Încadrare juridică greşită .Inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 41 alin.2 C.p.
Oferirea unor sume de bani la intervale scurte de timp în unicul scop de a-l determina pe poliţist să nu-i întocmească dosar penal pentru conducere cu permisul suspendat, atrage răspunderea penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. art. 255 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000, şi nu pentru art.255 alin.1cu aplic. art. 41 alin. 2C.p. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000.
Sentinţa penală nr.231/1.07.2009 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr.3378/101/2009
La data de 17.04.2009 s-a înregistrat pe rolul instanţei, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului D.G. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 255 alin.1 cod penal rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal.
În data de 23.03.2009, în jurul 12,38, agenţii de poliţie M. C. şi R. C. se deplasau cu autoturismul de serviciu pe DN 6, din direcţia Şimian, spre comuna Prunişor, într-o curbă văzând staţionată, cu avariile pornite, o autoutilitară de culoare albastră, al cărui şofer a coborât din cabină, ducându-se la uşile din spate, pe care le-a deschis şi a luat din interior o haină, agenţilor de poliţie părându-li-se că acesta ascunde ceva în obiectul de îmbrăcăminte, dat fiind şi faptul că a fugit imediat în cabină.
Acţiunea conducătorului auto a părut oarecum dubioasă, întrucât la cel mult 200 m înainte, pe sensul de mers al autoutilitarei, era organizat un control mixt format din funcţionari ai ARR şi AND Mehedinţi, împreună cu lucrătorii ai poliţiei rutiere.
Chiar în parcarea respectivă, cei doi agenţi de poliţie au oprit regulamentar autoutilitara marca MAN, constatând apoi că şoferul acesteia se numeşte D.G. şi are domiciliul în oraşul Bragadiru din Judeţul Ilfov, prezentând, la cerere, permisul de conducere şi cartea de identitate în copii xeroxate, susţinând că a pierdut actele originale.
Subofiţerii de poliţie au verificat telefonic în baza de date a poliţiei, primind informaţia că Dumitru Gheorghe are datele de identitate care se găseau în copiile actelor prezentate, însă avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule, pe perioada 31.01.-31.03.2009.
Constatând că agenţii de poliţie au aflat despre ilegalitatea comisă de către el, inculpatul a mers la autoturismul acestora, spunându-i agentului M. C. că dacă-l scapă îi dă suma de 10 milioane lei( vechi ), propunerea fiindu-i respinsă ferm, acest aspect fiind confirmat şi de către agentul R. C.
Agentul de poliţie M. C. a cerut permisiunea reprezentanţilor ARR Mehedinţi să intre în autoutilitara acestora, care era dotată cu o masă şi mai multe scaune, unde a întocmit procesul-verbal de constatare a infracţiunii, chemându-l şi pe inculpat să-i citească actul respectiv.
Cu acest prilej, inculpatul a continuat să-i ofere agentului de poliţie M.C. diverse sume de bani, plusând până la suma de 4000 lei, întâmpinând acelaşi refuz.
Insistenţele inculpatului l-au enervat pe agentul de poliţie şi l-au determinat să sesizeze telefonic organele poliţiei anticorupţie.
În cele din urmă, inculpatul D. G. a fost invitat la sediul IPJ Mehedinţi, Biroul”accidente auto”, pentru a fi audiat ca făptuitor în legătură cu infracţiunea la regimul circulaţiei rutiere comisă, acolo fiind surprins în flagrant de către procuror şi organele poliţiei anticorupţie, în momentul în care oferea bani agentului de poliţie M. C., pentru a nu-i întocmi dosar penal.
A fost ridicată suma de 3000 lei de către organele de poliţie, care a fost dată cu titlul de mită, fiind consemnată la CEC Bank – Sucursala Drobeta Turnu Severin, în data de 24.03.2009, cu recipisa de consemnare nr.357076/1.
Administrarea probatoriului a confirmat starea de fapt expusă în rechizitoriu însă cu privire la încadrarea în drept, fapta inculpatului D. G., comisă în data de 23.03.2009, de a oferi şi a şi da suma de 3 000 lei denunţătorului M. C. agent şef de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi, pentru ca acesta să nu-i întocmească dosar penal că l-a surprins în trafic, circulând cu permisul suspendat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 cp rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare.
Astfel, potrivit art.255 alin. 1 cp „Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile şi scopurile prev. de art. 254, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.
Conform art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare „Fapta de dare de mită săvârşită faţă de una dintre persoanele prevăzute la alin. (1) sau faţă de un funcţionar cu atribuţii de control se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 255 din Codul penal, al cărei maxim se majorează cu 2 ani.”
În speţă, prin rechizitoriu, s-a reţinut faptă continuată de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 cp, considerându-se că fiecare dintre actele materiale de oferire a diverselor sume de bani sunt efectuate în baza aceleiaşi rezoluţii şi constituie, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni de corupţie.
În cauză, instanţa a motivat că faţă de starea de fapt reţinută, într-adevăr, inculpatul D. G., în momentul în care a fost depistat conducând autoutilitara, pe drumurile publice, cu permisul suspendat, i-a oferit denunţătorului sume de bani cuprinse între 1000 lei şi 4000 lei, continuând apoi şi la sediul poliţiei în timp ce-şi scria declaraţia şi într-un final punând pe birou suma de 3000 lei, acte materiale săvârşite, în unicul scop de a-l determina pe poliţist să nu-i întocmească dosar penal pentru conducere cu permisul suspendat.
Discuţiile repetate avute de inculpat cu denunţătorul, urmate până la urmă, de punerea celor 3000 lei pe birou, la sediul poliţiei, în momentul organizării flagrantului (acţiuni ce s-au petrecut în decurs de aproximativ două ore, între 12,30 şi 15,30) nu au, în realitate, semnificaţia unor acţiuni autonome, în sensul prevederilor art. 41 alin.2 cp.
Activităţile mai sus menţionate ale inculpatului au urmărit un singur rezultat – să nu i se întocmească dosar penal – având la bază o unică formă de vinovăţie, scurtele întreruperi în desfăşurarea activităţii infracţionale, ocazionate de primele discuţii, purtate în parcarea situată la ieşirea din localitatea Şimian, pe sensul de mers spre Craiova, urmate apoi de deplasarea la sediul poliţiei şi darea sumei de 3000 lei, fiind determinate de natura infracţiunii, în condiţiile speţei. Ele trebuie considerate în ansamblul lor, fiind legate în mod natural, alcătuind o singură acţiune şi, ca atare, reprezintă o unitate naturală de infracţiune şi nu o infracţiune continuată de dare de mită.
Faţă de aceste considerente, conform art.334 C.p.p. a schimbat încadrarea juridică a faptei de dare de mită comisă de inculpatul D. G., pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi nr. 119/P/2009, din art. 255 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2C.p. în art. 255 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare şi l-a condamnat pe inculpat cu această motivare.