Prin Hotărârea nr. 13 adoptată la data de I aprilie 2004 Comitetul de Direcţie al APAPS a decis conform Anexei aprobarea notei 10 privind propunerea de vânzare a pachetului de 12.437 acţiuni (47.04%) gestionat de Autoritatea pentru privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului la SC G.C.C. SA Baia Marc. prin metoda „Răspuns la oferta publică de cumpărarea”.
Pentru a fi admisibilă excepţia de nelegalitate trebuie să poarte asupra unui act administrativ unilateral.
Conform art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în vederea executării sau a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Regimul juridic al APAPS este configurat de H.G. nr. 678 din 19 iulie 2001 privind aprobarea Regulamentului de aplicare şi funcţionare care proclamă în art. I că. urmare a reorganizării Fondului Proprietăţii de Stat care s-a desfiinţat, s-a înfiinţat APAPS ea instituţie de interes public, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului ce are patrimoniu propriu şi autonom funcţională şi de decizie. Totodată, se menţionează că activitatea acestei instituţii se desfăşoară pe principii comerciale. în cadrul atribuţiilor sale, art. 3 din regulamentul mai sus evocat, prevede că APAPS administrează patrimoniul propriu şi gestionează acţiunile şi părţile sociale pe care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale le deţin la societăţile comerciale Ia care este acţionar sau asociat, cu excepţia celor pentru care prin lege sau prin hotărâre;» Guvernului se dispune altfel.
In acest sens, s-a adoptat Legea nr. 137 din 28 martie 2002 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care conform art. 2 se aplică societăţilor comerciale, indiferent de actul normativ în baza căruia s-au înfiinţat, societăţi la care statul sau o unitate a administraţiei publice locale este acţionar sau asociat filialelor la care sunt acţionari/asociaţi majoritari societăţile comerciale cu capital majoritar de stat. precum şi regiilor autonome, legea stabilind cadrul juridic pentru accelerarea procesului de privatizare.
în cadrul aplicării acestei legi APAPS a primit şi atribuţia de a acţiona ca instituţie publică implicată în procesul de privatizare sens în care la diminuarea participaţiei statului ca formulă de privatizare arc rolul de adopta şi utiliza metodele expres prevăzute la art. 4 din Legea nr. 137/2002.
O atare prerogativă a fost exercitată de Comitetul de Direcţie al APAPS prin Hotărârea nr. 13/2004 nota 10 prin care a decis aprobarea propunerii de vânzare a pachetului de 12.437 acţiuni (47,043%) gestionat de APAPS la SC G.C.C. SA Baia Mare. alegând metoda „Răspuns la oferta publică de cumpărare”.
Or. un atare act săvârşit de o instituţie publică a statului care gestionează acţiunile deţinute de stat şi a cărei activitate se desfăşoară pe principii comerciale nu poate fi calificat ca fiind un act administrativ unilateral în sensul prevăzut la art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004.
De altfel, aşa sc şi explică de ce în corpul Legii nr. 137/2002 s-a inserat o normă procesual-civilă conform căreia cererile prin care se atacă o operaţiune sau un act pre
văzut de această lege. de O.U.G. 88/1997. aprobată prin Legea nr. 44/1998 precum şi de celelalte legi speciale din domeniul privaţiunii ori se valorifică un drept conferit de acestea sunt de competenţa exclusivă secţiilor comerciale ale tribunalelor şi se judecată de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.
Aşa fiind, chiar dacă prin absurd s-ar califica actul adoptat de Comitetul de Direcţie al APAPS în procedura de accelerare a privatizării prevăzută de Legea nr. 137/2002 sau a celorlalte legi speciale din domeniul privatizării ca fiind un act administrativ unilateral tipic, procedura de examinare a legalităţii acestuia atât în substanţă pe cale directă ori pe cale incidentală este cuprinsă în art. 40 din Legea nr. 137/2002 şi excede competenţei instanţei de administrativ. Dispoziţiile art. 4 alin. (I) din Legea nr. 554/2004 sunt astfel înlăturate prin aplicarea art. 5 alin. (2) din această lege corelată cu art. 40 din Legea nr. 137/2002.
Faţă de cele ce preced. Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă cxcepţia de nelegalitatc invocată de reclamant statuând că revine jurisdicţiei comerciale sesizate conform art. 40 din Legea nr. 137/2002 să cenzureze legalitatea actului atacat.
Notă: Sentinţa mai sus rezumată a devenit definitivă şi irevocabilă la data de 11 mai 2006 când înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a constatat nulitatea recursului reclamantului prin decizia nr. 1720/2006
C.A. Cluj, s. com., cont. adm. şi fisc., sentinţa nr. 166 din 24 mai 2006, în BJ. 2006, p. 585
Notă: Şi aici este vizibil criteriul de distincţie între actele de drept public şi cele de drept privat: pentru a fi comercial, nu este suficient ca un anume act să producă efecte comerciale: este necesar ca autoritatea de la care emană să se com|x>rte ca un comerciant, intrând într-un raport juridic comercial: în speţa de faţă, alegând practic ca metodă de privatizare cea numită „răspuns la oferta publică de cumpărare” nu face altceva deât să încheie cu titularul acestei oferte un acord de principiu cu privire la privatizarea bunului din speţă.
