Starea de arest preventiv a recurentilor-inculpati s-a mentinut prin aceeasi încheiere prin care instanta s-a pronuntat cu privire la aspecte ce vizeaza fondul cauzei, desi era obligatorie întocmirea a doua încheieri de sedinta separate si a unei minute prin care instanta sa se pronunte în mod expres cu privire la aspectele care vizeaza verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestului preventive (decizia nr. XVII din 21.11.2005 pronuntata în recurs în interesul legii de Î.C.C.J.). De asemenea, instanta de fond nu a aratat considerentele pentru care a mentinut detentia provizorie a inculpatilor, astfel ca nu s-a putut verifica în mod clar si explicit daca prima instanta a procedat la verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive sau s-a pronuntat cu privire la cererea formulata de inculpati având ca obiect înlocuirea acestei masuri.
Prin încheierea penala din 8 decembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus în dosarul nr. 3445/336/2010, în temeiul art. 300¹ Cod procedura penala, s-a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive luate fata de inculpatii H.G. jr, H.G. sr. si R.G. prin încheierea de sedinta nr. 211 din data de 31 octombrie 2010 pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus în dosarul nr. 3165/336/2010 si s-a mentinut starea de arest a acestora.
Pentru a dispune astfel, judecatoria a retinut ca prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Viseu de Sus cu nr. 1542/P/2010 din 23.11.2010 au fost trimisi în judecata, în stare de arest preventiv, inculpatii H.G. jr, H.G. sr. si R.G. pentru savârsirea infractiunilor de ultraj prevazuta de art. 239 al. 2 si 5 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, inculpatul H.G. jr. trimis în judecata si pentru savârsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere prevazuta de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002.
La luarea masurii preventive au fost avute în vedere dispozitiile art. 148 lit. f Cod procedura penala, apreciindu-se ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile cercetate este mai mare de 4 ani si lasarea în libertate a inculpatilor prezinta pericol pentru ordinea publica. Astfel, instanta a retinut ca la alegerea masurii preventive au fost avute în vedere dispozitiile art. 136 al. 1, 3 si 8 C.pr.pen. De asemenea, s-a considerat ca sunt întrunite cumulativ exigentele art. 148 al. 1 lit. f C.pr.pen. în sensul ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile cercetate este mai mare de 4 ani si lasarea în libertate a inculpatilor creeaza pericol pentru ordinea publica, pericol ce rezulta si din ansamblul circumstantelor reale si personale, atitudinea inculpatilor nefiind suficienta pentru a duce la alta concluzie.
Ca urmare, în baza art. 300² si 139 al. 2 C.pr.pen. considerând ca subzista temeiurile avute în vedere la luarea masurii arestarii preventive si ca acestea impun, în continuare, privarea de libertate, s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatilor.
Prin decizia penala nr. 401/R din 16.12.2010, Tribunalul Maramures, în temeiul art. 38515 pct.2 lit. c C.pr.pen. a admis recursurile declarate de inculpatii H.G. jr, H.G. sr. si R.G. împotriva încheierii din 8.12.2010 pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus în dosar nr. 3445/336/2010, a casat-o în parte, doar cu privire la mentinerea starii de arest a inculpatilor si a trimis cauza spre rejudecare sub acest aspect, instantei de fond.
În considerentele deciziei, tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin încheierea penala nr. 211 din data de 31 octombrie 2010 pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus în dosarul nr. 3165/336/2010 s-a dispus arestarea preventiva a recurentilor-inculpati H.G. jr, H.G. sr. si R.G. pe o perioada de 30 de zile (31.10.2010 – 28.11.2010), în temeiul art. 148 lit. f C.pr.pen.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Viseu de Sus cu nr. 1542/P/2010 din 23.11.2010 au fost trimisi în judecata, în stare de arest preventiv, inculpatii H.G. jr, H.G. sr. si R.G. pentru savârsirea infractiunilor de ultraj prevazuta de art. 239 al. 2 si 5 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, inculpatul H.G. jr. trimis în judecata si pentru savârsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere prevazuta de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, stabilindu-se termen de judecata la data de 12.01.2011, care, la solicitarea inculpatilor, s-a preschimbat, fixându-se termen de judecata la data de 08.12.2010.
La data de 25.11.2010 Judecatoria Viseu de Sus a mentinut în dosarul nr. 3450/336/2010 starea de arest preventiv a inculpatilor, în temeiul art. 3001, 160b C.pr.pen., apoi prin încheierea penala din 8 decembrie 2010 (la termenul de judecata stabilit în cauza) pronuntata în dosarul nr. 3445/336/2010 al aceleiasi judecatorii s-a mentinut din nou starea de arest preventiv a acestora, în temeiul art. 3002, 160b C.pr.pen.
Tribunalul constata ca starea de arest preventiv a recurentilor-inculpati s-a mentinut prin aceeasi încheiere (din 8 decembrie 2010) prin care instanta s-a pronuntat cu privire la celelalte aspecte discutate în aceeasi sedinta de judecata si care vizeaza aspectele de fond ale cauzei, desi era obligatorie întocmirea a doua încheieri de sedinta separate. De asemenea, nu s-a întocmit o minuta pentru dispozitia instantei care vizeaza verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestului preventiv, desi aceasta este obligatorie, lipsa acesteia fiind sanctionata cu nulitatea absoluta a încheierii (în acest sens s-a pronuntat I.C.C.J. prin dec.pen. nr. XVII din 21 noiembrie 2005 pronuntata în recurs în interesul legii). De altfel, solutia instantei nu a fost motivata pentru a se întelege în mod clar si explicit, daca acestea vizeaza îndeplinirea obligatiilor instantei de a verifica masura în cursul judecatii, sau doar s-a pronuntat cu privire la cererea formulata de înlocuire a acestei masuri.
