Curtea de apel Cluj, Secţia penală, decizia nr. 1115/R din 11 septembrie 2013 Prin sentinţa penală nr. 182 din 28 martie 2013 … a Judecătoriei Sighetu-Marmaţiei, în temeiul art.345 alin.2 C.proc.pen. a [fost] condamnat pe inculpatul:
R.V., pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 321 al.1 C pen. cu aplicarea cu aplicarea art. 74 lit. c C.pen, art. 76 lit. d C.pen. şi art. 37 al.1 lit.,,b” C.pen. la 4 luni închisoare.
În baza art.71 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a şi lit.b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
În baza art.191 alin.1 C. proc. Pen a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare în favoarea statului în cuantum de 470 lei, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu H.N., ce va fi avansat din fondurile Ministerului de Justiţie.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu-Marmaţiei nr.1257/P/ 10.09.2012, înregistrat la instanţă în data de 17 septembrie 2012 sub dosar nr. …, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului R.V. pentru săvârşirea infracţiunii ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 321 alin. 1 C. pen, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen.
S-a reţinut în actul de sesizare al instanţei că la data de 15.06.2012 orele 22.00 pe fondul consumului de alcool inculpatul a provocat scandal în holul şi în faţa blocului 5C din str.U. -Mun. Sighetu Marmaţiei, proferând injurii şi ameninţări adresate concubinei sale R.R.R. şi familiei acesteia. De asemenea, a spart cu pumnul geamul termopan de la uşa de intrare în bloc cauzându-şi leziuni ce au necesitat transportarea sa la spital.
Comportamentul inculpatului a produs tulburarea ordinii şi liniştii locatarilor din bloc şi blocul vecin, care au fost indignaţi de incident, fiind necesară intervenţia poliţiei, care l-a condus şi internat la Secţia psihiatrie a Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei.
Starea de fapt reţinută în rechizitoriu rezultă din probatoriul administrat în faza de urmărire penală, respectiv: procesul verbal de constatare încheiat de organele de poliţie; procesul verbal de consemnare a plângerii părţii vătămate R.R.R., procesul verbal de consemnare a plângerii părţii vătămate S.M.V., procesul verbal de consemnare a plângerii părţii vătămate S.G.D., procesul verbal de consemnare a plângerii părţii vătămate B.R., planşa cu fotografii judiciare, declaraţia părţii vătămate R.R.R., declaraţia părţii vătămate B.R., declaraţia părţii vătămate R.F., declaraţiile martorilor: S.M.V., , S.G.D., B.L.R., I.E., M.I., şi C.A.P., declaraţiile învinuitului R.V., şi procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală seria B nr. 0753976 din 16.08.2012.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Inculpatul R.V. a trăit în relaţii de concubinaj cu martora R.R.R., circa 4 (patru) luni, însă în ultima perioadă au apărut neînţelegeri, aceasta solicitându-i să plece de la domiciliul său.
În dimineaţa zilei de 15.06.2012, inculpatul a plecat de la domiciliul concubinei sale, însă în jurul orei 1900, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, s-a reîntors, a pătruns pe geamul deschis în apartamentul aflat la parterul blocului, ameninţând că o omoară, însă aceasta a reuşit să fugă din apartament şi să-şi anunţe sora, care împreună cu soţul, au la apartament.
Deoarece, inculpatul a revenit la apartament, ameninţând cu acte de violenţă pe cei prezenţi, a fost anunţată poliţia, care l-a dus la sediu.
În jurul orei 2200, inculpatul s-a reîntors de la poliţie la apartamentul concubinei sale unde se mai aflau părinţii acesteia şi cei doi copii minori, continuând să îi ameninţe că îi omoară, fiind solicitat din nou sprijinul poliţiei.
La ieşirea din scara blocului inculpatul lovit cu mâna stângă, geamul termopan de la uşa de intrare în scara blocului, provocându-şi leziuni, ulterior fiind necesară acordarea de îngrijiri medicale. Până la sosirea organelor de poliţie, în faţa blocului, inculpatul a continuat să strige, să adreseze ameninţări concubinei sale şi familia acesteia, ceea ce a produs tulburarea ordinii şi liniştii locatarilor din bloc şi blocul vecin. Urmare a scandalului produs la faţa locului s-au adunat vecinii de scară şi locatarii din blocul alăturat, prezenţi fiind şi mai mulţi copii. Datorită comportamentului agresiv şi a faptului că inculpatul prezenta agitaţie psihomotorie pe fondul consumului de alcool, organele de poliţie au luat măsura conducerii sale la Spitalul Sighetu Marmaţiei, fiind internat 3 zile la Secţia de Psihiatrie.
Starea de fapt reţinută rezultă din coroborarea probelor administrate respectiv procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşele cu fotografii judiciare şi procesele verbale de consemnare a plângerii persoanelor vătămate R.R.R., S.M.V., S.G.D. şi B.R. şi declaraţiile acestor persoane date în calitate de martori. Aceştia au arătat că inculpatul a proferat injurii şi ameninţări cu moartea concubinei sale R.R.R. şi familiei sale atât în scara cât şi în faţa blocului, spărgând geamul de la uşa de intrare în bloc. De faţă erau mai multe persoane, respectiv vecini, locatari din blocurile alăturate şi copii.
Aceste aspecte au fost confirmate de martorele B.L. şi M.I. care au declarat că inculpatul mai provocase scandal în aceeaşi zi fiind solicitată poliţia care l-a condus la
sediu, iar ulterior s-a reîntors şi a continuat. Martora C.A. a arătat că inculpatul îi adresa cuvinte urâte şi ameninţări concubinei sale, din faţa blocului, iar când a spart geamul de la uşa de intrare s-a tăiat la mână, iar copiii adunaţi în faţa blocului s-au speriat şi au fugit. Martora I.E. s-a alarmat din cauza scandalului produs şi a coborât după fetiţele sale care se jucau în afară pentru a le aduce acasă.
Martorul R.F. , administratorul Blocului 5 C situat în str. U. din Sighetu Marmaţiei a declarat că i s-a adus la cunoştinţă de către persoanele adunate în faţa blocului faptul că inculpatul R.V. a spart geamul de la uşa de intrare în bloc. Ulterior, în data de 13.07.2012 inculpatul a montat geamul spart astfel că nu a formulat plângere pentru infracţiunea de distrugere.
Prin declaraţiile date în faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut şi regretat fapta comisă motivându-şi conduita violentă prin faptul că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, iar familia concubinei sale a intervenit în relaţia lor.
Prin declaraţiile date în faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut şi regretat fapta comisă motivându-şi conduita violentă prin faptul că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, iar familia concubinei sale a intervenit în relaţia lor.
În drept fapta inculpatului R.V., care în seara zilei de 15.06.2012, a săvârşit acte şi gesturi şi a proferat ameninţări şi cuvinte injurioase adresate concubinei sale şi familiei acesteia , aducând atingere bunelor moravuri şi provocând scandal public, constituie infracţiunea de constituie infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 321 al.1 c.p. Fapta a fost săvârşită în public, în faţa blocului, în prezenţa mai multor persoane.
Pe cale de consecinţă, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute
de art. 345 alin. 2 C. proc. Pen., în sensul că fapta cu care a fost sesizată există, a fost
săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, instanţa a dispus condamnarea acestuia.
Referitor la infracţiunea de ameninţare prev. de art. 193 C. pen. prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de inculpat sub aspectul săvârşirii acestei infracţiuni, în temeiul art. 10 lit. h C. proc. pen., deoarece părţile vătămate R.R.R., S.M.V., S.G.D. şi B.R., şi-au retras plângerile, (f.16-verso, 18, 28,32 dup .).
La individualizarea si dozarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C.P., respectiv prevederile părţii generale a codului penal; limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator; gradul de pericol social al faptei în modalitatea concretă de savârşire, antecedentele personale ale inculpatului.
În acest sens s-a reţinut că inculpatul R.V. are 29 de ani, este divorţat, cu un
copil minor în întreţinere, fără ocupaţie, cu antecedente penale. Acesta a recunoscut
săvârşirea faptei şi a încercat să înlăture rezultatul păgubitor al conduitei sale prin înlocuirea geamului termopan spart, sens în care se va reţine în favoarea acestuia circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a C. pen.
Fapta a fost comisă de inculpat în stare de recidivă postexecutorie raportat la pedeapsa de 4 ani închisoare cu executare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 111/09.05.2007 în dos. nr. 1382/336/2006 a Judecătoriei Vişeu de Sus, definitivă prin Decizia penală nr. 228/A/04.09.2007 a Tribunalului Maramureş. Inculpatul a fost arestat la 06.12.2006 fiind liberat condiţionat la data de 29.09.2009, rest de executat 432 zile. Durata executării acestei pedepse era împlinit la data comiterii faptei din prezentul dosar astfel că nu sunt incidente dispoziţiile art. 61 C.pen. De asemenea, nu au fost incidente în speţă nici dispoziţiile art. 38 alin. 2 C. pen care înlătura starea de recidivă.
Împotriva soluţiei instanţei de fond a declarat recurs inculpatul R.V. care a solicitat casarea acesteia şi rejudecând dosarul, a se dispune achitarea sa de sub învinuirea
adusă prin rechizitoriul Parchetului în temeiul art.10 lit.d şi art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., lipsind latura obiectivă a acesteia.
Curtea examinând recursul promovat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
În esenţă, critica inculpatului vizează interpretarea eronată de către judecătorie a probelor administrate, testimoniale şi ştiinţifice prin prisma dispoziţiilor art.63 şi 64 C.pen.
Premisa coerenţei şi predictibilităţii sistemului judiciar constă în previzibilitatea interpretării şi aplicării normelor de drept.
În operaţiunea de interpretare a normelor juridice, magistratul este chemat să desluşească voinţa legiuitorului în edictarea acestora.
Una din cele mai utilizate metode de interpretare şi, de regulă, prima la care apelează magistratul, este cea literală sau gramaticală, deoarece în acest fel se asigură, cu cea mai mare certitudine, condiţia previzibilităţii legii.
În acest sens, în Avizul nr. 11 din 2008 al Consiliului consultativ al Judecătorilor Europeni, în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, privind calitatea hotărârilor judecătoreşti se arată că „examinarea chestiunilor în drept trece, într-un mare număr de cazuri, prin interpretarea regulii de drept. Această putere de interpretare nu trebuie să ne facă să uităm că judecătorul trebuie să asigure securitatea juridică, ce garantează previzibilitatea, atât a conţinutului regulii de drept, cât şi a aplicării sale şi contribuie la calitatea sistemului judiciar”.
Existenţa unor contradicţii între probe şi mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, sunt inevitabile, cauzele fiind diverse şi nu obligatoriu izvorâte din comportamentul rău-voitor sau neconform legii al persoanelor ascultate ori al celor care au strâns şi administrat probele. Unele se referă la împrejurări neesenţiale, nerelevante pentru aflarea adevărului şi corecta stabilire a situaţiei de fapt, dar altele pot afecta judicioasa desluşire a stării de fapt şi în mod obligatoriu, trebuie înlăturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă.
În unele cazuri, contradicţiile invocate de părţi sunt consecinţa evaluării subiective a probatoriului administrat şi constituie o motivare a apelului sau recursului.
Potrivit art.63 alin.2 C.proc.pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecăreia se face de organul judiciar în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Lămurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor şi formarea convingerii judecătorului pe baza celor administrate reprezintă două poziţii de includere a capacităţii apreciative a instanţei în demersul indispensabil al aflării adevărului, interpretare care ar fi în consens şi cu Recomandarea R (94) 12 a Comitetului de Ministri ai Statelor Membre asupra Independenţei eficacităţii şi rolului judecătorilor, potrivit căreia “judecătorii trebuie să dispună de puteri suficiente şi să fie în măsură să le exercite pentru a se achita de funcţiile lor”.
Deşi formarea propriei convingeri a judecătorului printr-o muncă de reflecţie şi de conştiinţă constituie suportul raţional al demersului judiciar pentru cunoaşterea faptelor, drept garanţie a unui proces echitabil şi în concordanţă cu disp.art.6 paragraf 2 din Convenţia Europeană şi Protocolul nr.7, instanţa are obligaţia de a-şi motiva soluţia dată cauzei, ceea ce implică justificarea procesului de convingere în mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor. Această poziţie a instanţei de recurs, este reliefată şi de
practica CEDO – cauza Boldea contra României în care se arată că “judecătorul trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile şi mijloacele de apărare invocate de părţi”.
Vinovăţia exclusivă a inculpatului R.V. în săvârşirea infracţiunii dedusă judecăţii rezultă din probele testimoniale administrate nemijlocit în faţa judecătoriei.
Răspunderea penală şi vinovăţia recurentului rezultă din coroborarea probelor administrate respectiv procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşele cu fotografii judiciare şi procesele verbale de consemnare a plângerii părţilor vătămate R.R.R., S.M.V., S.G.D. şi B.R., prin care se atestă că inculpatul a proferat injurii şi ameninţări cu moartea la adresa concubinei sale R.R.R. şi a familiei ei, atât în scara cât şi în faţa blocului, spărgând geamul de la uşa de acces în imobil.
Curtea reţine că erau prezenţi la acest incident mai multe persoane, respectiv vecini, locatari din blocurile alăturate şi mai mulţi copii.
Din declaraţiile martorelor B.L. şi M.I. rezultă că inculpatul mai provocase scandal în aceeaşi zi, fiind solicitată intervenţia poliţiei, care a dispus transportarea inculpatului la sediul autorităţilor pentru cercetări, iar ulterior recurentul s-a reîntors la locul faptei şi a continuat acţiunile agresive. Martora C.A. a relevat că inculpatul îi adresa cuvinte insultătoare şi ameninţări concubinei sale, în loc public, respectiv în faţa blocului, apoi a spart geamul de la uşa de acces în imobil, condiţii în care s-a tăiat la membrele superioare, iar minorii aflaţi la joacă, în acel loc s-au speriat şi au fugit la domiciliile lor. Martora I.E. s-a alarmat din cauza scandalului produs de inculpat, condiţii în care a luat măsuri pentru aducerea minorelor în locuinţă.
Martorul R.F. , administratorul Blocului 5 C situat în str. U. din Sighetu Marmaţiei a declarat că i s-a adus la cunoştinţă de către persoanele adunate în faţa imobilului, faptul că recurentul R.V. a spart geamul de la uşa de acces în acel corp de clădire, unde îşi au toţi domiciliile.
În faţa judecătoriei, inculpatul s-a prezentat la un singur termen, după care a refuzat contactul cu magistratul fondului şi propunerea de probe raportat la apărarea formulată de către apărătorul din oficiu.
Nici în faţa Curţii, recurentul deşi a promovat o cale ordinară de atac, nu s-a prezentat şi nici nu a depus vreun înscris în susţinerea împrejurărilor ce au dus la inculparea sa şi formarea acestui dosar penal.
Analizând susţinerile inculpatului din faza de urmărire penală, Curtea reţine că aceasta este sinceră şi se coroborează cu celelalte probe testimoniale ataşate cauzei. În faţa procurorului, recurentul a recunoscut infracţiunea vizată de art. 321 alin 1 Cod penal, motivând-o că a săvârşit-o sub influenţa consumului de alcool, în cantitate excesivă.
Revenirea asupra acestei poziţii, prin concluziile apărătorului din oficiu, nu este justificată cu nimic.
Simpla afirmaţie a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpat, negarea realităţii evidente, nu poate influenţa convingerea bazată pe probe irefutabile.
Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, Curtea este datoare să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenţei dreptului, a
respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeană de la Strasbourg).
Vinovăţia inculpatului rezultă fără putinţă de tăgadă din declaraţiile martorilor, analizate mai sus şi prin care se atestă indubitabil, că el este autorul infracţiunii incriminate prin art 321 alin 1 Cod penal, cu aplicarea art 37 lit b Cod penal, el de altfel asumându-şi responsabilitatea săvârşirii infracţiunii în faza de urmărire penală.
Nu poate fi omis faptul că recurentul a săvârşit prezenta infracţiune în condiţiile recidivei postexecutorii vizate de art. 37 lit b Cod penal, acesta fiind confruntat cu activitatea ilicită începând din anul 2000.
Aşa fiind, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat, în baza art. 38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, evidenţa identităţii dintre autorul infracţiunii vizate de art 321 alin 1 Cod penal cu art 37 lit b Cod penal şi persoana inculpatului, nefiind echivocă.
Se va stabili în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj- suma de 200 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei, în baza art. 189 Cod procedură penală.
Inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocaţial conform art. 192 alin.2 Cod procedură penală. (Judecător Delia Purice)
