Prin cererea înregistrată la Primăria Bacău sub nr. 54/168 din 25 ianuarie 2007 reclamantul a solicitat emiterea certificatului de urbanism pentru imobilul situat în Bacău.(…) A, in scopul construirii unui bloc de locuinţe şi spaţii comerciale E. în baza acestei cereri şi avându-se în vedere documentaţia de urbanism aprobată prin Hotărârea consiliului local 38 din 31 martie 2000 a fost emis certificatul de urbanism nr. 159 din 23 februarie 2007, certificat care cuprinde menţiuni referitoare la regimul juridic, economic şi tehnic al terenului pe care urmează a fi amplasată construcţia. între documentele prevăzute în certificat ca fiind necesare se numără şi acordul vecinilor.
Din planul de amplasament al terenului proprietatea reclamantului rezultă că terenul se învecinează la Nord şi Sud cu terenuri aparţinând Municipiului Bacău, la Est cu str. (…) şi la Vest cu o aice de acces, fără ca în plan să fie indicată vecinătăţile estică şi vestică alăturată străzii şi aleii de acces. însă. din planul de încadrare în zonă şi din planul de situaţie realizat la scara 1:500 rezultă că terenul se învecinează cu blocuri de locuinţe, atât la Vest, cât şi la Est.
Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice (un astfel de plan urbanistic fiind aprobat de Consiliul local al municipiului Bacău prin Hotărârea nr. 38 din 31 martie 2000) şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile legale, necesare în vederea autorizării.
Certificatul de urbanism are doar caracterul unui aviz conform, nefiind un act administrativ întrucât autoritatea care l-a cerut, dacă nu este de acord cu conţinutul avizului, are latitudinea de a nu emite actul. Certificatului de urbanism îi lipseşte o trăsătură caracteristică a actului administrativ, respectiv caracterul executoriu. Din această perspectivă, nu poate fi admisă o acţiune prin care se solicită autorităţii publice locale să emită un certificat (adică să dea un aviz conform) cu conţinutul dorit de parte.
Chiar dacă s-ar considera că certificatul de urbanism poate fi contestat pe calea acţiunii în administrativ se impun a fi avute în vedere dispoziţiile cuprinse în Ordinul nr. 1430/2005 emis de Ministerul Transporturilor. Construcţiilor şi Turismului privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. în Anexa nr. 2 a normelor – care reglementează structura avizelor şi/sau acordurilor legale necesare în autorizarea executării lucrărilor de construcţii – în Lista B (Avize şi/sau acorduri obţinute prin grija solicitantului), la pct. b.4 este prevăzut acordul vecinilor. Potrivit textului, acordul vecinilor, exprimat în formă autentică, se solicită şi în situaţia amplasării de construcţii noi cu alte funcţiuni decât cclc ale clădirilor învecinate şi dacă prin natura activităţilor adăpostite de acestca se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibraţii ctc.).
în cauză, reclamantul intenţionează să construiască un bloc de locuinţe şi spaţii comerciale E., ceea ce reprezintă o construcţie nouă cu altă funcţiune decât a clădirilor învecinate, spaţiile comerciale putând adăposti activităţi producătoare de poluare. Prin urmare, acordul vecinilor a fost solicitat de emitentul certificatului în conformitate ce aceste dispoziţii.
De altfel, prima instanţă a admis acţiunea nu pentru că ar fi considerat aceste dispoziţii inaplicabile, ci pentru că a constatat câ terenul pe care urmează a fi amplasată construcţia nu se mai învecinează cu vreo persoană fizică sau juridică. O astfel de constatare este nereală, dat fiind faptul că orice teren se învecinează cu un alt teren, terenurile învecinate aflându-se în proprietatea cuiva: în cauză. Municipiul Bacău este proprietar al terenurilor libere de construcţii (Nord şi Sud), iar terenurile pe care se află blocurile de locuinţe sunt fie proprietatea municipiului, fie a proprietarilor construcţiilor aliate pe teren, aceştia din urmă putând fi, în mod evident, afectaţi de amplasarea în apropierea blocurilor lor de locuinţe a unei construcţii cu mai multe nivele şi cu spaţii comerciale la parter.
C.A. Bacău, s. com., cont. adm. şi fisc., decizia nr. 132 din 14 februarie 2008
Notă: Soluţia instanţei este deosebit de interesantă întrucât cuprinde o observaţie extrem de pertinentă: particularii nu pot construi doar în temeiul unui certificat de urbanism (deşi înscrisul cuprinde, în sine, toate limitele dreptului de a construi pe un anumit teren): pentru că acesta nu are caracter executoriu. Şi acest caracter deosebşte certificatul de urbanism de autorizaţia de construire.
Deşi soluţia este corectă în sine, ea cuprinde şi o susţinere discutabilă: de vreme ce certificatului de urbanism îi lipseşte caracterul executoriu, particularul nu ar putea solicita instanţei obligarea administraţiei să emită un asemenea certificat cu conţinutul dorit de el.
a) în primul rând nu există o legătură între caracterul executoriu şi o asemenea posibilitate a unui particular oarecare;
b) în al doilea rând, dacă conţinutul dorit de parte este acela care rezultă din reglementările locale în materie de urbanism, atunci evident că solicitarea este admisibilă. Astfel, presupunând că din PUZ ar rezulta posibilitatea pentru particulari de a construi într-o anumită zonă respectând un regim de înălţime P+2E+M, în măsura în care primarul eliberează un certificat de urbanism atestând un regim de înălţime P+M, particularul interesat poate solicita instanţei obligarea autorităţii la emiterea unui nou certificat care să reflecte fidel prevederile urbanistice locale.
