Judecător de drepturi şi libertăţi
Măsuri preventive. Încheiere de admitere a propunerii de arestare
La propunerea motivată a procurorului, cu indicarea temeiului de drept:
-se soluţionează de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa
căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă/de la instanţa corespunzătoare în grad în a cărei circumscripţie se află locul de reţinere/locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii/sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunere;
-propunerea se soluţionează în prezenţa inculpatului , în afară de cazul
când acesta lipseşte nejustificat, este dispărut, se sustrage ori din cauza stării de sănătate, din cauză de forţă majoră sau stare de necesitate nu se prezintă sau nu poate fi adus în faţa judecătorului;
-asistenţa juridică şi participarea procurorului sunt obligatorii;
-audierea inculpatului prezent despre fapta de care este acuzat şi despre motivele pe care se întemeiază propunerea de arestare preventivă;
-încheiere motivată;
-durata – cel mult 30 de zile;
-durata reţinerii nu se deduce din durata arestării preventive.
Sediul materiei: art. 202, art. 223, art. 224-230 Cod procedură penală.
Încheierea din 17.04.2014.
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,
Cu privire la cauza penală de faţă:
Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.05.2014 sub nr. xxx/98/2014 , Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa a solicitat să se dispună arestarea preventivă a inculpatului L.T. (date), cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 195 Cod penal rap. la art. 199 alin. 1 Cod penal.
În motivarea propunerii, se susţine că în după-amiaza zilei de 08.05.2014 inculpatul L.T. a agresat-o pe soţia sa, numita L.S.G., agresiune în urma căreia s-a produs decesul acesteia.
La examinarea exterioară a cadavrului, conform procesului-verbal de cercetare la faţa locului din data de 08.05.2014, s-au putut observa hematoame ale feţei confluente global şi plăgi contuze faţă vestibulară buză superioară şi inferioară mediane.
De asemenea, din fişa de urgenţă prespitalicească încheiată de Serviciul Judeţean de Ambulanţă Ialomiţa prezent la faţa locului imediat după producerea agresiunii, rezultă că victima la ora 17:30 nu mai avea puls şi era fără respiraţie, iar operaţiunile de resuscitare au fost fără rezultate pozitive.
Din audierile efectuate rezultă că defuncta s-a aflat la locuinţa sa împreună cu soţul ei şi, pe fondul consumului de alcool, acesta din urmă i-ar fi aplicat mai multe lovituri în zona capului, victima decedând la scurt timp.
Inculpatul a fost reţinut pentru 24 de ore de la data de 09.05.2014 ora 04:50 până la data de 10.05.2014 ora 04:50, iar prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa din data de 09.05.2014 s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul L.T. pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 195 Cod penal rap. la art. 199 alin. 1 Cod penal.
Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată, în conformitate cu dispoziţiile art. 226 alin. 1, art. 227 alin. 1 Cod procedură penală, că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, pentru următoarele argumente:
Astfel, potrivit art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”
Potrivit alin. 3 al art. 202 Cod procedură penală, “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
De asemenea, conform art. 223 alin. 1 Cod procedură penală, „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, … numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.”
Potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”
Raportând dispoziţiile legale invocate, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în cauză, sunt probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul L.T., a săvârşit o infracţiune gravă dintre cele expres prevăzute de legiuitor în dispoziţiile art.223 alin.2 Cod procedură penală, pentru care se poate dispune măsura arestării preventive si pentru care privarea de libertate, este necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică şi pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal.
Relevante în ce priveşte condiţia existenţei probelor că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care este cercetat sunt declaraţiile martorilor audiaţi ( fila 31 şi 34 ), ale inculpatului, procesul – verbal de cercetare la faţa locului, planşele foto, fişa de urgenţă prespitalicească încheiată de Serviciul Judeţean de Ambulanţă Ialomiţa şi fişa de constatări preliminare nr. XXX/A3/96/09.05.2014.
Spre deosebire de reglementarea anterioară, în noul cod de procedură penală se stabilesc criterii legale în raport cu care să fie apreciat pericolul concret pentru ordinea publică, respectiv evaluarea gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia.
În prezenta cauză, în evaluarea stării de pericol pentru ordinea publică judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere natura şi gravitatea deosebită a faptei (ce a avut drept urmare suprimarea vieţii victimei) circumstanţele în care aceasta a fost comisă (inculpatul fiind soţul victimei), alte împrejurări privitoare la inculpat (cu referire expresă la faptul că acesta obişnuia să o agreseze fizic şi psihic, lovind-o şi ameninţând-o cu moartea).
Din toate aceste aspecte rezultă că privarea de libertate a inculpatului L.T. este necesară pentru a înlătura sentimentul de insecuritate indus în colectivitatea din mediul sătesc în care trăia inculpatul.
În raport de gravitatea acuzaţiei se impune izolarea inculpatului de către societate – prin luarea măsurii arestării preventive, această măsură fiind proporţională cu gravitatea faptei şi necesară pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, cel puţin la acest moment.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 202 Cod procedură penală, art. 223 alin. 2 Cod procedură penală şi art. 226 Cod procedură penală, va admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa şi va dispune arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile, de la 09.05.2014 la 07.06.2014 inclusiv.
În baza art.275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, iar onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Văzând şi dispoziţiile art. 204 alin. 1 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa.
Dispune arestarea preventivă a inculpatului L.T. (date), pe o durată de 30 de zile, de la 09.05.2014 la 07.06.2014 inclusiv.
Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pentru inculpat.
În baza art.275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru procuror şi inculpat.
Pronunţată în camera de consiliu, azi, xx.05.2014, ora 14,30.
JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI, GREFIER,
