Judecătoria IAŞI Sentinţă penală nr. 483 din data de 19.03.2014
Prin sentința penală nr. 483NCPP/19.03.2014 a Judecătoriei Iași (dosarul nr. 24708/245/2013*) s-a dispus – în baza dispozitiilor art. 396 alin.(1) și (2) din noul Cod de procedura penala, rap. la art. 86 indice 1 din Codul penal anterior (din anul 1968), rap. la art. 16 alin.(2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a noului Cod penal, rap. și la art. 5 din noul Cod penal – condamnarea inculpatului M.L. pentru savârsirea de catre acesta a infractunii de “tâlhărie”;, prev. și ped. de art. 233 din noul Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 77 lit. d) din noul Cod penal și cu aplicarea dispozitiilor art. 5 din noul Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instantei, conform dispozitiilor art. 386 alin.(1) din noul Cod de procedura penala, din infractiunea de “tâlharie”;, prev. și ped. de art. 211 alin.(1), alin.(2) lit. c) și alin. (2 indice 1) lit. a) din Codul penal anterior (din anul 1969), cu aplicarea dispozitiilor art. 75 lit. c) din Codul penal anterior (din anul 1969), la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei [conform art. 86 indice 1 din Codul penal anterior (din anul 1969), rap. la art. 16 alin.(2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicarea a noului Cod penal, rap. și la art. 5 din noul Cod penal].
Pentru a pronunța condamnarea inculpatului, instanta a reținut, în fapt, că la data de 31.05.2012, în jurul orelor 17,00, inculpatul M.L. împreună cu numitul (minor) R.M.C. au luat hotărârea infracțională de a sustrage bunuri de la partea vătămată M.F., scop în care cei doi au urmărit-o pe aceasta din urmă până în scara A a imobilului situat în municipiul Iași, str. T.M., nr. …., între etajele 1 și 2, unde, având sprijinul numitului R.M.C., care asigura paza în exteriorul scării de bloc, inculpatul M.L., prin smulgere, a deposedat-o pe victimă de geanta sa, care conținea acte, suma de 230 lei și un telefon mobil marca “Samsung E 2250”;, prejudiciul astfel cauzat fiind de 500 lei. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de “tâlharie”;, prev. și ped. de art. 211 alin.(1), alin.(2) lit. c) și alin. (2 indice 1) lit. a) din Codul penal anterior (din anul 1968), cu aplicarea dispozitiilor art. 75 lit. c) din Codul penal anterior (din anul 1969).
Ca urmare a intrării in vigoare la data de 01.02.2014 a noului Cod penal – dată la care cauza se afla în faza judecății în primă instanță – , instanța a dispus, în baza dispozitiilor art. 386 alin.(1) din noul Cod de procedura penala, schimbarea încadrării juridice data faptelor prin actul de sesizare a instantei, în ce-l priveste pe inculpatul M.L., din infractiunea de “tâlharie”;, prev. și ped. de art. 211 alin.(1), alin.(2) lit. c) și alin. (2 indice 1) lit. a) din Codul penal anterior (din anul 1969), cu aplicarea dispozitiilor art. 75 lit. c) din Codul penal anterior (din anul 1969) in infractiunea de “tâlhărie”;, prev. și ped. de art. 233 din noul Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 77 lit. d) din noul Cod penal și cu aplicarea dispozitiilor art. 5 din noul Cod penal.
În ce priveste schimbarea de încadrare juridică în sensul anterior aratat, instanta a avut în vedere următoarele: din perspectiva reglementarii incriminarii, fapta pentru comiterea careia s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului sus-menționat era incriminata de dispozitiile art. 211 alin.(1), alin.(2) lit. c) și alin. (2 indice 1) lit. a) din Codul penal anterior (din anul 1969), cu aplicarea art. 75 lit. c) din Codul penal anterior (din anul 1969) – faptă fiind savârsită într-un loc public și de doua persoane impreuna (inculpatul M.L. actionând in calitate de autor, iar numitul R.M.C. actionând în calitate de complice concomitent), între care și un minor – lege penala care prevede(a) pedeapsa cu inchisoarea de la 7 la 20 de ani). La data de 01.02.2014 însă, mai inainte de judecarea definitivă a cauzei, a intrat in vigoare noul Cod penal, care incriminează în dispozitiile art. 233 (articol cu denumirea marginala “Tălhăria”;): “Furtul săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințari ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlaturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul sa-și asigure scăparea”; – faptă pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. În aceste împrejurări, instanta a retinut că infractiunea comisă de catre inculpatul M.L. își găsește continuitatea de incriminare doar în dispozitiile art. 233 din noul Cod penal, care prevede pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani (precum și pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi) – noul Cod penal constituind legea penala mai favorabila pentru inculpat, raportat la limitele de pedeapsă (în ce privește pedeapsa principală) – minimă, dar și maximă – prevăzute de Codul penal anterior pentru o astfel de infracțiune (care prevedea – în art. 211 alin.(1) – pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 18 ani, în art. 211 alin.(2) – pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 20 de ani – , iar în art. 211 alin. (2 indice 1) – pedeapsa cu închisoarea de la 7 la 20 de ani).
Totodata, instanta a constatat că, daca în reglementarea anterioara, savârsirea faptei de talharie într-un loc public era sanctionata cu închisoarea de la 5 la 20 de ani (conform dispozitiilor art. 211 alin.(2) lit. c) din Codul penal anterior), iar savârsirea faptei de doua sau mai multe persoane împreună era sanctionata cu închisoarea de la 7 la 20 de ani (conform dispozițiilor art. 211 alin. (2 indice 1) lit. a) din Codul penal anterior) – împrejurări faptice în care inculpatul M.L. a săvârșit fapta dedusa judecății – , în noua reglementare a infractiunii de “tâlhărie calificată”; (prevazuta de art. 234 din noul Cod penal) s-a renunțat la unele dintre elementele circumstantiale de agravare, între care și împrejurarea de la alineatul (2 indice 1) lit. a) din Codul penal anterior [care reglementa tâlhăria calificată de împrejurarea comiterii faptei de tâlhărie “de doua sau mai multe persoane impreuna”; (imprejurare incidenta, ca si sfera de aplicare, sub aspect formal, respectiv din perspectiva legalitatii incriminării, inculpatului din cauza de față) – , sanctionată de Codul penal anterior cu o pedeapsa prevazuta de lege de la 7 la 20 de ani], precum și la împrejurarea de la alineatul (2) lit. c) din Codul penal anterior [care reglementa tâlhăria calificată de împrejurarea comiterii faptei “într-un loc public”;(imprejurare incidenta, ca si sfera de aplicare, sub aspect formal, respectiv din perspectiva legalitatii incriminării, inculpatului din cauza de față) – , sanctionată de Codul penal anterior cu o pedeapsa prevazuta de lege de la 5 la 20 de ani].
Ca atare, instanta a constatat (din perspectiva legalitatii incriminarii) ca pentru faptele comise anterior modificării legislative (intervenite la data de 01.02.2014) – care se circumscriu formal infracțiunii de tâlhărie săvârșită de două sau mai multe persoane împreună și într-un loc public, asa cum este și cazul inculpatului din speța concretă – , încadrarea juridica urmează a se realiza potrivit noilor dispozitii legale prin retinerea formei simple a infractiunii de “tâlhărie”; prevazuta de art. 233 din Codul penal (noul Cod penal) – sanctionata cu o pedeapsa prevazuta de lege de la 2 la 7 ani, precum și cu pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi – care constituie legea penală mai favorabilă în cauză, lege penală obligatoriu a fi aplicată inculpatului din cauza penală de față, având în vedere dispozițiile art. 5 din noul Cod penal (articol cu denumirea marginală: “Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei”;), conform căruia: “În cazul în care de la savârsirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale (așa cum este cazul inculpatului din speța concretă, care a săvârșit fapta dedusă judecății la data de 31.05.2012, acesta nefiind încă judecat definitiv la momentul de față pentru fapta comisă, între timp (respectiv, la data de 01.02.2014), intervenind noul Cod penal – lege penală mai favorabilă inculpatului, așa cum s-a relevat anterior), se aplică legea mai favorabila”; (conform art. 5 alin.(1) din Noul Cod Penal.
Totodată, instanța a constatat că inculpatul major M.L. a comis infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea sa in judecata împreună cu infractorul minor R.M.C., împrejurare agravantă generala, prevazuta de art. 75 lit. c) din Codul penal anterior (care era sancționată, potrivit art. 78 alin.(1) din Codul penal anterior, cu o pedeapsa până la maximul special, iar, dacă maximul special nu e(ra) îndestulător, în cazul pedepsei închisorii (așa cum este cazul în speța concretă) se putea adăuga un spor de până la 5 ani, care nu putea depăși o treime din acest maxim), care este reglementată și de noul Cod penal (în art. 77 lit. d) din noul Cod penal) (care este sancționată, potrivit art. 78 alin.(1) din noul Cod penal, cu o pedeapsa până la maximul special, iar, dacă maximul special nu este îndestulător, în cazul pedepsei închisorii (așa cum este cazul în speța concretă) se poate adăuga un spor de până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim).
Ca atare, instanta a constatat ca retinerea circumstantei agravante incidente, prevazute de art. 77 lit. d) din Codul penal (noul Cod penal), are ca efect (conform art. 78 alin.(1) din noul Cod penal) posibilitatea aplicarii pedepsei pana la maximul special, iar, daca maximul special este neindestulator, posibilitatea aplicarii unui spor de pana la doi ani, care nu poate depasi o treime din acest maxim (in cazul pedepsei inchisorii, cum este in speta concreta), aspect în raport de care, din perspectiva aplicarii obligatorii a legii penale mai favorabile (conform dispozitiilor art. 5 alin.(1) din noul Cod penal), instanta a constatat ca art. 77 lit. d) și art. 78 alin.(1) din noul Cod penal sunt dispozitii de lege penala mai favorabila inculpatului, in raport cu dispozitiile art. 75 lit. c) și ale art. 78 alin.(1) din Codul penal anterior.
Or, raportat la toate aceste considerente, instanta, in baza dispozitiilor art. 386 alin. (1) din noul Cod de procedură, a dispus schimbarea de încadrare juridică dată faptei prin rechizitoriu, din infracțiunea de “tâlhărie”;, prev. și ped. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin (2 indice 1) lit. a) din Codul penal anterior, cu aplicarea art. 75 lit. c) din Codul penal anterior, în infracțiunea de “tâlhărie”;, prev. de art. 233 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. d) din noul Cod penal și cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din noul Cod penal.
– martie 2014 –
120 – loviri și alte vătămări
RENUNTAREA LA APLICAREA PEDEPSEI – CONDIȚII DE APLICARE
Prin sentința penală nr. 446 NCPP/17.03.2014 a Judecătoriei Iași (dosarul nr. 20023/245/2013*) s-a dispus – în baza dispozitiilor art. 396 alin.(3) din noul Cod de procedura penală, rap. la art. 80 – 82 din noul Cod penal, cu aplicarea dispozitiilor art. 5 din noul Cod penal – renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul D.P., pentru savârsirea de catre acesta a infractiunii de “lovire sau alte violente”;, prev. și ped. de art. 180 alin.(2) din Codul penal anterior (din anul 1969), rap. la art. 5 din noul Cod penal.
În baza dispozitiilor art. 404 alin.(3) din noul Cod de procedura penala, rap. la art. 81 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din noul Codul penal, s-a aplicat inculpatului un avertisment, sens în care, în baza dispozitiilor art. 81 alin.(2) din noul Cod penal, s-a atras atenția inculpatului asupra conduitei sale viitoare, în sensul de a nu mai comite pe viitor infracțiuni, precum și asupra consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni: posibilitatea condamnarii sale, respectiv lipsa posibilității de a mai beneficia de instituția renunțării la aplicarea pedepsei, conform art. 80 alin.(2) lit. b) din noul Cod penal.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, în fapt, la data de 03.08.2012, în timp ce se afla în locuința sa din municipiul Iași, inculpatul D.P. a lovit-o pe persoana vătămată D.G. (fratele inculpatului) cu pumnul peste cap și trunchi, cauzându-i astfel acesteia leziuni corporale care au necesitate pentru vindecare un număr de 15-16 zile de îngrijiri medicale. Fapta inculpatului a fost încadrată în drept ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de “lovire sau alte violente”;, prev. și ped. de art. 180 alin.(2) din Codul penal anterior (din anul 1969), rap. la art. 5 din noul Cod penal.
Având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei de către inculpatul D.P., care nu a avut urmări deosebite, raportat la împrejurarea că infractiunea savârșita de catre inculpat prezintă o gravitate redusa, în raport cu natura și întinderea urmărilor produse, cu modul și împrejurările în care a fost comisă (inculpatul și persoana vatamata sunt frați, iar între ei există o situație conflictuală mai veche, persoana vătămata fiind cea care a la locuinta inculpatului, care, cerându-i acesteia sa plece, a și agresat-o fizic), precum și cu motivul și scopul urmărit (având in acest sens în vedere, impulsul intern al inculpatului de a savârsi acțiunea ilicită, precum și finalitatea urmărită de făptuitor prin săvârșirea infractiunii), apreciind că, în raport cu persoana infractorului (care nu este cunoscut cu antecedente penale), cu conduita avută de către acesta anterior săvârșirii infracțiunii (în sensul că inculpatul s-a prezentat la chemările organului de urmărire penala și a recunoscut săvârșirea infractiunii imputate – pe de o parte – și a avut o buna conduita – pe de alta parte), precum și cu posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea unei pedepse inculpatului ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar putea avea asupra persoanei acestuia, având convingerea că inculpatul inspiră suficientă încredere pentru a se aprecia ca se va îndrepta și fără aplicarea unei pedepse, constatând totodată că în cauza nu este incident niciunul dintre cazurile prevazute de art. 80 alin.(2) din Codul penal, în sensul că: inculpatul nu a mai suferit anterior nicio condamnare, nu a mai beneficiat de renuntarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anterior datei comiterii infracțiunii pentru care este judecat, nu s-a sustras de la urmărirea penala sau de la judecata și nici nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului, iar pedeapsa prevazută de lege pentru infractiunea savârșită nu este închisoarea mai mare de 5 ani, fata de toate aceste motive, în baza dispozitiilor art. 396 alin.(3) din noul Cod de procedura penală, rap. la art. 80 – 82 din noul Cod penal, cu aplicarea dispozitiilor art. 5 din noul Cod penal, instanta a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul D.P., pentru savârsirea de catre acesta a infractiunii de “lovire sau alte violente”;, prev. și ped. de art. 180 alin.(2) din Codul penal anterior (din anul 1969), rap. la art. 5 din noul Cod penal, sens în care, în baza dispozitiilor art. 404 alin. (3) din noul Cod de procedura penala, rap. la art. 81 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din noul Codul penal, i-a aplicat acestuia un avertisment, în scopul îndreptării conduitei sale în viitor, inculpatul urmând a fi atenționat asupra felului greșit de a se fi comportat și a consecințelor la care se (va) expune daca va mai comite infracțiuni.
În acest sens, în baza dispozitiilor art. 81 alin.(2) din noul Cod penal, instanta a atras atenția inculpatului asupra conduitei sale viitoare, în sensul de a avea pe viitor o conduită corectă în societate și de a nu mai comite pe viitor infracțiuni, precum și asupra consecințelor la care se (va) expune dacă va mai comite infracțiuni: respectiv, posibilitatea condamnarii sale, precum și lipsa posibilității de a mai beneficia de instituția renunțării la aplicarea pedepsei, conform art. 80 alin.(2) lit. b) din noul Cod penal.
