Conform prevederilor art. 45 din O.G. nr. 36/2002 pentru şederea în municipii, oraşe sau comune, consiliile locale pot hotărî instituirea taxei hoteliere datorate de persoanele fizice în vârstă de peste 18 ani.
Potrivit prevederilor art. 50 din Legea nr. 215/2001. hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţa publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.
Conform prevederilor art. 1 din H.G. nr. 471/1991, abrogată prin O.G. nr. 75/2003 cu începere de la I ianuarie 2004, Prefecturile şi Primăria municipiului Bucureşti au obligaţia de a edita, trimestrial. Monitorul Oficial al judeţului şi, respectiv, al municipiului Bucureşti.
Potrivit prevederilor art. 2 din acelaşi act normativ, în Monitorul Oficial al judeţului sau al municipiului Bucureşti trebuie publicate deciziile şi celelalte acte cu caractcr normativ emise de prefecturi sau de Primăria municipiului Bucureşti; actele cu caracter normativ ale organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat care funcţionează la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti; deciziile cu caracter normativ ale primăriilor municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi oraşelor; indexul legilor, decretelor şi hotărârilor Guvernului, cu caracter normativ, publicate în Monitorul Oficial
al României; alte publicaţii şi anunţuri care trebuie cunoscute de cetăţenii din unitatea admin istrativ-teritorială respectivă.
Conform prevederilor art. 5, Monitorul Oficial se difuzează primăriilor, organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat din judeţ şi. respectiv, din municipiul Bucureşti, precum şi unităţilor subordonate acestora. Monitorul Oficial al judeţului sau al municipiului Bucureşti poate fi difuzat şi altor persoane juridice şi fizice, contra cost.
Conform prevederilor art. 4 din O.G. nr. 75/2003. Monitorul Oficial al judeţului şi al municipiului Bucureşti este publicaţia oficială care are ca obiect de activitate producţia editorială, tipografică şi de difuzare a actelor şi documentelor emise sau adoptate de autorităţile administraţiei publice locale, preşedintele consiliului judeţean, prefect şi serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale.
Potrivit dispoziţiilor art. 5 din acelaşi act normativ. în Monitorul Oficial al judeţului şi al municipiului Bucureşti se vor publica: hotărârile şi dispoziţiile cu caracter normativ adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. de cele ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau oraşelor care nu au monitoare proprii, precum şi de cele ale comunelor, cu respectarea prevederilor Legii administraţiei publicec locale nr. 215/2001. cu modificările şi completările ulterioare.
în baza prevederilor art. 8 din O.G. nr. 75/2003, consiliile judeţene, Consiliul General al municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor au obligaţia de a stabili, prin hotărâre, procedura şi modalităţile de aducere la cunoştinţă publică a hotărârilor şi dispoziţiilor cu caracter normativ ale autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene, cu respectarea prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Prin aceste hotărâri trebuie stabilită procedura şi modalităţile de aducere la cunoştinţă publică a măsurilor de interes major pentru locuitori şi a proiectelor de acte administrative care cad sub incidenţa prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, precum şi de consultare a cetăţenilor cu privire la conţinutul acestora.
Prin Hotărârea nr. 272 din 12 decembrie 2002, Consiliul local al municipiului Zalău a stabilit impozitele şi taxele locale pentru anul 2003 conform anexelor ce constituie parte integrantă din această hotărâre.
Hotărârea nr. 272 din 12 decembrie 2002 s-a comunicat instituţiei Prefectului în cursul lunii decembrie 2002 şi s-a publicat într-un ziar local la 30 decembrie 2002.
Hotărârea Consiliului local nr. 105 din 29 mai 2003 a stabilit impozitele şi taxele locale aplicabile în anul 2004. fiind comunicată prefectului la 6 iunie 2003 şi adusă la cunoştinţă publică prin afişare la sediul Consiliului local al municipiului Zalău.
Această hotărâre a stabilit impozitele şi taxele locale pentru anul 2004. în conformitate cu prevederile O.G. nr. 36^2002 în vigoare la acel moment, aducerea la cunoştinţa publică realizându-se în accepţiunea autorităţii deliberative, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din O.G. nr. 36^2002, în condiţiile legii administraţiei publice locale.
Autoritatea deliberativă a reţinut că această modalitate de publicitate constituie o alternativă la formalităţile de publicitate prevăzute de H.G. nr. 471/1991, întrucât nici Legea nr. 215/2001 şi nici O.G. nr. 36’2002 nu prevedeau ca modalitate obligatorie de aducere la cunoştinţa publică a hotărârilor consiliului local, publicarea într-un cotidian.
Hotărârea Consiliului local al municipiului Zalău nr. I26’2004, adoptată la 28 mai, a stabilit impozitele şi taxele aplicabile în anul 2005. fiind comunicată prefectului în 8 iunie 2004 în vederea exercitării controlului de legalitate şi publicată într-un ziar local la 22 iunie 2004.
Hotărârea Consiliului local nr. 245 din 3 octombrie 2005 a stabilit taxele pentru anul 2006 fiind comunicată instituţiei prefectului la 7 octombrie 2005 şi publicată într-un ziar local în 27 octombrie 2005.
Conform prevederilor art. 50 din Legea nr. 125/2001, hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţa publică.
Legea administraţiei publice locale nu reglementează procedura de aducere la cunoştinţă publică a actelor administrative cu caracter normativ adoptate de autorităţile deliberative.
H.G. nr. 471/1991, aplicabilă pana la 1 ianuarie 2004. şi O.G. nr. 75/2003, reglementau în mod expres procedura şi modalităţile de aducere la cunoştinţă publică a hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative.
Conform acestor dispoziţii, actclc administrative cu caracter normativ adoptate de consiliile locale, trebuiau publicate în Monitorul Oficial al judeţului. De asemenea, autorităţile deliberative aveau obligaţia, imperativ stabilită de legiuitor, de a-şi stabili prin hotărâre proprie procedura şi modalităţile de aducere la cunoştinţă publică a hotărârilor sale.
Actul normativ se aplică în intervalul de timp cât este în vigoare. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţa publică.
în accepţiunea prevederilor H.G. nr. 471/1991 şi mai apoi în accepţiunea O.G. nr. 75/2003, hotărârile adoptate de Consiliile locale trebuie aduse la cunoştinţă publică prin publicare în Monitorul Oficial al judeţului prin proceduri şi modalităţi stabilite prin hotărâri adoptate de autoritatea deliberativa, care au fost de asemenea comunicate şi publicate în condiţiile actelor normative anterior citate.
Aceste prevederi legale nu lasă la latitudinea autorităţii deliberative procedura de aducere la cunoştinţă publică a hotărârilor pe care Ic adoptă.
Aducerea la cunoştinţă publică a acestor hotărâri nu poate fi făcută în absenţa unei proceduri clare, transparente, stabile, ea nu poate fi realizată în mod arbitrar, când într-o publicaţie locală, când altă publicaţie locală.
Contribuabilul şi cetăţeanul trebuie să aibă acces constant şi nemijlocit la documentele în care se realizează procedura de publicare.
Niciunui cetăţean nu-i poate fi impusă obligaţia de a urmări toate publicaţiile locale pentru a cerceta dacă s-a emis un act cu caracter normativ în temeiul căruia i s-ar impune o oarecare obligaţie.
De accea. legiuitorul a prevăzut în mod clar obligaţia autorităţilor deliberative de a-şi întocmi monitoare oficiale în care să fie cuprinse aceste prevederi.
Principiul nemo censetur ignorare legeni poate fi invocat numai în situaţia în care se discută de un act cu valoare normativă care a fost publicat în conformitate cu cerinţele legii.
Din perspectiva Curţii, cerinţele publicării actelor adoptate de autorităţile deliberative şi care au caracter normativ, sunt numai cele care respectă sau respectau prevederile H.G. nr. 471/1991 şi art. 4, 5 şi 8 din O.G. nr. 75/2003.
Autoritatea deliberativă a recunoscut pe parcursul procedurii judiciare că în perioada 2002-2005 nu a existat o procedură proprie adoptată prin hotărâre privitoare la modalităţile de aduccrc la cunoştinţă publică a hotărârilor pe care le adoptă şi nici nu şi-a publicat hotărârile în Monitorul Oficial al judeţului.
Curtea apreciază că aducerea la cunoştinţă a hotărârilor pe care le-a adoptat autoritatea deliberativă şi care au făcut obiectul acestei cenzuri judiciare s-a făcut în mod arbitrar după voinţa acesteia fără să existe o practică unitară şi constantă care să permită subiectelor de drept să îşi ajusteze conduita.
în opinia Curţii actclc în baza cărora organul fiscal a statuat în sarcina reclamantei obligaţiile fiscale reprezentând taxa hotelieră, nu pot produce efecte. întrucât nu au fost aduse la cunoştinţă publică în formele prescrise de lege şi din această perspectivă ele nu sunt aplicabile, nu pot constitui fundament al unei obligaţii fiscale pentru taxa hotelieră pretinsă reclamantei.
Pe aceste considerente, excepţia de nelegalitate a hotărârilor Consiliului local Zalău nr. 272/2002. nr. 105/2003. nr. 126/2004, nr. 245/2005 va fi respinsă, neexistând interesul constatării nclegalităţii acestora şi a înlăturării lor din cauză, câtă vreme aceste hotărâri nu au aptitudinea de a produce efecte.
Autorităţilor administraţiei publice li se conferă, prin lege, uneori, un drept de apreciere în ccca ce priveşte realizarea unei acţiuni, emiterea unui act sau abţinerea de la o acţiune, dar această putere discreţionară nu poate fi exercitată în exces, adică pe exercitarea cu rca-crcdinţă a dreptului de apreciere.
Autoritatea deliberativă s-a apărat în speţă prin aceea că avea o putere de aprecicrc în legătură cu forma de publicitate a actelor administrative cu caracter normativ.
Curtea considerase însă că autoritatea deliberativă nu avea acest drept de aprecicrc şi chiar dacă l-ar fi avut ca s-a manifestat prin exces de putere discreţionară.
în cea dintâi ipoteză, concluzia se sprijină pe aceea că. potrivit art. 8 din O.G. nr. 75/2003, autoritatea deliberativă trebuia se stabilească prin hotărâre procedura proprie şi modalităţile de aducere la cunoştinţă a hotărârilor sale. Nici în prezent o astfel de hotărâre nu există.
în cazul inexistenţei acestui act, autoritatea trebuia să se conformeze restului dispoziţiilor referitoare la obligaţia de a-şi publica hotărârile în monitorul judeţului. Numai în acest mod cetăţenii şi contribuabilii aveau posibilitatea să cunoască legea aplicabilă în materia obligaţiilor lor fiscale şi numai în aceste condiţii putea să opereze principiul nemo censetur ignorare legem.
Pentru cea de-a doua ipoteză se poate considera că dacă s-ar recunoaşte un drept de apreciere în cea ce priveşte modalităţile de aducere la cunoştinţă publică a actelor pe care Ic-a adoptat, acest drept de apreciere s-a realizat cu rca-crcdinţă, decizia luată de a publica hotărârile în discuţie numai prin afişare şi în publicaţii locale s-a întemeiat pe excesul de putere discreţionară, fiind vătămat dreptul reclamantei de a fi în mod real informată despre actele prin care autoritatea înţelege să îi impună obligaţii fiscale.
C.A. Cluj, s. con)., cont. adm. şi fisc., decizia nr. 1772 din 10 octombrie 2007, în B.J. 2007, p. 37
Notă: Din această soluţie jurisprudenţială, extrem de interesantă prin ingeniozitatea sa, se pot desprinde două idei esenţiale:
1. actelor organelor administraţiei publice locale nu poate fi făcută oricum ci numai:
a) fie prin reglementarea (şi publicarea) unei proceduri unitare de publicitate, care să fie utilizată în toate cazurile, pentru a evita o eventuală diferenţă de abordare între diverse situaţii concrete;
b) fie prin utilizarea publicităţii „oficiale” – publicarea în Monitorul Oficial al judeţului, în lipsa stabilirii unei asemenea proceduri unitare.
2. în cazul unui viciu de publicitate, actele administrative în cauză nu-şi produc efectele juridice, ele neintrând în vigoare. în consecinţă, o excepţie de nelegalitate cu privire la acestea va fi respinsă pentru că publicitatea viciată nu reprezintă un viciu de nelegalitate, ci o cauză de ineficacitate a unui act administrativ perfect, dar care nu este încă aplicabil.
