Legea nr. 303/2004 art. 79
Legea nr. 168/1999 art. 3, art. 67 şi art. 68
C. pr. civ. art. 2 pct. 1 lit. b1
Cererea având ca obiect neimpozitarea contravalorii biletelor gratuite conform art. 79 din Legea nr. 303/2004, este un conflict de muncă în sensul art. 3, 67 şi 68 din Legea nr. 168/1999, iar competenţa materială a soluţionării acestuia în prima instanţă revine tribunalului, potrivit art. 284 din Codul muncii şi art. 2 pct. 1 lit. b1 C. pr. civ.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, decizia nr. 1775 din 6 iulie 2005
Prin sentinţa civilă nr.823/PI din 5 mai 2005, pronunţată în dosarul nr. 4438/C/2005, Tribunalul Timiş a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul P.P. împotriva pârâtului Ministerul Public – Parchetul Naţional Anticorupţie în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de Administrativ.
Tribunalul a reţinut că, potrivit art. 42 alin. 1 din O.U.G. nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, „magistraţii şi celelalte categorii de personal de specialitate, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, nemulţumiţi de modul de stabilire a drepturilor salariale, pot face contestaţie în termen de 5 zile de la data comunicării, la organele de conducere ale Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, după caz. Contestaţiile se soluţionează în cel mult 30 de zile”, iar conform aliniatului 2 al aceluiaşi articol „împotriva hotărârilor organelor de conducere se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti ”.
Astfel, în raport de acest act normativ special, Tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale ridicate din oficiu şi în baza art. 158 Cod procedură civilă a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel, Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ.
Prin decizia civilă nr. 1775 din la 6 iulie 2005, pronunţată în dosar nr. 6589/C/2004, Curtea de Apel a admis recursul declarat de către reclamant, a casat sentinţa recurată şi a dispus trimiterea cauzei spre judecare în primă instanţă la Tribunalul Timiş.
Curtea a reţinut că prin acţiune reclamantul a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să oblige pârâtul la recalcularea veniturilor salariale aferente lunii ianuarie 2005, având în vedere că în mod greşit a fost introdusă în baza de impozitare suma de 1.886.000 lei, reprezentând contravaloarea biletelor de transport pe calea ferată pe ruta Timişoara–Bucureşti şi retur aferente unei deplasări efectuate de acesta în cursul lunii decembrie, călătorie care este gratuită conform art. 79 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor.
Aşadar, în prezentul litigiu reclamantul nu contestă salariul stabilit prin ordinul sau decizia emise de organele de conducere ale Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, aşa cum prevede art. 42 din O.U.G. nr. 177/2002, ci solicită neimpozitarea contravalorii biletelor gratuite conform art. 79 din Legea nr. 303/2004, iar acest litigiu este un conflict de muncă, în sensul dat de art. 3, 67 şi 68 din Legea nr.168/1999, competenţa acestuia în prima instanţă revenind tribunalului, potrivit art. 284 din Codul muncii şi art. 2 pct. 1 lit. b1 C. pr. civ.
