Prin sentinta civila nr. 2367/02.12.2009, pronuntata de Tribunalul Tulcea, a fost admisa cererea reclamantului P.P. si a fost obligata pârâta R.A. A.Z.L. Sulina sa-i plateasca reclamantului drepturile salariale aferente lunilor februarie si martie 2009.
A fost obligata pârâta R.A. A.Z.L. Sulina sa-i plateasca reclamantului potrivit art. 51 alin.1 din Contractul Colectiv de al Regiei Autonome – A.Z.L. Sulina, o indemnizatie în cuantum de doua salarii brute lunare.
Pentru a dispune astfel, prima instanta a retinut urmatoarele aspecte:
Reclamantul a avut raporturi de munca cu pârâta pâna la data de 1 aprilie 2009, când i-a încetat contractul individual de munca potrivit art. 56 lit. d din Codul Muncii.
Pentru lunile februarie si martie 2009, reclamantul nu si-a primit drepturile salariale cuvenite.
Potrivit art. 154 alin. 1 din Codul Muncii, salariul reprezentând contraprestatia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de munca, iar potrivit alin. 2 al aceluiasi articol, pentru munca prestata în baza contractului individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani”.
Articolul 47 alin. 1 din Codul Muncii prevede ca „drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea”, iar la alin. 4 al aceluiasi articol, se prevede ca „daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu îsi îndeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detasarea”.
În raport de aceste dispozitii legale, instanta a obligat pârâta R.A. A.Z.L. Sulina, judet Tulcea, sa-i plateasca reclamantului drepturile salariale aferente lunilor februarie si martie 2009.
La data de 17.06.2009, reclamantul a formulat la societate cererea înregistrata sub nr. 3006/2009, prin care a solicitat acordarea indemnizatiei de pensionare cuvenita potrivit Contractului Colectiv de Munca.
Reclamantului nu i-a fost acordata aceasta indemnizatie desi raspunsul dat acestei cereri a fost ca, potrivit art. 51(1) din Contractul Colectiv de Munca al A.Z.L. Sulina, aplicabil, salariatii care se pensioneaza beneficiaza de o indemnizatie, în functie de vechimea în cadrul regiei, reclamantul urmând sa beneficieze de doua salarii brute lunare.
Având în vedere ca reclamantului nu i-a fost achitata indemnizatia de concediere, desi pârâta recunoaste ca i se cuvine aceasta indemnizatie dar nu i-a fost achitata, instanta a obligat pârâta R.A. – A.Z.L. Sulina, sa-i plateasca reclamantului potrivit art. 51 alin. 1 din Contractul Colectiv de Munca al R.A. Administratia Zonei Libere Sulina, o indemnizatie în cuantum de doua salarii brute lunare.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs recurenta pârâta RA A.Z.L. Sulina care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Arata recurenta ca începând cu data de 02.02.2009, prin decizia nr.569/04.02.2009 d-lui P.P. i s-a schimbat locul de munca din cadrul regiei si a fost detasat la S.C. STS N.S., suspendându-i-se contractul de munca în conformitate cu prevederile art. 42-48 si 52 alin.1, lit.e din Codul muncii.
Reclamantul a fost detasat doua luni (februarie – martie) la S.C. STS N.S., societate care avea obligatia contractuala(stabilita prin contractul de închiriere nr.6061/11.12.2008) de a achita obligatiile salariale, în baza pontajelor depuse de catre personalul detasat la societatea care avea nava închiriata.
Începând cu data de 01.04.2009 a încetat contractul de munca al d-lui P. în conformitate cu art. 56 lit.d din Codul Muncii. Fata de aceasta situatie regia a facut adresa catre S.C. STS N.S., prin care aducea la cunostinta încetarea detasarii reclamantului si solicita sa i se transmita adeverinta de salarizare vizata de catre Inspectoratul Teritorial de Munca Constanta, adresa la care nu s-a primit raspuns.
De altfel, la Tribunalul Constanta este în curs de solutionare dosarul nr.6986/118/2009 având ca obiect deschiderea procedurii insolventei împotriva S.C. STS N.S., în care personalul ce a fost detasat la S.C. STS N.S. au formulat în comun o cerere de interventie, la care dl. P.P. nu a subscris.
În aceste conditii reclamantul intimat poate formula o declaratie de creanta în dosarul 6986/118/2009 pentru recuperarea drepturilor salariale aferente perioadei februarie – martie.
De asemenea regia nu îsi poate însusi la plata drepturile salariale aferente lunilor februarie – martie întrucât nu exista temei legal pentru darea drepturilor salariale în plata – nu exista copii de pontaje sau originale) vizate de catre societatea unde au fost detasati care sa confirme prezenta acestora la locul de munca.
Analizând sentinta recurata în raport de criticile formulate si de dispozitiile legale în materie, Curtea constata ca recursul este nefondat.
Reclamantul P.P. a fost angajatul societatii recurente în functia de sef mecanic pe R/I Zenit 2, utilaj care a facut obiectul unui contract de închiriere încheiat cu SC STS N.S. SRL Constanta, ocazie cu care s-a convenit ca pe perioada derularii contractului de închiriere a utilajului sa fie detasat si personalul care îl utiliza.
Recurenta apreciaza ca fata de reclamant nu are nicio obligatie deoarece toate drepturile salariale cuvenite personalului detasat erau platite de SC STS N.S. SRL Constanta si chiar daca aceasta societate este supusa în prezent procedurii de lichidare judiciara, reclamantul se poate înscrie la tabelul creditorilor cu salariile neîncasate în vederea recuperarii acestor drepturi.
Potrivit art. 47 alin. 4 din Codul muncii, “daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu îsi îndeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detasarea”.
În raport de aceste dispozitii legale, reclamantul este îndreptatit sa solicite obligarea recurentei la plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada detasarii sale la SC STS N.S. SRL Constanta, nefiind obligat sa se înscrie în tabelul creditorilor în procedura insolventei declansata împotriva acestei societati pentru recuperarea drepturilor.
Reclamantul nu este obligat sa faca dovada prezentei sale la locul de munca în perioada pentru care reclama neplata drepturilor salariale deoarece în litigiile de munca, sarcina probei incumba angajatorului iar fisele de pontaj nu se afla în posesia angajatilor.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 cod procedura civila va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâta A.Z.L. Sulina, cu consecinta mentinerii ca legala si temeinica a sentintei atacate.
