Prin sentinţa penală nr. 3945/4.12.2015, instanţa a dispus:
« Condamnă pe inculpatul B., cu antecedente penale la următoarele pedepse:
A) 1 (un) an şi 3 (trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută de art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal din 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969, art.99 alin.3 Cod penal din 1969, art.74 alin.1 lit.b Cod penal din 1969, art.76 alin.1 lit.d Cod penal din 1969 şi art.5 alin.1 Cod penal (fapte comise în perioada octombrie 2012 – ianuarie 2013);
B) 1.000 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prevăzută de art.217 alin.1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal din 1969, art.74 alin.1 lit.b Cod penal din 1969, art.76 alin.1 lit.e teza a II-a Cod penal din 1969 şi art.5 alin.1 Cod penal (faptă comisă în luna ianuarie 2013).
Constată că inculpatul B. a săvârşit în stare de concurs de infracţiuni prevăzut de art.33 lit.a Cod penal din 1969 infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată în cauza de faţă şi infracţiunile pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei prin sentinţa penală nr.1597/30.05.2013 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin nerecurare.
În baza art.865 Cod penal din 1969 raportat la art.85 alin.1 Cod penal din 1969 anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului B. prin sentinţa penală nr.1597/30.05.2013 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin nerecurare, şi repune în individualitate pedepsele componente, respectiv :
C) 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „violare de domiciliu ” prev si ped de art. 192 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplicarea disp. art. 99 alin. 3 Cod penal din 1969 şi 320 ind. 1 Cod procedură penală din 1968 (faptă comisă la data de 04.02.2013) ;
D) 1(un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „furt calificat ” prev si ped de art.208 alin. 1 , art. 209 alin. 1 lit. a),i) Cod penal din 1969, cu aplicarea disp. art. 99 alin. 3 Cod penal din 1969, 320 ind. 1 Cod procedură penală din 1968 (faptă comisă la data de 04.02.2013).
În baza art.865 Cod penal din 1969 raportat la art.85 alin.1 Cod penal şi art.34 lit.e Cod penal din 1969 contopeşte pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente menţionate la literele A)- D) şi aplică inculpatului B. pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an şi 3 (trei) luni închisoare pe care o sporeşte cu 1 (una) lună închisoare.
Pedeapsă unică rezultantă aplicată inculpatului B.: 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.
(…)
(…)
(…)
(…)
În baza art.865 alin.2, art.861 alin.1 şi art.110 Cod penal din 1969, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei închisorii aplicată inculpatului B. pe durata unui termen de încercare de 3 ani calculat de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr.1597/30.05.2013 a Judecătoriei Iaşi.
Condamnă pe inculpatul C., cu antecedente penale la pedeapsa de:
A) 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută de art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal din 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969, art.99 alin.3 Cod penal din 1969, art.74 alin.1 lit.b Cod penal din 1969, art.76 alin.1 lit.d Cod penal din 1969 şi art.5 alin.1 Cod penal (fapte comise în perioada octombrie 2012 – ianuarie 2013).
Constată că inculpatul C. a săvârşit în stare de concurs de infracţiuni prevăzut de art.33 lit.a Cod penal din 1969 infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată în cauza de faţă şi infracţiunile pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 (zece) luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei prin sentinţa penală nr.1597/30.05.2013 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin nerecurare.
În baza art.865 Cod penal din 1969 raportat la art.85 alin.1 Cod penal din 1969 anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 10 (zece) luni închisoare aplicată inculpatului C. prin sentinţa penală nr.1597/30.05.2013 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin nerecurare, şi repune în individualitate pedepsele componente, respectiv:
B) 10 (zece) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „violare de domiciliu ” prev si ped de art. 192 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplicarea disp. art. 99 alin. 3 Cod penal din 1969, 320 ind. 1 Cod procedură penală din 1968, cu reţinerea disp. art.74 alin.1 lit.a) Cod penal din 1969 şi aplicarea art. 76 alin.1 lit.d) Cod penal din 1969 (faptă comisă la data de 04.02.2013);
C) 10(zece)luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „furt calificat ” prev şi ped de art.208 alin.1 , art. 209 alin. 1 lit.a), i) Cod penal din 1969, cu aplicarea disp. art. 99 alin.3 Cod penal din 1969, 320 ind.1 Cod procedură penală din 1968, reţinerea disp. art.74 alin. 1 lit.a) Cod penal din 1969 şi aplicarea art.76 alin.1 lit.d) Cod penal din 1969 (faptă comisă la data de 04.02.2013).
În baza art.865 Cod penal din 1969 raportat la art.85 alin.1 Cod penal şi art.34 lit.b Cod penal contopeşte pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente menţionate la literele A)- C) şi aplică inculpatului C. pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare.
Pedeapsă unică rezultantă aplicată inculpatului C.: 1 (un) an închisoare.
În baza art.865 alin.2, art.861 alin.1 şi art. 110 Cod penal din 1969, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei închisorii aplicată inculpatului C.pe durata unui termen de încercare de 2 ani 10 luni calculat de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr.1597/30.05.2013 a Judecătoriei Iaşi.
În baza art.119 Cod penal, art.114 alin.1 Cod penal, alin.115 alin.1 pct.1 lit.c Cod penal şi art.129 alin.1 Cod penal, aplică inculpatului minor D., măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână pe o durată de 12 săptămâni, pentru săvârşirea infracţiunilor de: tentativă la furt calificat prev. şi ped. de art. 32 rap. la art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d C.pen. (p.văt. Ticu C-tin); distrugere prev. şi ped. de art. 253 alin. 1 C.pen., fiecare cu apl. art. 113 alin. 2 C.pen. şi cu apl. art. 5 C.pen. (persoană vătămată Ticu Constantin); furt calificat, prev. şi ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b, d C.pen. cu apl. art. 113 alin. 2 C.pen. şi cu apl. art. 5 C.pen. (persoană vătămată Mititelu Rodica); furt calificat, prev. şi ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d C.pen. cu apl. art. 113 alin. 2 C.pen. şi cu apl. art. 5 C.pen. (persoană vătămată Creţu Nicolae).»
Pentru a dispune astfel, instanţa a constatat, în esenţă, următoarele:
Inculpatul B., în timpul minorităţii, după împlinirea vârstei de 16 ani: în perioada 13-20.10.2012, pe timp de noapte, a pătruns prin escaladare pe proprietatea persoanei vătămate U., de unde a sustras cca. 40 kg. mere, în valoare de 80 lei; în noaptea de 19/20.10.2012, împreună cu inc. C., au pătruns prin efracţie într-o magazie a persoanei vătămate A., de unde au sustras 30 kg varză, o damigeană cu 25 litri vin şi alta cu 2 litri de ţuică, în valoare totală de cca. 800 lei; în noaptea de 24/25.12.2012 împreună cu inc. C., au pătruns prin escaladare în curtea persoanei vătămate R., de unde au sustras 2 iepuroaice, 2 porumbei voiajori şi o lopată din placaj, în valoare totală de 200 lei; în perioada 26 – 31.12.2012, împreună cu inc. D. au pătruns prin efracţie în imobilul în construcţie al persoanei vătămate T., cu intenţia de a sustrage bunuri şi unde, cu intenţie, au dărâmat un perete, au spart câteva ţigle de pe acoperiş şi au aprins un foc în mijlocul casei, cauzând distrugeri în valoare de cca. 1500 lei; în perioada 05 – 07.01.2013, pe timp de noapte, împreună cu inc. D., au pătruns prin efracţie în magazia persoanei vătămate M., de unde au sustras 10 litri vin în valoare de cca. 50 lei; în noaptea de 08/09.01.2013, a pătruns prin escaladare în casa de vacanţă a persoanei vătămate A., de unde a sustras 40 metri de conductor electric din cupru, în valoare de 40 lei; în ziua de 09.01.2013, orele 15.00, împreună cu inc. C., prin efracţie, au sustras din portbagajul autoturismului Dacia 1310 IS-03-RRV al persoanei vătămate R., un bidon cu 5 litri benzină, un bidon cu 3 litri ulei, o pompă de umflat roţi, o cheie şi un lanţ, în valoare totală de 200 lei; în noaptea de 09/10.01.2013, în timp ce inc. C. a stat de pază, a pătruns prin efracţie în magazia persoanei vătămate M., de unde a sustras 80 litri vin în valoare de cca. 400 lei; în perioada 06 – 10.01.2013, împreună cu inc. D. au pătruns prin escaladare şi efracţie în magazia persoanei vătămate C., de unde au sustras mai multe scule şi 4 litri vin, în valoare totală de cca. 300 lei.
Instanţa a reţinut că, după comiterea faptei şi până la soluţionarea cauzei, a intervenit o nouă lege penală, respectiv Codul penal ce a intrat în vigoare la data de 01.02.2014, împrejurare în raport de care se pune problema stabilirii legii penale mai favorabile în cazul celor doi inculpaţi, în conformitate cu dispoziţiile art.5 Cod penal.
Analizând comparativ cele două reglementări penale, instanţa a reţinut că regimul sancţionator aplicabil celor doi inculpaţi potrivit noului cod penal este cel al stabilirii unor măsuri educative, în timp ce potrivit codului penal anterior, inculpaţilor li se pot aplica măsuri educative sau pedepse.
Pe de altă parte, instanţa a constatat că legea penală mai favorabilă trebuie stabilită şi prin raportare la toate celelalte instituţii de drept penal ce devin incidente în situaţia juridică concretă a inculpaţilor. În acest sens, instanţa a reţinut că inculpaţii B. şi C. au mai fost condamnaţi pentru fapte concurente prin sentinţa penală nr.1597/30.05.2013 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin nerecurare, inculpatul B. la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iar inculpatul C. la pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei (fapte săvârşite în luna februarie 2013).
În aceste condiţii, instanţa a constatatcă în cazul aplicării dispoziţiilor codului penal actual, ar fi incidente dispoziţiile art.16 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, conform cărora măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se menţine până la împlinirea termenului de încercare. Potrivit art.22 din Legea nr.187/2012, pedeapsa închisorii executabilă aplicată în baza Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise în cursul minorităţii se înlocuieşte cu pedeapsa internării într-un centru de detenţie pe o durată egală cu pedeapsa închisorii aplicate.
Prin urmare, în baza codului nou, instanţa ar trebui să dispună anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepselor aplicate celor doi inculpaţi prin sentinţa anterioară de condamnare, pedepse ce ar deveni executabile şi ar fi înlocuite cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie. Pentru întreaga pluralitate de infracţiuni săvârşită de fiecare din inculpaţi (infracţiunile pentru care au fost deja condamnaţi şi infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze) ar urma a se aplica o măsură educativă potrivit dispoziţiilor art.129, respectiv măsura internării într-un centru de detenţie pe o durată cel puţin egală pedeapsa închisorii aplicate, deoarece nu se poate stabili o sancţiune mai puţin severă în condiţiile în care această sancţiune corespunde unei pluralităţi în care intră un număr mai mare de infracţiuni.
Pe de altă parte, în condiţiile aplicării dispoziţiilor codului penal anterior, chiar dacă inculpaţilor B. şi C. li s-ar aplica pedepse cu închisoarea, s-ar dispune anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei anterioare, s-ar contopi pedepsele şi s-ar aplica o pedeapsă rezultantă pentru întreaga pluralitate de infracţiuni, aceşti inculpaţi ar avea din nou vocaţia suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, iar potrivit art.17 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal o pedeapsă cu suspendarea aplicabilă potrivit Codului penal din 1969 este considerată mai favorabilă decât o măsură educativă privativă de libertate conform noului Cod penal.
Faţă de acestea, instanţa a constatat că pentru inculpaţii B. şi C. este mai favorabil Codul penal anterior în baza căruia li se poate stabili în final o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării.
La individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere pluralitatea de acte materiale reţinute în sarcina inculpaţilor (pentru infracţiunea de furt), inculpatul B. săvârşind un număr mai mare de acte materiale, gradul de contribuţie al fiecărui inculpat la săvârşirea faptelor, vârsta pe care au avut-o inculpaţii la data săvârşirii faptelor, circumstanţele în care au fost săvârşite – pe fondul lipsei de supraveghere şi a lipsei unor modele comportamentale în familie, aspecte consemnate şi în referatele de evaluare întocmite de serviciul de probaţiune, de conduita procesuală corectă a inculpaţilor şi, mai ales, de faptul că inculpaţii nu au mai fost implicaţi ulterior în săvârşirea altor activităţi ilicite de natură penală, ceea ce dovedeşte că au conştientizat gravitatea faptelor comise (în acest sens este de menţionat că inculpaţii au respectat măsurile de supraveghere impuse prin hotărârea anterioară de condamnare).
Instanţa a reţinut drept circumstanţă atenuantă judiciară, potrivit art.74 alin.1 lit.b Cod penal din 1969, împrejurarea că inculpaţii au despăgubit persoanele vătămate în cursul urmăririi penale, aşa cum rezultă din declaraţiile acestora, motiv pentru care persoanele vătămate au şi renunţat la pretenţiile civile formulate.
Instanţa a mai reţinut că inculpatul D., având vârsta de 14 ani împliniţi, potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică a inculpatului minor a avut capacitate psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptei pentru care este cercetat şi faţă de care discernământul a fost păstrat. A reţinut că legea penală actuală este pentru acest inculpat legea penală mai favorabilă şi i-a aplicat o măsură educativă neprivativă de libertate, la alegerea căreia a avut în vedere gradul de pericol social concret infracțiunilor comise de către inculpatul minor, raportat la modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, iar – pe de altă parte – persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o poziție procesuală corespunzătoare în fața organelor judiciare, recunoscând săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, apreciind că inculpatul prezentă resurse pentru reabilitarea sa comportamentală în condiţiile continuării pregătirii şcolare şi a evitării anturajului pe care l-a avut, vârsta inculpatului la data săvârşirii faptei, puţin peste 14 ani, și concluziile referatului de evaluare a inculpatului minor întocmit de Serviciul de Probaţiune Iași, potrivit căruia se consideră că există perspective de reabilitare comportamentală a inculpatului.
