Întrucât inculpata este autoarea infracţiunii de înşelăciune din care provine suma de bani cu care a fost cumpărat ulterior un autoturism, aceasta nu poate avea şi calitatea de autor al infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, constând în folosirea produsului infracţiunii principale.
Decizia penală nr. 279/03.03.2016 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentinţa penală nr.335/15.09.2015, Tribunalul Galaţi, în baza art. 29 al.1 lit. c din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 374 al. 4 C.p.p. şi referire la art. 396 al. 10 C.p.p., a condamnat-o pe inculpata V.C.A. la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani, precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de disp. art. 66 al. 1 lit. a şi b C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani (faptă săvârşită la 26.05.2014).
În conformitate cu art. 65 al. 1 C.p., i-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de disp. art. 66 al.1 lit. a şi b C.p.
În temeiul art. 91 C.p., a dispus suspendarea pedepsei astfel aplicate inculpatei, sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În conformitate cu disp. art. 33 al. 1 din Legea 656/2002 şi art.112 al.1 lit. e C.p. şi art. 112 ind. 1 C.p., a dispus confiscarea specială de la inculpată a autoturismului marca BMW 635D, cu seria motor … şi numărul de înmatriculare …, precum şi a sumelor de 650 lei şi 1030 euro, sume consemnate la CEC Bank conform recipiselor de consemnare 959738/1, respectiv 959739/1 şi chitanţelor 6241578/1, respectiv 6241594/1.
A dispus menţinerea măsurilor asiguratorii instituite prin ordonanţele emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi la 31.03.2015 (asupra sumelor de 650 lei şi 1030 euro mai sus menţionate), respectiv la 13.08.2014 (asupra autoturismului marca BMW 635D 663C EB71, cu nr. de înmatriculare …, seria motor … achiziţionat de inculpata V.C.A.).
În temeiul art. 398 C.p.p., raportat la art. 274 al.1 C.p.p., a obligat pe inculpată la plata cheltuielilor judiciare statului în sumă 1200 lei;
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul cu nr. 864/P/2014 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi înregistrat la această instanţă sub nr. 1457/121/2015 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei V.C.A. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 al. 1 lit. c din Legea 656/2002; totodată s-a dispus clasarea faţă de aceeaşi inculpată pentru infracţiunea de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 244 al. 1 şi 2 C.p. cu aplicarea art. 35 al. 1 C.p., precum şi a art. 5 al. 1 C.p.
Prin acelaşi act de sesizare s-a dispus clasarea faţă de suspecţii S.D.N. şi R.D. pentru infracţiunea de înşelăciune în formă continuată (art.244 al. 1, 2 C.p. cu aplicarea art. 35 al. 1 şi referire la art. 5 C.p.), respectiv complicitate la această infracţiune (art. 48 C.p. în referire la art. 244 al. 1, 2 C.p. cu aplicarea art. 35 al.1 C.p. şi art. 5 al. 1 C.p.).
S-a reţinut în esenţă prin actul de sesizare mai sus menţionat faptul că, la data de 26.05.2014 inculpata V.C.A. a achiziţionat autoturismul marca BMW 635D, cu seria motor … şi numărul de înmatriculare …, folosind o parte din banii proveniţi din infracţiunea de înşelăciune comisă în dauna persoanei vătămate B.M.F., cetăţean belgian, respectiv suma de 27.000 euro.
La termenul de judecată din 1.09.2015, inculpata V.C.A. a făcut cunoscut faptul că înţelege să se prevaleze de dispoziţiile legale procedurale ale art. 374 al. 4 C.p.p. cu referire la art. 396 al. 10 C.p.p., asumându-şi infracţiunea reţinută prin actul de sesizare şi solicitând ca judecata să aibă loc în procedură simplificată, în baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală şi a eventualelor înscrisuri noi prezentate.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, prima instanţă reţine aceeaşi situaţie faptică descrisă în rechizitoriu, potrivit căreia:
În anul 2013, inculpata V.C.A. s-a deplasat în Belgia, în oraşul A. pentru a practica prostituţia.
În aceste condiţii, în luna februarie 2013, la stabilimentul unde practica prostituţia, inculpata a cunoscut persoana vătămată care a mers în acel loc pentru a beneficia de serviciile unor prostituate („pentru a-şi face un cadou cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani”).
Relaţia client-prostituată a durat circa 3 luni de zile, perioadă în care persoana vătămată s-a ataşat/îndrăgostit de inculpată. Aceasta din urmă, profitând de starea psihică/sentimentele persoanei vătămate şi observând că aceasta dispune de sume importante de bani, i-a propus (în mod fraudulos, cunoscând caracterul nereal al promisiunilor), să se căsătorească cu ea şi să se stabilească în oraşul Galaţi (unde avea domiciliul inculpata), pentru a deschide o afacere şi pentru a-şi construi o casă.
La începutul relaţiei, persoana vătămată i-a oferit inculpatei sume relativ mici de bani, pentru diferite cheltuieli pe care aceasta urma să le facă în România (rezolvarea unor probleme personale ale membrilor săi de familie şi cumpărarea unor bunuri).
Pentru a-şi pune în aplicare planul infracţional, inculpata a invitat persoana vătămată de câteva ori în România, unde i-a închiriat o cameră de hotel şi un apartament.
În perioada şederii în România, inculpata a deplasat persoana vătămată în mai multe locuri din municipiul Galaţi, arătându-i un teren viran pe care „urmau să-şi construiască o casă” şi o spălătorie, pe care „urmau să o cumpere şi să o administreze”.
După ce i-a creat (fraudulos) persoanei vătămate convingerea că este îndrăgostită de ea, că urmează să se căsătorească cu ea, că urmează să-şi construiască o casă în municipiul Galaţi şi să cumpere o spălătorie pe care să o administreze, inculpata s-a reîntors în Belgia, unde a locuit cu persoana vătămată.
În luna mai 2014, inculpata a convins persoana vătămată să-şi vândă apartamentul proprietate personală pe care-l deţinea în Belgia, în localitatea A.
Astfel, la data de 09.05.2014, persoana vătămată şi-a vândut apartamentul cu suma de 210.000 euro, la această tranzacţie participând şi inculpata, care a luat cunoştinţă de intrarea banilor în cont.
După tranzacţie, inculpata şi-a făcut anumite cumpărături, întorcându-se la data de 11.05.2014 în România. Ajunsă în ţară, inculpata i-a solicitat persoanei vătămate să-i transfere diferite sume de bani (în euro) pentru construcţia casei şi pentru preluarea/deschiderea afacerii.
La solicitarea inculpatei, persoana vătămată i-a virat în contul inculpatei deschis la B.C.R., în perioada 14.05.2014-09.06.2014, suma de 150.000 euro, cu specificaţia „for our house, our home 2, bussines, for bussines and house, for the terrase”.
De asemenea, la solicitarea acesteia, persoana vătămată trimite/transferă la data de 23.05.2014, suma de 27.000 euro în contul bancar deschis la Raiffeisen Bank de suspectul R.D. Această sumă de bani a fost folosită de inculpată pentru achiziţia autoturismului BMW 635D cu nr. de înmatriculare …
Autoturismul menţionat anterior i-a fost vândut inculpatei de suspectul S.D.N.
Anterior, în anul 2013, în luna august, ca urmare a promisiunilor nereale menţionate, inculpata a determinat persoana vătămată să-i trimită în contul bancar al suspectului R.D. suma de 15.000 euro, pentru achiziţia unui ceas Rolex (care nu a fost achiziţionat).
Cum între inculpata V.C.A. şi partea vătămată B.M.F. a intervenit împăcarea pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, răspunderea penală a acesteia este înlăturată în conformitate cu disp. art. 244 al. 3 C.p.; înşelăciunea constituie însă infracţiunea premisă din care provine suma de 27.000 euro folosită de inculpată pentru achiziţionarea autoturismului de lux – obiect material al infracţiunii de spălare de bani.
Prima instanţă a considerat că situaţia faptică mai sus descrisă este dovedită în cauză cu următoarele mijloace de probă: sesizarea persoanei vătămate din 8.07.2014 prin care aceasta arată că în intervalul 2013-2014 i-a virat inculpatei în conturile bancare suma de 240.000 euro pentru achiziţia unui teren, a unei spălătorii, pentru construcţia unei case, precum şi pentru achiziţionarea unor bunuri pentru ea şi membrii familiei sale; declaraţiile persoanei vătămate mai sus menţionate, implicit declaraţia prin care aceasta arată că s-a împăcat cu inculpata fără a mai avea vreo pretenţie de la aceasta, extrasele de cont privind tranzacţiile efectuate din contul persoanei vătămate în contul inculpatei sau în contul bancar al numitului R.D., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate, din care rezultă că inculpata a utilizat o parte din banii obţinuţi prin inducerea în eroare a persoanei vătămate, dar şi intenţia acesteia de a-i achiziţiona şi un apartament mamei sale, numita V.N., contractul de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit din care rezultă că la data de 26.05.2014 inculpata a achiziţionat de la suspectul S.D.N. autoturismul BMW mai sus amintit cu suma de 27.000 euro (sumă transferată de persoana vătămată în contul suspectului R.D. la solicitarea inculpatei, şi pe care suspectul i-a predat-o inculpatei imediat după transferul bancar), fişa de identificare auto, declaraţiile martorilor F.E.O. şi Z.F.V., precum şi declaraţiile celor doi suspecţi în cauză, R.D. şi S.D.N.
Pentru considerentele mai sus arătate, prima instanţă a apreciat ca fiind pe deplin angajată vinovăţia inculpatei în prezenta cauză pentru săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii (spălare de bani, prev. de art. 29 al. 1 lit. c din Legea 656/2002), infracţiune în privinţa căreia urmează a fi reţinute şi dispoziţiile legale ale art. 374 al. 4 C.p.p. raportat la art. 396 al. 10 C.p.p.
La individualizarea, conform art.74 N.c.p., a sancţiunii aplicate în cauză, au fost avute în vedere natura şi gradul de pericol social al infracţiunii în discuţie (infracţiune cu profunde conotaţii economice, tinzând să dea o aparenţă de legalitate unor profituri obţinute ilegal), corelativ cu elementele care circumstanţiază persoana inculpatei, dar şi cu comportamentul procesual al acesteia; astfel, inculpata nu are condamnări anterioare aşa cum relevă fişa de cazier judiciar, iar comportamentul acesteia pe parcursul cercetărilor a fost unul bun, inculpata prezentându-se în instanţă şi asumându-şi fapta comisă.
Faţă de aceste considerente, prima instanţă i-a fi aplicat inculpatei în prezenta cauză o pedeapsă a închisorii într-un cuantum care să tindă spre limita minimă specială prevăzută de textul incriminator, limită redusă cu o treime, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, în conformitate cu disp. art. 91 C.p.
Totodată, având în vedere dispoziţiile legale ale art. 67 al.1 C.p., precum şi natura activităţii infracţionale în discuţie, i-a aplicat inculpatei, corelativ pedepsei închisorii, şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 66 al.1 lit. a şi b pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 65 al.1 C.p. i-a aplicat inculpatei V.C.A. şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi pe parcursul executării.
În baza dispoziţiilor art. 112 al. 1 lit. e C.p. raportat la art. 33 al. 1 din Legea 656/2002, a dispus şi confiscarea specială de la inculpată a autoturismului BMW 635D, mai sus menţionat, precum şi a sumelor de 650 lei şi 1030 euro consemnate la CEC Bank şi a menţinut măsurile asiguratorii instituite asupra acestora şi asupra autoturismului achiziţionat de inculpată.
Împotriva sentinţei penale nr. 335/15.09.2015 a Tribunalului Galaţi a declarat apel inculpata V.C.A., criticând-o ca nelegală şi ca netemeinică, pentru motivele expuse pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.
În dezvoltarea motivelor de apel, apărătorul ales al inculpatei a susţinut că în mod greşit a dispus prima instanţă condamnarea acesteia pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 al.1 lit. c din Legea 656/2002, atâta vreme cât pentru infracţiunea – premisă, respectiv pentru infracţiunea de înşelăciune, din săvârşirea căreia se presupune că au provenit banii, s-a dispus clasarea, urmare faptului că, în cursul urmăririi penale, a intervenit împăcarea între inculpată şi persoana vătămată. Totodată, s-a arătat că nu s-a făcut dovada certă a faptului că suma de 27000 de euro folosită de inculpată pentru achiziţionarea autoturismului marca BMW provin din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
Pentru aceste motive, a solicitat achitarea inculpatei, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C. pr. pen..
Apelul declarat de inculpata V.C.A. este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente.
Inculpata V.C.A. a fost trimisă în judecată, prin rechizitoriul cu nr. 864/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 al. 1 lit. c din Legea 656/2002, constând în aceea că, la data de 06.05.2014, a achiziţionat autoturismul marca BMW 635D 663C EB71, cu nr. de înmatriculare …, seria motor …, folosind o parte din banii proveniţi din infracţiunea de înşelăciune comisă în dauna persoanei vătămate B.M.F., cetăţean belgian. Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus clasarea cu privire la infracţiunea de înşelăciune, procurorul luând act că inculpata s-a împăcat cu persoana vătămată.
Conform prevederilor art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, republicată, constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.
Contrar opiniei primei instanţe, Curtea consideră că autorul infracţiunii principale (din care provin banii „murdari”) nu poate fi subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor, în varianta prevăzută de art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, deoarece, dacă s-ar accepta contrariul, ar fi încălcat principiul ne bis in idem, conform căruia o persoană poate fi trasă la răspundere penală pentru aceeaşi faptă doar o singură dată.
Această formă a infracţiunii de „spălare a banilor” este practic o variantă a infracţiunii de „tăinuire”, ori este bine cunoscut că în cazul infracţiunilor contra patrimoniului autorul acestor infracţiuni nu răspunde penal şi pentru infracţiunea de „tăinuire” atunci când dobândeşte, deţine sau foloseşte bunurile ce reprezintă produsul infracţiunii.
Sintagma „cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni”, cuprinsă în textul art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, este folosită de legiuitor pentru a exclude din sfera subiecţilor activi persoanele implicate în comiterea infracţiunii din care provin bunurile ce formează obiectul spălării banilor. Dacă s-ar accepta interpretarea contrară, sintagma mai sus indicată ar fi inutilă, deoarece persoana care a comis infracţiunea din care provin bunurile cunoaşte în toate cazurile, cu certitudine, provenienţa ilicită a acestora.
Un alt argument în susţinerea acestui punct de vedere este acela că activităţile care intră în conţinutul elementului material al infracţiunii (respectiv: dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri) sunt activităţi esenţialmente intenţionate; fiind vorba de fapte comisive, nu era necesară introducerea în norma de încriminare a menţiunii privind cunoaşterea provenienţei bunurilor, deoarece forma de vinovăţie cerută de lege pentru faptele de acţiune este intenţia (art. 16 al. 6 din Codul penal).
Aşa fiind, autorul sau complicele unei infracţiuni principale nu pot avea şi calitatea de autor/complice al infracţiunii derivate, prevăzută de art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, săvârşită în legătură cu produsul infracţiunii principale.
Potrivit acestui raţionament, în cauza de faţă, inculpata V.C.A., autoarea infracţiunii de înşelăciune din care provine suma de bani cu care a fost cumpărat autoturismul, nu poate avea şi calitatea de autor al infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, constând în folosirea produsului infracţiunii principale.
Faţă de aceste considerente, Curtea, văzând şi dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de inculpata V.C.A., va desfiinţa sentinţa penală apelată şi, în rejudecare, în baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, în ref. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, va dispune achitarea inculpatei V.C.A. pentru infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. de 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002.
Întrucât, urmare soluţiei de achitare dispusă cu privire la infracţiunea de spălare de bani, nu se mai justifică măsura de siguranţă a confiscării speciale, urmează a dispune ridicarea măsurilor asiguratorii instituite prin:
– ordonanţa emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi la 31.03.2015, asupra sumelor de 650 lei şi 1030 euro, sume consemnate la CEC Bank la data de 04.03.2015, conform recipiselor de consemnare …, respectiv … şi chitanţelor …, respectiv …;
– ordonanţa emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi la data de 13.08.2014 asupra autoturismului Ae Cabriolet marca BMW 635D 663C EB71, cu nr. de înmatriculare …, serie şasiu …, seria motor …
Totodată, în baza art.404 alin.4 lit.f C. pr. pen., se va dispune restituirea către inculpata V.C.A. a bunurilor mai sus menţionate.
Conform prevederilor art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat la instanţa de fond şi în apel rămân în sarcina acestuia.
