realizate din desfasurarea profesiei de avocat s-ar datora contributie la FNUASS care mentioneaza expres ca, aceasta contributie FNUASS ce ar fi datorata de avocati se calculeaza la o baza lunara de calcul limitata la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie.
Or, urmeaza a se observa ca, în conformitate cu titlul executoriu atacat, aceeasi Y, pretinde o contributie la FNUASS calculata în functie de veniturile impozabile – cu privire la care, mai mult decât atât, nici macar nu mentioneaza de unde a preluat cuantumul acelor sume.
Pe de alta parte, potrivit Legii nr.95/2006 (art.211-212), sunt asigurati toti cetatenii romani cu domiciliul în tara precum si cetatenii straini si apatrizii în conditiile expres enumerate de lege – în aceasta calitate persoana în cauza încheind un contract de asigurare cu casele de asigurari de sanatate.
Asadar, pentru a avea calitate de asigurat si obligatia de a plati contributia FNUASS este necesar a fi încheiat un contract de asigurare cu casele de asigurari de sanatate – in speta, nefacându-se dovada calitatii mele de asigurat.
În plus, orice executare silita a pretinsilor contribuabili la FNUASS se efectueaza în conditiile Codului de procedura fiscala.
Contestatoarea a mai aratat ca nu i-a fost comunicata niciodata vreo decizie de impunere ori vreo decizie referitoare la obligatii de plata accesorii.
Or, art.86 al. 6 Cod procedura fiscala prevede ca „decizia de impunere si decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii constituie si înstiintari de plata, de la data comunicarii acestora, in conditiile in care se stabilesc sume de bani iar, art. 88 Cod procedura fiscala prevede ca „sunt asimilate deciziilor de impunere si…deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii” în timp ce art.45 Cod procedura fiscala prevede ca actul administrativ produce efecte din momentul in care este comunicat contribuabilului sau la o data ulterioara mentionata in actul administrativ comunicat, potrivit legii.
Asadar, câta vreme, Y nu i-a comunicat niciodata ca ar avea vreun debit, aceasta nu poate pretinde executarea pretinsei obligatii stabilite, devenind astfel incidente dispozitiile art.44.1 din Normele Metodologice de aplicare a OG nr.92/2003.
Aceasta, întrucât creantele fiscale se individualizeaza într-un document – titlu de creanta – ce devine titlu executoriu la expirarea termenului de plata si în temeiul caruia se poate demara procedura de executare silita.
Or, Y i-a comunicat decizia de impunere odata cu somatia. Asadar, executarea silita este nelegala, decizia de impunere nedevenind titlu executoriu decât dupa expirarea termenului de plata, astfel ca executarea silita nu putea fi începuta odata cu comunicarea deciziei de impunere somatia nearatând care este titlul executoriu în temeiul caruia a fost pornita executarea silita – mentionându-se doar ca ar fi fost atasat un titlu executoriu, contestatoarei nefiindu-i însa transmis vreun titlu executoriu ci doar decizia de impunere, fiind încalcate în consecinta prevederile art.141, art.144 si art.145 Cod procedura fiscala.
Prin urmare, atâta vreme cat nu a fost comunicat vreodata pretinsul debit principal si, cu atât mai putin si pretinsele accesorii, sumele nu au devenit scadente si deci, executarea silita este nelegala.
Contestatoarea a mentionat ca accesoriile nu sunt datorate întrucât, contributia FNUASS nu este datorata în principal astfel încât, nici accesorii nu pot fi datorate pentru o obligatie care nu exista.
În subsidiar, în masura în care s-ar considera ca exista o obligatie de plata de catre avocati a contributiei FNUASS, cuantumul acesteia ar putea fi calculat la o baza lunara de calcul al contributiei de sanatate datorata pentru veniturile realizate din desfasurarea profesiei de avocat în limita echivalentului a 5 salarii medii brute pe economie astfel cum în mod expres a precizat Y prin adresa nr. ………..
În orice caz, penalitatile nu pot fi datorate de contestatoare întrucât nu i-a fost niciodata comunicata vreo decizie/act prin care sa fie informata ca ar datora vreo contributie la FNUASS si cu atât mai putin, nu i-a fost comunicata vreodata vreo decizie de calcul a penalitatilor pe de-o parte, iar, pe de alta parte, nu se poate verifica modul de calcul al penalitatilor, fiind în consecinta, pusa în imposibilitate de a-i formula orice aparare în acest sens.
În lipsa oricarei comunicari privind pretinsa obligatie de plata si cu atât mai putin în lipsa vreunei comunicari privind vreun mod de calcul, nu se pot datora penalitati, neexistând vreo culpa în întârzierea efectuarii unei eventuale plati a unei pretinse obligatii bugetare.
Asadar, comunicarea actului administrativ este conditie preliminara pentru opozabilitate, respectiv pentru a determina data la care actul administrativ poate produce efecte pentru contribuabil.
În consecinta, intimata nu poate pretinde executarea unei obligatii stabilite direct prin emiterea unui titlu executoriu si, cu atât mai putin nu poate pretinde plata de accesorii întrucât s-ar încalca astfel art. 44 alin.(2) Cod procedura fiscala, art. 1, Anexa nr.1C si Anexa nr.2 din Ordinul M.F.P. nr.94/2006 si a art.1 alin.(3) din Ordinul M.F.P. nr.94/2006.
Având în vedere cele anterior mentionate, contestatoarea a solicitat admiterea contestatiei astfel cum a fost formulata si anularea executarii silite, deciziei de impunere privind obligatiile de plata la FNUASS pentru anii 2005-2009 si a somatiei emise în dosarul de executare nr. SN0074.
În drept, cererea nu a fost întemeiata.
În dovedirea cererii, contestatoarea a depus în copie decizia de impunere privind obligatiile de plata la FNUASS pentru anii 2005-2009 /2010, somatia nr. ………. emisa în dosarul de executare silita nr. …………
În sedinta publica din data de 20.06.2011, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca netemeinica si nelegala.
În motivarea întâmpinarii, intimata a aratat ca contestatoarea a primit somatia de plata prin care i s-a adus la cunostinta ca figureaza în evidentele fiscale ale …… cu suma de 2388 lei reprezentând restante la Fondul National Unic al Asigurarilor de Sanatate. Demararea procedurii de executare silita a avut loc ca urmare a prevederilor art. 35 alin.(1) din Ordinul CNAS nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitatii de asigurat, respectiv asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare pentru încasarea sumelor datorate la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, asa cum a fost modificat prin Ordinul CNAS nr. 509/2008, potrivit caruia obligatiile de plata la FNUASS pot fi stabilite si pe baza informatiilor primite pe baza de protocol de la ANAF.
Referitor la prevederile legislative din Anexa nr. 2 la HG nr. 791/2010 (care faceau referire si la asigurarile sociale de sanatate, cu privire la calculul contributiei de sanatate în limita a cinci salarii) – Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. III din OUG nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, mentionam ca acestea au fost abrogate prin dispozitiile art. III alin (4) din OUG nr. 82/2010. Astfel, modalitatea de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru toate tipurile de venituri este reglementata prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii si prin Ordinul CNAS nr.617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitatii de asigurat, respectiv asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor datorate la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.
Astfel, somatia emisa a avut la baza informatiile primite de la ANAF cu privire la veniturile declarate la aceasta institutie de catre contestatoare. Aceasta în conditiile în care potrivit dispozitiilor art. 215 alin. (3) coroborat cu prevederile art.215 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, persoanele care desfasoara activitati independente au obligatia depunerii declaratiilor privind obligatiile ce le revin fata de fondul de sanatate si dovada platii contributiilor. Prin urmare, cuantificarea acestei contributii este conditionata, în primul rând de declararea acestora, având în vedere ca obligatia de plata a contributiei la FNUASS rezulta din lege si se naste odata cu dobândirea venitului supus contributiei.
Contestatoarea afirma ca pe parcursul celor 5 ani nu a primit înstiintare cu privire la sumele datorate la FNUASS, dar uita sa aminteasca ca pentru a putea fi înstiintata avea obligatia depunerii în fiecare an a declaratiilor la sanatate, în caz contrar de unde sa cunoasca intimata natura si cuantumul veniturilor realizate de aceasta.
Stabilirea unor obligatii de plata se putea realiza doar daca aceasta efectua declaratiile legale catre CASMB, chiar si în lipsa unui contract.
Intimata a învederat faptul ca timp de 5 ani (termenul de prescriptie pentru plata obligatiilor la FNUASS conform art.257 alin.8 din Legea nr.95/2006) contestatoarea nu a facut declaratii cu privire la obligatiile de plata la sanatate pentru veniturile obtinute din activitati independente si nu si-a achitat contributia la fond, desi avea aceasta obligatie. Obligatia platii contributiei la sanatate exista atât timp cât este cetatean român (art.211 alin.1 din Legea nr. 95/2006).
Având în vedere ca obligatiile de plata restante la FNUAS sunt pe perioada termenului de prescriptie de 5 ani, CASMB nu avea obligatia de a-l înstiinta mai întâi. Prin urmare, contestatoarea nu si-a îndeplinit obligatia depunerii declaratiilor la FNUASS.
Intimata a mentionat ca titlul de creanta (devenit ulterior titlu executoriu) precum si somatia îndeplinesc cerintele prevazute de OG nr. 92/2003(art.46, 141 din OG nr.92/2003).
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 261 alin. (1) din Lg. nr. 95/2006, „angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei în conditiile prezentei legi si care nu o respecta datoreaza pentru perioada de întârziere majorari de întârziere în conditiile Codului de Procedura Fiscala. în conditiile în care contestatoarea nu si-a achitat contributia obligatorie la FNUASS pe parcursul termenului de prescriptie de 5 ani, majorarile de întârziere se calculeaza pe aceeasi perioada de prescriptie de 5 ani, din momentul în care plata contributiei la sanatate trebuia efectuata si nu s-a efectuat.
Contestatoarea sustine ca nu a încheiat un contract de asigurare cu CASMB, însa acest lucru nu o exonereaza de obligatia platii contributiei la sanatate atât timp cât este cetatean român (art.211 alin. 1 din Legea nr. 95/2006), iar pe de alta parte chiar daca ar avea încheiata o asigurare voluntara de sanatate nu ar fi scutita de la plata contributiei la FNUASS (art. 208 alin. 6 din Legea nr. 95/2006). Astfel fiind cetatean român cu domiciliul pe teritoriul României si realizând venituri dintr-o profesie liberala(avocatura), contestatoarea are calitatea de asigurat prin efectul legii( fara necesitatea existentei unui contract încheiat cu intimata), calitatea de asigurat în sistemul public de asigurari sociale de sanatate, având astfel, potrivit art. 208,211,213,215,216 din Legea nr. 95/2006, obligatia de a plati contributia de asigurare de sanatate.
Încheierea contractului de asigurare este complementara obligatiei platii la asigurarile sociale de sanatate, neperfectarea acestuia neavând drept consecinta scutirea de la o obligatie prevazuta expres de lege. Prin urmare, obligatia platii exista si în lipsa unui contract.
Deci, obligatia de a încheia un contract de asigurare cu o casa de asigurari de sanatate este o obligatie subsidiara, obligatiei principale, aceea de a contribui la FNUASS, prin plata cotelor de contributie.
Mai mult de atât, contestatoarea este înscrisa la medicul de familie ……… ., care este în contract cu ……, prin urmare este asiguratul intimatei.
Ceea ce plateste contestatoarea la Casa de Asigurari a Avocatilor nu reprezinta plata la FNUASS, obligatia platii la sanatate este reglementata numai prin Legea nr.95/2006 titlul VIII. Platile efectuate la Casa de Asigurari a Avocatilor se refera la asigurarile sociale( pensiile).
Prin urmare, contestatoarea are o obligatie legala (obligatie izvorâta din lege, despre care nu se poate afirma în mod întemeiat ca nu se cunoaste, caci nimeni nu poate invoca necunoasterea legii) de a plati contributiile la sistemul public de asigurari de sanatate, independent de încheierea unui contract cu intimata în acest sens si indiferent de contributiile sale la Casa de Asigurari a Avocatilor, care privesc un alt domeniu distinct, respectiv sistemul de pensii.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 208 alin. (3) din Lg. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii (cu modificari si completari) asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii, iar unul dintre principiile pe baza caruia se realizeaza obiectivele sistemului de asigurari sociale de sanatate este “participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.”
În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 115-118 Cod de Procedura Civila,
În temeiul art. 242 alin 2 Cod procedura civila, intimata a solicitat judecarea cauzei si în lipsa.
În sustinerea întâmpinarii intimata a depus în copie dosarul de executare, respectiv somatie de plata nr……. si decizia de impunere privind obligatiile de plata la FNUASS pentru anii 2005-2009 din 14.09.2010, precum si copia sentintei civile nr…… pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti în dosarul nr………..
Analizând probele administrate în cauza, instanta retine urmatoarele:
La data de 08.12.2010, contestatoarei i-a fost comunicate somatia de plata …… împreuna cu decizia de impunere din ……. privind obligatiile de plata la FNUASS, pentru suma de 2388 lei reprezentând contributii la F.N.U.A.S.S. calculate raportat la veniturile impozabile ale contestatoarei pentru anii 2005-2009, dobânzi si penalitati.
Instanta retine ca potrivit art. 215 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii persoanele juridice sau fizice la care îsi desfasoara activitatea asiguratii sunt obligate sa depuna lunar la casele de asigurari alese în mod liber de asigurati declaratii nominale privind obligatiile ce le revin fata de fond si dovada platii contributiilor. Potrivit alin. 3 al aceluiasi text de lege aceste prevederi se aplica si persoanelor care exercita profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, sa desfasoare activitati independente.
Potrivit art. 35 alin. 1 din Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 617/2007, pentru obligatiile de plata fata de fond ale persoanelor fizice care se asigura pe baza de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, titlul de creanta îl constituie, dupa caz, declaratia prevazuta la art. 32 alin. 4, decizia de impunere emisa de organul competent al C.A.S., precum si hotarârile judecatoresti privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisa de organul competent al C.A.S. si pe baza informatiilor primite pe baza de protocol de la A.N.A.F..
Potrivit aliniatului 2 al aceluiasi text de lege, titlul de creanta prevazut la alin. 1 devine titlu executoriu la data la care creanta bugetara este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege, respectiv termenul de 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere catre debitor, conform art. 8 alin. 4 din Ordinul nr. 617/2007.
Instanta retine ca intimata a emis si comunicat titlul de creanta, care, potrivit art. 35 alin. 1 din Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 617/2007, este decizia de impunere emisa de organul competent al C.A.S., pe baza informatiilor primite pe baza de protocol de la A.N.A.F., decizie care a fost comunicata reclamanta.
În ceea ce priveste apararile contestatoarei referitoare la faptul ca nu datoreaza contributia la FNUASS întrucât obtine venituri din exercitarea profesiei de avocat, achitând o contributie obligatorie la Casa de Asigurari a Avocatilor, referitoare la modul gresit de calcul al contributiilor si accesoriilor si cuantumul gresit al acestora stabilit prin decizia de impunere, faptul ca decizia de impunere este nelegala în lipsa unor raporturi juridice dintre parti, respectiv lipsa contractului încheiat cu casa de asigurari, instanta retine ca acestea sunt aparari de fond împotriva deciziei de impunere ce constituie titlu de creanta, devenit ulterior titlu executoriu, întrucât prin acestea se pune în discutie existenta dreptului pretins prin titlul executoriu.
În cadrul contestatiei la executare, instanta nu poate cerceta si retine decât fapte sau împrejurari intervenite dupa obtinerea titlului ce se executa, iar ceea ce se poate obtine pe aceasta cale este numai contracararea masurilor de executare nelegale, fara a se invoca motive de fond care sa puna în discutie existenta dreptului pretins prin titlul executoriu întrucât în cadrul contestatiei la executare pot fi formulate aparari de fond doar în masura în care legea nu a prevazut în acest scop o alta cale de atac.
Conform art.399 Cod procedura civila si art.172 alin.3 din OG 92/2003 în cadrul contestatiei la executare pot fi formulate aparari de fond doar în masura în care legea nu a prevazut în acest scop o alta cale de atac. Ori, contestatoarea avea posibilitatea de a invoca apararile de fond împotriva titlului de creanta-decizia de impunere – devenit ulterior titlu executoriu, pe calea contestatiei prev. de art.205 Cod procedura fiscala, iar conform art.217 Cod procedura fiscala deciziile emise în solutionarea contestatiilor pot fi atacate de catre contestatar la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta, în conditiile legii.
În conditiile în care decizia de impunere a fost comunicata contestatoarei aceasta avea posibilitatea sa conteste continutul acesteia, atât sub aspectul faptului ca nu datoreaza contributiile la FNUASS, întrucât obtine venituri din exercitarea profesiei de avocat, achitând o contributie obligatorie la Casa de Asigurari a Avocatilor cât si sub aspectului modului de calcul al obligatiilor principale sau accesorii.
În ceea ce priveste celelalte aparari ale petentei privind inexistenta unui titlu de creanta, instanta le apreciaza ca neîntemeiate.
În conditiile în care contestatoarea nu si-a îndeplinit obligatia de a declara contributia catre fond prin depunerea declaratiei fiscale, intimata a emis, conform art. 35 alin. 1 din Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 617/2007, decizia de impunere în baza protocolului încheiat cu Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Ulterior, potrivit dispozitiilor art. 8 alin. 4 din Ordinul nr. 617/2007, titlul de creanta a fost comunicat contestatoarei iar în termen de 60 de zile de la momentul comunicarii a devenit titlu executoriu.
Instanta retine ca desi la data comunicari somatiei de plata titlul de creanta nu devenise titlu executoriu deoarece nu expirase termenul de plata de 60 de zile prevazuta de art. art. 8 alin. 4 din Ordinul nr. 617/2007, o asemenea împrejurare nu poate atrage nulitatea somatiei, cât timp nu aduce în concret o vatamare contestatoarei. Ulterior comunicarii somatiei termenul de plata s-a împlinit, fara a se proceda la acte de executare ulterioare, iar în conditiile anularii somatiei deja comunicate singura consecinta ar fi emiterea unei noi somatii care nu ar face decât sa reia procedura de executare în baza aceleiasi decizii de impunere – titlu de creanta devenit între timp titlu executoriu, necontestat pe calea prevazuta de art. 205 si urm. Cod procedura fiscala.
În consecinta, instanta va respinge contestatia la executare ca neîntemeiata.
