PENAL. Infractiuni de evaziune fiscala.
Prin omisiunea, în perioada august 2008-august 2009, de a înregistra în evidenţele contabile ale societăţii veniturile obţinute în sumă de 59.249 lei, inculpatul a comis infracţiunea de evaziune fiscală în modalitatea prevăzută de art.9 alin. (1) lit. b) din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul necomiţând acţiuni sau omisiuni care să poată fi incluse în dispoziţiile art. 9 alin.1 lit. a din Legea nr. 241/2005, respectiv ascunderea bunului ori sursei impozabile sau taxabile.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău din data de 20.09.2012 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului PV pentru următoarele infracţiuni:
1. Evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a C. pen.
În fapt, s-a reţinut că în perioada august 2008-august 2009, în calitate de reprezentant legal al SC V 98 SRL, a realizat lucrări de termoizolaţii faţade exterioare la mai multe apartamente pe raza Municipiului Buzău, fără să elibereze beneficiarilor facturi fiscale şi chitanţe şi fără să înregistreze în contabilitatea societăţii veniturile realizate în sumă de 59.249 lei, sustrăgându-se de la plata către bugetul de stat a unui impozit pe profit de 1.672,91 lei şi TVA în sumă de 9.459,92 lei, prejudiciul total fiind de 11.132,83 lei.
2. Evaziune fiscală, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a C. pen, constând în faptul că în perioada aprilie 2008-iunie 2011 nu a achitat în termen legal de 30 de zile de la scadenţă obligaţii cu reţinere la sursă în sumă de 5.750 lei.
3. Delapidare, prev. de art. 2151 alin. (1) C. pen, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a C. pen. reţinându-se că în perioada august 2008-iunie 2011 şi-a însuşit şi folosit în interes personal din disponibilităţile financiare ale societăţii suma de 93.130,89 lei, din care 59.249 lei contravaloarea lucrărilor de termoizolaţii neînregistrate şi 33.881,89 lei lisă sold nejustificat.
Din analiza mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti se va reţine în fapt următoarele:
Inculpatul nu putea înfiinţa o societate comercială în mod direct datorită pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 156/29.08.2002, pronunţată de către Tribunalul Buzău în dosarul nr. 425/2003. În aceste condiţii, inculpatul a fost împuternicit prin procură specială autentificată la notariat sub nr. 677/9.04.2009 să reprezinte şi să administreze cu puteri depline Sc V 98 SRL Buzău, care fusese înfiinţată în august 2007 de GR, însă din 2008 de administrarea societăţii s-a ocupat inculpatul.
Societatea avea ca principal obiect de activitate „intermedieri în comerţul cu produse diverse”, iar ca activitate efectivă desfăşura lucrări de izolaţii şi amenajări în construcţii.
În perioada august 2008 – mai 2009, SC V 98 SRL Buzău, sub coordonarea inculpatului PV a prestat servicii de termoizolaţie exterioară a unor locuinţe situate pe raza municipiului Buzău, beneficiari fiind persoane fizice de la care încasa sume cuprinse între 1.500 şi 2.000 lei, pentru care în majoritatea cazurilor nu emitea facturi fiscale sau chitanţe.
Materialele de construcţii erau puse la dispoziţie de către societatea administrată de către inculpat, fiind procurate de la SC M Com SRL Buzău, SC M SRL Buzău, SC P C SRL Buzău şi SC M P SRL Buzău, pe bază de documente fiscale înregistrate în contabilitatea societăţii.
Inculpatul încheia cu fiecare beneficiar, înainte de începerea lucrărilor, un contract de prestări servicii-execuţie termoizolaţie exterioară, folosind un model de contract xerocopiat cu antetul firmei SC V 98 SRL, iar în unele cazuri cu antetul SC K T T SRL administrată de către martorul BT.
Inculpatul percepea un avans cuprins între 400 şi 600 lei, despre care făcea menţiune la finalul contractului iar la finalizarea lucrărilor încasa întreaga valoare a prestaţiei însă nu elibera documente fiscale, respectiv factură sau chitanţă.
Toate lucrările de termoizolaţie au fost finalizate şi nu au existat litigii cu privire la modul de execuţie.
1.În perioada august-decembrie 2008 SC V 98 SRL, prin inculpatul P V a efectuat lucrări de termoizolaţii la un nr. de 18 proprietari de apartamente din municipiul Buzău, , de la care a încasat suma de 28.549 lei, venituri care nu au fost evidenţiate în contabilitate.
Dintre aceşti beneficiari, martorii MV şi IC au primit chitanţe pentru avansuri de câte 600 lei fiecare, însă pentru diferenţele de sume achitate la finalul lucrărilor (1.400 lei, respectiv 1.379 lei) inculpatul nu a mai eliberat documente fiscale.
2. În cursul lunii mai 2009, SC V a mai prestat lucrări de termoizolaţii pentru alţi 8 beneficiari, de la care a încasat suma de 13.200 lei, pentru care nu a eliberat documente fiscale iar veniturile nu au fost evidenţiate în contabilitate.
3. În perioada mai-august 2009, SC V a mai prestat lucrări de termoizolaţii pentru alţi 11 beneficiari, persoane fizice de la care inculpatul a încasat suma de 17.500 lei, fără întocmirea documentelor legale şi fără evidenţierea veniturilor în contabilitatea societăţii.
Pe baza mijloacelor de probă administrate a rezultat că în perioada august 2008-august 2009 inculpatul a încasat suma de 59.249 lei de la beneficiarii apartamentelor cărora le efectuase lucrări de termoizolaţie exterioară, venituri care nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii.
Organele de control fiscal au reţinut în conţinutul actelor de constatare întocmite că SC V 98 SRL Buzău are de plătit la bugetul de stat suma de 47.977 lei cu titlul de impozit pe profit şi TVA în sumă de 59.910 lei.
Pe baza expertizei contabile întocmite în cursul urmăriri penale, a rezultat că organele de inspecţie fiscală nu au reţinut şi dedus din veniturile obţinute ca urmare a realizării lucrărilor de termoizolaţii cheltuielile materiale efectuate de către societate deoarece nu exista deviz de lucrări.
Tribunalul va reţine că din mijloacele de probă administrate a rezultat că aceste materiale au fost procurate de către societate pe bază de facturi şi consumate pe şantier. Lipsa unei dovezi scrise de consum (devize de lucrări şi bonuri de consum) nu poate determina nerecunoaşterea acestor cheltuieli, astfel cum au reţinut şi organele de urmărire penală.
În consecinţă, suma ce trebuia înregistrată în evidenţele contabile ale societăţii este de 59.249 lei.
Este corectă situaţia de fapt reţinută de către expertul contabil, potrivit căreia inculpatul a realizat un profit brut din exploatare de 21%. Astfel, s-a reţinut că în perioada 2008-2010 SC V a înregistrat venituri de 325.532 lei pentru care a înregistrat cheltuieli materiale de 209.328 lei (64%) şi cheltuieli salariale de 47.910 lei (14%).
Profitul brut obţinut a fost de 21%, ceea ce înseamnă că pentru a calcula impozitul pe profit sustras în mod corect s-a aplicat procentul de 16% la doar 21% din venitul neînregistrat: 49.789x 0,21×0,16= 1.672,91 lei.
Iniţial, pe parcursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a declarat că recunoaşte comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, ulterior revenind asupra acestei susţineri solicitând să se ia act că înţelege să recunoască doar infracţiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005. Inculpatul a solicitat, de asemenea, audierea persoanelor care au beneficiat de lucrările de termoizolaţii. Potrivit declaraţiilor acestor martori a rezultat aceeaşi situaţie de fapt reţinută în actul de sesizarea instanţei, respectiv modul în care inculpatul s-a ocupat de efectuarea lucrărilor de termoizolaţii, încasarea sumele de bani plătite de către beneficiari, conform contractelor încheiate, ulterior aceste sume nefiind înregistrate în actele contabile ale societăţii.
Vinovăţia inculpatului cu privire la infracţiunile de evaziune fiscală a fost reţinută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesele-verbale întocmite de către organele de control fiscal, declaraţiile martorilor beneficiari ai lucrărilor de termoizolaţii, contractele de prestări servicii, raportul de expertiză contabilă, coroborat cu declaraţiile inculpatului prin care a recunoscut în parte comiterea faptelor.
Prin omisiunea, în perioada august 2008-august 2009, de a înregistra în evidenţele contabile ale societăţii veniturile obţinute în sumă de 59.249 lei, inculpatul a comis infracţiunea de evaziune fiscală în modalitatea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Inculpatul nu a comis acţiuni sau omisiuni care să poată fi incluse în dispoziţiile art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, respectiv ascunderea bunului ori sursei impozabile sau taxabile.
Faţă de aceste împrejurări, în baza art. 334 C. pr. pen. se va dispune schimbarea încadrării juridice a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul P V din infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.
Tribunalul va reţine că inculpatul a comis şi infracţiunea de delapidare prev. de art. art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în modalităţile însuşirii şi folosirii în interes personal a disponibilităţilor financiare ale societăţii în sumă de 93.130,89 lei, sumă ce se compune din contravaloarea lucrărilor de termoizolaţii în cuantum de 59.249 lei ce nu a fost înregistrată în contabilitatea societăţii şi suma de 33.881,89 lei sumă ce figura ca fiind deţinută în casieria societăţii la data controlului efectuat de către organele de control fiscal însă nu a putut fi prezentată în fapt.
Cu privire la suma de 33.881,89 lei inculpatul a susţinut că a fost folosită pentru plata contravalorii chiriei unei schele ce a fost luată de la martorul SL, administrator la SC L I SRL. Martorul a declarat pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti că inculpatul nu i-a plătit nicio sumă de bani pentru schelele închiriate, fiind nevoit să se deplaseze personal pentru a recupera aceste bunuri. Din evidenţele contabile ale societăţii nu a rezultat plata unor sume de bani pentru chiria acestor bunuri astfel încât urmează a se înlătura declaraţia martorei AG M (f. 128 dosar fond) care a susţinut că plata chiriei pentru schela luată de la SC LI SRL a fost efectuată la timp.
De asemenea, martorul BTD a susţinut la cercetarea judecătorească faptul că inculpatul l-a împrumutat cu suma de 2.000 lei fără a putea preciza dacă aceşti bani proveneau din veniturile societăţii.
Instanţa a respins cererea inculpatului privind efectuarea unei noi expertize contabile avându-se în vedere că nu a rezultat din cercetarea judecătorească necesitatea administrării acestui mijloc de probă, martorii audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti confirmând situaţia reţinută de către organele de urmărire penală iar inculpatul nu a invocat aspecte prin care să conteste corectitudinea constatărilor expertizei efectuate la urmărirea penală.
Faţă de mijloacele de probă administrate, tribunalul va reţine că inculpatul a comis şi infracţiunea de delapidare, prev. de art. 2151 alin. (1) C. pen., în formă continuată, prev. de art. 41 alin. 2 C. pen.
Inculpatul a avut calitatea de administrator de fapt al SC V 98 SRL, situaţie în care sunt întrunite condiţiile pentru a răspunde în calitate de subiect activ al infracţiunilor de evaziune fiscală şi delapidare reţinute în sarcina sa. Infracţiunile au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen. Primul termen al recidivei îl constituie pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 156/29.08.2002, pronunţată de către Tribunalul Buzău în dosarul nr. 425/2003. Inculpatul a fost arestat în vederea executării acestei pedepse la 29.11.2002 şi liberat condiţionat la 20.09.2006, cu un rest de pedeapsă de 800 zile închisoare. Durata pedepsei se împlinea în noiembrie 2008. Infracţiunile din prezenta cauză au ca moment de început al executării luna august 2008. Aşa cum s-a reţinut faptele au fost comise în mod continuat în perioada august 2008-august 2009. Astfel cum s-a statuat în doctrină şi în practica judiciară consecinţele infracţiunilor continuate se produc, cât priveşte reţinerea stării de recidivă, din momentul în care elementele constitutive ale infracţiunii sunt întrunite, când făptuitorul poate fi tras la răspundere penală. În aceste condiţii, urmează a se reţine că elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul au fost întrunite înainte de data când s-ar fi împlinit termenul liberării condiţionate, respectiv noiembrie 2008, astfel încât sunt îndeplinite condiţiile recidivei postcondamnatorii prev. de art. 37 lit. a) C. pen.
La stabilirea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare, prev.de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârşite, datele ce caracterizează persoana inculpatului precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social a infracţiunilor comise se vor reţine modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, scopul urmărit, împrejurările comiterii infracţiunilor, urmările produse, precum şi conduita şi datele ce caracterizează persoana inculpatului.
Inculpatul a acţionat în mod continuat, pe o perioadă mare de timp, cauzând prejudicu bugetului de stat, afectând şi bunurile şi interesele SC V 98 SRL Buzău. Deşi a invocat faptul că a urmărit să întocmească o factură colectivă pentru toţi beneficiarii lucrărilor efectuate, acest aspect nu este de natură să atenueze răspunderea penală a inculpatului în condiţiile în care nu a evidenţiat veniturile obţinute în evidenţa contabilă a societăţii.
De asemenea, se va avea în vedere şi împrejurarea că infracţiunile au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie astfel cum s-a reţinut anetrior.
Faţă de aceste considerente, se va dispune condamnarea inculpatului după cum urmează:
În baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. va fi condamnat inculpatul P V la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracţiunea de evaziune fiscală.
Se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv dreptul de a fi administratorul unei societăţi comerciale pe o durată de 1 an, pedeapsă ce se execută după executarea pedepsei principale.
În baza art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. va fi condamnat inculpatul P V la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea de reţinere şi nevărsare, cu intenţie, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
În baza art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. va fi condamnat inculpatul P V la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea de delapidare.
În baza art. 33 lit. a)-34 lit. b), art. 35 C. pen., inculpatul P V va executa pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), teza a II-a, lit. b) şi c) C.pen.
Se va menţine liberarea condiţionată cu privire la restul de pedeapsă de 800 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 156/29.08.2002, pronunţată de către Tribunalul Buzău în dosarul nr. 425/2003, pedeapsă din executarea căreia inculpatul s-a liberat condiţionat la data de 20.09.2006 motivat de faptul că infracţiunile din prezenta cauză au fost comise aproape de momentul împlinirii termenului liberării condiţionate.
Se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), teza a II-a, lit. b) şi c) C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii, pedeapsă ce se execută pe durata executării pedepsei principale.
Se va constata că prin sentinţa civilă nr. 1429/9.11.2012, pronunţată de către Tribunalul Buzău, Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, definitivă şi irevocabilă, s-a dispus închiderea procedurii insolvenţei debitoarei SC V 98 SRL, cu sediul în Buzău, str. T. 267 şi radierea acesteia din registrul comerţului astfel încât nu mai poate fi antrenată răspunderea solidară în latura civilă a societăţii pentru pagubele cauzate prin infracţiunile de evaziune fiscală de către inculapt.
În baza art. 998 şi 99 C. civil şi art. 14 C. pr. pen va fi obligat inculpatul P V la plata sumei de 11.132,83 lei, din care 1.672,91 lei impozit pe profit şi 9.459,92 lei TVA, cu majorările legale de întârziere până la achitarea integrală a debitului către partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Buzău.
DGFP Buzău s-a constituit parte civilă cu suma de 24.744 lei (astfel cum este detaliată la f. 7 din dosarul de fond) solicitând obligarea inculpatului la 5.879 lei contribuţie pentru asigurări sociale de stat, 12.667 lei – impozit pe venituri din salarii, 126 lei – contribuţia unităţii la fondul de şomaj, 151 lei- contribuţia asiguratului la fondul de şomaj şi 5.921 lei contribuţia asiguratului la fondul de asigurări sociale de sănătate.
Nu se poate reţine că aceeaşi sumă de bani trebuie să fie tratată fiscal, pe de o parte ca venituri neînregistrate în contabilitate (pentru care se calculează TVA şi impozit pe profit) iar pe de altă parte ca venituri salariale realizate de către inculpat.
Aşa cum s-a reţinut şi în expertiza contabilă, societatea administrată de către inculpate putea să-şi achite doar parţial (47%) obligaţiile cu reţinere la sursă, respectiv în, limita sumei de 5.750 lei. Din această sumă inculpatul a achitat pe parcursul judecării cauzei suma de 2.500 lei reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
De asemenea, aşa cum s-a arătat anterior, impozitul pe profit şi TVA de la care s-a sustras societatea administrată de către inculpat a rezultat prin deducerea din veniturile obţinute a cheltuielilor aferente cu materiale.
In aceste condiţii, inculpatul va fi obligat la plata impozitului pe profit şi TVA menţionate şi la plata sumei de 3.250 lei, cu majorările legale de întârziere până la achitarea integrală a debitului către partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Buzău, reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
Intrucât s-a dispus închiderea procedurii insolvenţei debitoarei SC V 98 SRL, cu sediul în Buzău, str. T, nr. 267 şi radierea acesteia din registrul comerţului nu se mai poate dispune obligarea inculpatului la aducerea în patrimonial societăţii a sumelor de bani ce au fost delapidate.
In temeiul art. 118 lit. e) C. pen. se va dispune confiscarea de la inculpatul P V a sumei de 76.248,06 lei ce a fost dobândită ca urmare a comiterii infracţiunii de delapidare, în măsura în care nu serveşte la despăgubirea DGFP Buzău. Din totalul sumei de 93.130,89 lei ce s-a reţinut a fi obiectul material al infracţiunii de delapidare s-a dedus suma la care a fost obligat inculpatul şi cea pe care a plătit-o către bugetul de stat, respectiv 11.132,83 lei şi cea de 5.750 lei, în total 16.882,83 lei.
În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. pr. pen. se va menţine măsura sechestrului asigurătoriu dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 26.01.2012 asupra următoarelor bunuri : schelă metalică folosită cu lungimea de 16 metri şi înălţimea de 7,2 metri, 2 bucăţi canapele confecţionate din imitaţie piele, o staţie audio KB-330 şi două boxe TT55, conform procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 27.01.2012 (f. 488-489 din dosarul de urmărire penală).
În baza art. 12 din Legea nr. 241/2005 se va dispune ca inculpatul să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăţi comerciale, iar dacă va fi ales va fi decăzut din drepturi.
În baza art. 7 din Legea nr. 26/1990, raportat art. 13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare, o copie a dispozitivului se va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.
În baza art. 191 C. pr. pen. inculpatul P V va fi obligat la 2.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu la instanţa de fond.
