Plângere contravenţională. Menţiuni contradictorii privind fapta săvârşită. Nulitate
– O.G. nr.2/2001.
JUDECĂTORIA OLTENIŢA – SENTINŢA CIVILĂ NR.2295 DIN 01.11.2012
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 31.07.2012, petentul MV a solicitat în contradictoriu cu intimatul IPJ Călăraşi anularea procesului verbal de contravenţie seria CP nr.XXX din 23.06.2012.
În motivarea plângerii a arătat în esenţă că situaţia de fapt reţinută de agentul constatator nu corespunde realităţii, nu se consideră vinovat, iar cuantumul amenzii este mult prea mare în raport cu venitul său. Menţionează că procesul verbal are data întocmirii greşită şi modificată, iar la întocmirea lui nu a fost prezent nici el, nici un martor asistent.
În drept a invocat OG 2/2001
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri şi înregistrări.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
A depus cazierul auto al petentului.
Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:
Plângerea a fost formulată în termen legal, instanţa urmând a proceda la verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului verbal de contravenţie, conform art.34 din OG 2/2001.
În fapt, prin procesul verbal contestat, petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 3000 de lei pentru contravenţia prevăzută de art.44 al.1, 2 din OG 43/1997 şi sancţionată de art.61 alin.1 lit. n) din aceeaşi ordonanţă, reţinându-se că în data de 22.06.2012, ora 15.35, pe DN4 Frumuşani, a condus autoutilitara SCANIA cu nr. CL xxx având MTMA 18000 care tracta semiremorca cu nr. CL xxx încălcând restricţiile de circulaţie instituite de CNADNR pentru 23.06.2012 valabilă pentru reţeaua de drumuri naţionale în jud. Călăraşi cod portocaliu.
Sub aspectul legalităţii, instanţa reţine că procesul verbal de contravenţie cuprinde formal menţiunile obligatorii prevăzute de art.17 din OG 2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute.
Din interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art.16 alin.1 din O.G.nr.2/2001 rezultă cerinţa ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenţiei, cu specificarea acţiunii sau inacţiunii autorului, a datei comiterii faptei şi a tuturor circumstanţelor de natură a imprima faptei acest caracter. Cerinţa este imperativă, întrucât raţiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanţei cercetarea legalităţii actului constatator prin stabilirea faptelor materiale şi verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o, precum şi a justeţei sancţiunii aplicate.
Procesul verbal constituie unicul act probator al săvârşirii unei contravenţii, el trebuind să conţină toate elementele pe baza cărora să se poată cerceta de către instanţa de judecată dacă, în realitate, s-a comis o asemenea faptă şi dacă, în concret, se poate angaja răspunderea contravenţională a unei persoane. Menţiunile lipsă ori greşite din procesul verbal nu pot fi complinite prin trimiterea la acte exterioare, care nu fac parte din actul sancţionator.
Prin urmare, în raport de aceste considerente şi de dispoziţiile legale menţionate, instanţa constată că în cuprinsul procesului verbal de faţă, încheiat la data de 23.06.2012, se reţine că în data de 22.06.2012, petentul a încălcat restricţiile de circulaţie instituite de CNADNR pentru 23.06.2012. Rezultă aşadar o contradicţie evidentă, însă privită ca atare, în forma consemnată de agentul constatator, fapta descrisă nu constituie contravenţie. Cu alte cuvinte, conducând autoutilitara în data de 22.06, petentul nu avea cum să încalce restricţiile valabile pentru data de 23.06. Chiar dacă ar fi vorba de o simplă eroare materială, fapt ce s-ar deduce prin raportare la orele menţionate în procesul verbal (15.35, respectiv 15.38), în virtutea caracterului de unic act probator al săvârşirii contravenţiei, procesul verbal de faţă nu poate constitui un act valabil care să angajeze răspunderea contravenţională a petentului. De altfel, se constată că într-adevăr, după cum arată şi petentul, agentul a modificat rubrica aferentă lunii în ceea ce priveşte data încheierii procesului verbal şi data comiterii contravenţiei, descrierea faptei fiind menţinută însă în forma prezentată.
Concluzionând că fapta descrisă în cuprinsul procesului verbal nu constituie contravenţie în raport cu datele menţionate de agentul constatator, în temeiul art.34 din OG 2/2001 instanţa va admite plângerea şi va dispune anularea procesului verbal de contravenţie.
