Dosar nr. 1072/3/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A II-A PENALĂ
I N C H E I E R E
Sedinţa din camera de consiliu din data de 06.01.2011
PRESEDINTE –VASILATEANU FLORENTINA
GREFIER – GHEORGHE SILVIA
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a fost reprezentat de domnul procuror Ionita Vasile.
Pe rol judecarea propunerii privind luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul II, formulata de Ministerul Public – Parchetul de pe langa ICCJ- DNA.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu a răspuns inculpatul II, aflat in stare de retinere, personal şi asistat de aparatori alesi.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învedereaza faptul că procedura este legal îndeplinită.
Tribunalul, în conformitate cu art.150 C.p.p. si art.70 si urm. C.p.p., a procedat la audierea inculpatului, dupa ce i s-a adus la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei, dreptul de a avea un aparator, precum şi dreptul de a nu face nicio declaratie, care ,daca este facută, poate fi folosita si impotriva sa , depoziţia inculpatului fiind consemnată în scris şi ataşată la dosarul cauzei.
Nefiind cereri sau exceptii de invocat, se acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public în sustinerea propunerii privind luarea măsurii arestării preventive.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, solicită admiterea propunerii Parchetului şi să se dispună arestarea preventivă a inculpatului pe o perioada de 29 zile, avand in vedere ca sunt îndeplinite conditiile prev. de art.148 lit.f C.p.p., in sensul ca pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 4 ani, iar lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Totodata solicita sa se aiba in vedere ca săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev.şi ped de art.6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C.pen. de către inculpatul II se probează cu următoarele mijloace de probă: denunţul şi declaraţiile denunţătorului BIP, convorbirile telefonice, procesele verbale de redare a convorbirilor ambientale purtate între denunţător şi inculpat, procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante, procesul verbal de percheziţie domiciliară.
În ceea ce priveste pericolul concret pentru ordinea publică, solicita sa se aiba in vedere valoarea relaţiilor sociale afectate prin infracţiunea săvârşită de către inculpat, respectiv a prestigiului institutiei prefectului, pericol deosebit evidenţiat de limitele de pedeapsă prevazute de lege (2-10 ani inchisoare).
Totodată, trebuie să se aibă în vedere şi modalitatea concretă şi împrejurările în care s-a comis fapta.
De asemenea, solicita sa se aiba in vedere si împrejurarea ca inculpatul nu se află la prima abatere, suferind mai multe condamnări pentru infracţiuni de înşelăciune, ceea ce denotă o oarecare specializare infracţională, cunoscut fiind faptul că infracţiunea de trafic de influenţă este adeseori confundată cu aceea de înşelăciune, întrucât prezintă unele trăsături comune.
Aparatorul ales al inculpatului, avand cuvantul, solicita respingerea propunerii de arestare preventiva si judecarea inculpatului in stare de libertate, aratand ca sustinerile parchetului nu sunt fondate in raport de actele aflate la dosarul cauzei.
In ceea ce priveste cazierul judiciar, solicita sa se observe ca inculpatul a fost condamnat pentru o infractiune de inselaciune savarsita in anul 2006, in concurs cu emiterea unei file CEC care nu avea toate datele prevazute de Legea 59 /1934 inserate corespunzator. Infractiunea pentru care inculpatul a fost condamnat in anul 2006, cu suspendare,respectiv aliniatele de la art 215 C.p care i-au fost reţinute,asa cum sunt arătate in fisa de cazier, nu au nicio legatura cu infractiunea prevazuta de art 257 C.p, avand in vedere ca singura asemanare posibilă ar fi intre inselaciunea in conventii, prevazuta la art. 215 alin 4 C.p.
si traficul de influenta, nu si cu emiterea filelor CEC în mod nelegal,cum s-a reţinut în sarcina inculpatului.
De asemenea, solicita sa se observe ca în propunerea parchetului, intemeiata pe disp. art 143 alin 4 C.p.p si art.148 alin 1 lit f C.p.p ,se menţionează că termenul de reţinere de 24 de ore a început să curgă din data de 05.01.2011 ora 11.00 , cand s-a facut procesul verbal de constatare a flagrantului,dar inculpatul a fost la dispozitia organelor de cercetare penala de la ora 4.00, iar din acel moment a fost imobilizat, sens in care, in opinia sa, din acel moment a inceput sa curga termenul de retinere.
Apărătorul mai arata ca nu a formulat plangere impotriva ordonantei de retinere, intrucat pana se solutiona de procuror aceasta plangere se judeca si propunerea de arestare preventiva in instanta, dar nu inseamna ca nu s-au adus prejudicii clientului sau, in conditiile in care ordonanta de retinere a invinuitului s-a dat la data de 06.01.2011 ora 4.00.
In ceea ce priveste conditiile prev. de art 148 lit f C.p.p solicita sa se observe ca aceste conditii nu sunt indeplinite, ca pericolul social pe care l-ar reprezenta inculpatul daca ar fi cercetat in stare de libertate, nu are legatura cu infractiunea pentru care este cercetat, ca nu exista probe care sa dovedeasca acel pericolul social si mai învederează faptul ca din convorbirile telefonice interceptate nu rezulta ca se face vorbire de institutia prefectului judetului Iasi.
Totodata, ca practica judiciara in sprijinul tezei lipsei pericolului social concret, aparatorul solicita sa se aiba in vedere decizia 2398 din 12.04.2006 a ICCJ.
Cu privire la motivarea ordonantelor emise in data de 06.01.2011, arata ca inculpatul este acuzat ca ar fi pretins de la denuntator suma de 100.000 euro, prevalandu-se de influenta sa asupra prefectului judetului Iasi, pentru a-l determina sa elibereze cu celeritate titlul de proprietate pentru 37.000 mp de teren din Iasi. Fata de inscrisurile aflte la dosarul de urmarire penala, respectiv actele gasite in casa inculpatului la perchezitia domiciliara, solicita sa se constate ca in aceasta cauza nu este vorba de emiterea nici unuia din titlurile de proprietate pentru terenurile in discutie.
Cu privire la suma de 35,500 euro, gasita asupra inculpatului, arata ca reprezenta onorariul de avocat, deoarece inculpatul este avocat in Baroul Chisinau din Republica Moldova si la varsta sa este justificat cuantumul acestui onorariu , aparent prea mare.
De asemenea, invoca nulitatea absoluta a actelor de urmarire penala, intemeiata pe disp. art 197 alin 2 C.p.p, deoarece in raport de calitatea persoanei inculpatului II, nu mai sunt aplicabile disp. art. 13 alin 1 lit b din OUG 43/2002, care atrag competenta materiala si teritoriala a DNA, in chiar rezolutia procurorului din data de 28.12.2010, de schimbare a incadrarii juridice a faptei, retinandu-se ca nu exista legatura intre prefectul judetului Iasi si inculpat, acesta fiind de altfel si temeiul pentru care s-a dispus schimbarea incadarii juridice a infractiunii retinute in sarcina inculpatului II, din complicitate la luare de mita in trafic de influenta.
Al doilea aparator al inculpatului, avand cuvantul, solicita respingerea propunerii de arestare preventiva si judecarea inculpatului in stare de libertate. Inculpatul II,, avand cuvantul, arata ca este de acord cu aparatorii sai.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra propunerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, constată:
Prin referatul întocmit la data de 06.01.2011 în dosarul nr.300/P/ 2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie- a înaintat propunerea de arestare preventivă a inculpatului II pentru o perioadă de 29 zile, începând cu data de 07.01.2011 până la data de 04.02.2011.
În motivarea propunerii arestării preventive a inculpatului s-a precizat faptul că inculpatul II a pretins de la denunţătorul BIP suma totală de 100.000 euro (plătibilă în 2 tranşe a câte 50.000 euro), prevalându-se de influenţa sa asupra prefectului judeţului Iaşi, TSD, pentru a-l determina să elibereze titlul de proprietate pentru suprafaţa de teren de 37.459,96 m.p., situată în …………….
La data de 05.01.2011, inculpatul II a fost surprins în flagrant primind suma de 37.500 euro de la denunţătorul BIP, în scopul de a-l determina pe prefectul judeţului Iaşi să emită titlul de proprietate pentru suprafaţa de 37.459,96 m.p., situată în mun. …………………..
Concomitent cu primirea sumei de 37.500 euro, inculpatul i-a remis denunţătorului un document (Hotărârea nr. 345/2008 a Prefectului judeţului Iaşi) pe care acesta din urmă i-l solicitase inculpatului, drept dovadă a influenţei pe care inculpatul a afirmat că o are asupra prefectului. Hotărârea nr. 345/2008 a Prefectului judeţului Iaşi se afla la dosarul depus de titularul terenului mai sus menţionat la Prefectura Judeţului Iaşi.
Prin Ordonanţa din data de 06.01.2011, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului II, din complicitate la infracţiunea de luare de mită, prev. şi ped. de art. 26 C. pen. rap. art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin 1 C. pen. în infracţiunea de trafic de influenţă, prev. şi ped de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 C.pen.,
S-a mai arătat că din probele administrate a rezultat că inculpatul se află în situaţia prev. de art.148 lit. f C.p.p. in sensul ca pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul va avea în vedere următoarele:
Pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului trebuie să fie întrunite condiţiile prevăzute de art.143 C.pr.pen. privind existenţa în cauză a probelor şi indiciilor temeinice (în sensul art.681 C.pr.pen.) din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit fapta prevăzută de legea penală pentru care este cercetat, să fie îndeplinită condiţia prevăzută de art. 136 alin. 6 C.pr.pen., respectiv ca pentru infracţinea săvârşită legea să prevadă doar pedeapsa închisorii şi să existe probe din care să rezulte vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 148 C.pr.pen., dispoziţiile procedurale sus menţionate fiind compatibile cu prevederile art. 5 parag.1 lit. c şi parag. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (C.E.D.O.).
Instanţa constată că în cauza sunt îndeplinite cerinţele prevazute de disp. art.143 Cpp, existand indicii teminice că inculpatul a savarsit fapta pentru care se solicită arestarea sa, nefiind necesar ca în momentul discutarii arestării arestarii să fie adunate probe suficiente pentru a formula o acuzare completă.
Probele şi indiciile temeinice pot conduce la reţinerea unei suspiciuni rezonabile în sensul existenţei unor date, informaţii care să convingă un observator obiectiv şi imparţial că este posibil ca o persoană să fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală (în acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Fox, Campbell şi Hartley c.Marii Britanii, Hotărârea din 30 august 1990, parag. 31-32).
În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 143. C.pr.pen raportat la art.681 C.pr.pen, Tribunalul reţine că în cauză există probe directe şi indicii temeinice (probe indirecte) din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a savarsit infractiunea pentru care este cercetat , relevante in acest sens fiind denunţul şi declaraţiile denunţătorului BIP, convorbirile telefonice, procesele verbale de redare a convorbirilor ambientale purtate între denunţător şi inculpat, procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante, procesul verbal de percheziţie domiciliară, toate aflate la dosarul de urmărire penală şi care justifică luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat.
Potrivit actului de denunt, ca modalitate de sesizare a organelor judiciare, martorul denuntator BIP a adus la cunostinta organelor de urmarire penala savarsirea unor fapte de corupţie de către prefectul judetului Iasi, TSD, prieten apropiat, din spusele denuntatorului , cu inculpatul II, care urmau sa faciliteze obtinerea pe numele numitului AL, titluri de proprietate pentru trei suprafete de teren, care apartineau de drept numitei GDA.
Asadar, incepand cercetarile, organele de urmarire penala, l-au vizat si pe domnul prefect al judetului Iasi, TSD, care a facut obiectul actelor de urmarire penala specifice (a se vedea interceptarile autorizate ale convorbirilor telefonice si inregistrarile audio-video).
De altfel, cercetarile vizau trei persoane, respectiv pe domnul prefect TSD, care la data savarsirii faptelor descrise in denunt, avea calitatea de subprefect si presedinte al Comisiei Judetene de Fond Funciar, inculpatul II care era intermediarul dintre prefect si domnul AL, acesta din urma fiind cel care dorea sa obtina contra unei sume de bani solutionarea favorabila a cererilor de eliberare a titlurilor de proprietate pentru cele trei terenuri.
Asadar, cercetarile vizau fapte de coruptie,din cele prev. de art 6 din Lg. 78/2000 rap la art. 254,art. 257 si respectiv art.255 C.p, fapte care atrag competenta DNA potrivit art.13 alin 1 lit a din OUG 43/2002, astfel cum a fost modificata prin OUG 143/2005, text care prevede ca:“Sunt de competenta DNA infractiunile prevazute in Lg. 78/2000 pentru prevenirea descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, savarsite in una dintre urmatoarele conditii: a. daca indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis,… valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decat echivalentul in lei a 10.000 de Euro;”
Or, in speta urmau sa se dea , respectiv primeasca, 10.000 euro pentru suprafata de 10 ha padure, 150.000 euro pentru suprafata de 9 ha din zona Bucium si 1.000.000 euro pentru terenul de 33,47 ha din zona Copou.
Ca atare, instanta nu va primi ca intemeiat argumentul nulitatii actelor de urmarire penala efectuate in cauza de DNA, pe motiv de necompetenta materiala si teritoriala ( a se vedea ca practica judiciara in acest sens ,a fortiori, si decizia ÎCCJ nr. 521 din 12.02.2008-Sectia Penala, atasată la dosar).
Referitor la atributiile persoanei asupra careia urma sa se exercite traficul de influentă, s-a afirmat ca aceasta, respectiv prefectul judetului Iasi, nu avea ca atributii sa elibereze respectivele titluri de proprietate pentru terenurile mai sus amintite, ceea ce face ca in cauza sa nu fie indeplinite elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta sub aspectul laturii obiective.
Instanta constata insa ca din probele existente la dosar rezulta ca la data savarsirii faptelor prefectul TSD era subprefect si in plus, ( ceea ce intereseaza din persepectiva vizata de aparare) avea calitatea de presedinte al Comisiei Judetene de Fond Funciar, deci era in atributiile sale de serviciu, asa cum cer dispozitiile art.257 C.p, eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor din judetul Iasi.
Prin urmare, fapta inculpatului II, care a promis ca va interveni pe langa presedintele Comisiei Fondului Funciar, respectiv subprefectul TSD, in sensul eliberarii, mai rapide si prin fraudarea drepturilor legitime ale numitei GDA, a celor trei titluri de proprietate solicitate de numitul AL, intruneste din punct de vedere obiectiv elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta.
Asadar, este de netagaduit existenta in cauza cel putin a unor indicii temeinice din care sa rezulte presupunerea rezonabila ca fapta retinuta in sarcina inculpatului a fost savarsita , in conditii care sa atraga incidenta dispozitiilor legii penale ( art.6 din Lg. 678/2000 rap la art. 257 al 1 C.p), asa cum cer dispozitiile art. 143 rap la art. 68/1 C.p.p.
Pe de alta parte, faptul invocat de aparare ca la respectivele terenuri se punea problema acordarii unor despagubiri titularilor cererilor de retrocedare si nu a emiterii titlurilor de proprietate, in conformitate cu dispozitiile Lg.18/1991 a fondului funciar, reprezinta un argument al unui eventual abuz savarsit in dauna persoanei indreptatite ( GDA), care fireste ca in locul obtinerii in natura a terenurilor urma sa primeasca o despagubire in bani, asa-zisa prin echivalent.
In sfarsit, faptul ca in acest moment propunerea de arestare preventivă s-a facut doar pentru inculpatul II, constatandu-se ca nu s-a putut proba implicarea prefectului judetului Iasi, domnul TSD, in activitatea infractionala descrisa de denuntator, nu inseamna ca este exclusa competenta DNA, pe motiv că urmarirea penala nu mai vizeaza vreuna dintre persoanele enumerate in cuprinsul disp. art. 13 al. 1 lit b din OUG 43/2002, cum a fost initial ,competenta acestei institutii ramânând castigată din perspectiva prevederilor art.13 al 1 lit. a ,care nu stabilesc competenta acestei institutii dupa calitatea persoanei faptuitorului, ci dupa alte criterii, cum ar fi cel al cuantumului prejudiciului produs.
Instanta nu poate primi nici argumentul potrivit caruia banii ( suma de 35,500 euro) erau onorariul de avocat al inculpatului, deoarece insasi calitatea de avocat a inculpatului este indoielnica, acesta sustinand ca este avocat in Republica Moldova, in conditiile in care are cazier judiciar pentru savarsirea infractiunii de inselaciune. Astfel, este greu de crezut aşa ceva, cu atat mai mult cu cat inculpatul nu a facut dovada unui raport juridic de reprezentare ca mandatar legal si calificat al clientului său, precum si a incasarii licite, cu titlu de onorariu, a banilor gasiti asupra sa cu ocazia prinderii in flagrant.
În concluzie,ţinând cont de considerentele expuse mai sus,având în vedere şi prevederile art.136 C.p.p.,art.143 şi art.148 lit .f C.p.p., Tribunalul va admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- DNA şi în conformitate cu art 149 ind.1 C.p.p., va dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în cauză pe o perioadă de 29 de zile, de la 06.01.2011 la 03.02.2011.
Vazand si disp art 192 alin 3 C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Nationala Anticoruptie.
În temeiul disp. art.149 ind.1 pct 10 C.p.p dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpatului II, pentru o perioada de 29 de zile, cu începere de la 06.01.2011 pâna la 03.02.2011, inclusiv.
Conform art.192 alin.3 cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronunţare.
Cercetată in Camera de Consiliu si pronunţată în şedinţă publică, azi 06.01.2011..
PREŞEDINTE, GREFIER,