Existenţa unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient este o componentă fundamentală a unei societăţi democratice şi reprezintă, totodată, o condiţie indispensabilă pentru supremaţia legii şi a statului de drept.
Drept urmare, alături de principiul independenţei judecătorilor, a dobândit consacrare constituţională şi Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism independent care se supune în activitatea sa numai legii, definit expres ca fiind garantul independenţei justiţiei, între multiplele şi complexele atribuţii ce i-au fost stabilite prin normele constituţionale şi Legea nr. 317/2004 regăsindu-se şi cele referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, respectiv la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor.
în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, pe lângă Plenul C.S.M. funcţionează inspecţia judiciară, cu cele două servicii de inspecţie -pentru judecători şi pentru procurori căreia i-a fost atribuit, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.M., un rol cheie în modernizarea şi eficientizarea justiţiei în România, prin îndeplinirea unor atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, sub coordonarea şi controlul Plenului, pentru cunoaşterea situaţiei instanţelor şi parchetelor şi luarea măsurilor ce se impun în vederea îmbunătăţirii gestionării resurselor şi îndeplinirii în condiţii optime a actului de justiţie.
Potrivit art. 51 alin. (2) lit. b) şi alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, în cazul exercitării necorcspunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale.
Acelaşi text de lege stabileşte, prin alin. (3), (4), (5) şi (6), principalele criterii avute în vedere la verificarea fiecăreia dintre cele patru componente ale atribuţiilor manageriale. iar potrivit art. 44 alin. (1) lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.M., aprobat prin hotărârea nr. 326 din 24 august 2005 adoptată de Plen, inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori sunt abilitaţi să verifice eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a parchetelor, a calităţii corespunzătoare a serviciului, să semnaleze deficienţele constatate şi să formuleze propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora.
Din examinarea actelor dosarului a rezultat că inspecţia judiciară s-a realizat în limitele şi cu respectarea criteriilor stabilite prin aceste prevederi legale, fără a se depăşi tematica de control privind activitatea managerială la parchete, stabilită de către Secţia pentru procurori a C.S.M. prin hotărârea nr. 26 din 7 februarie 2006 şi transmisă conducerilor unităţilor de parchet, iar Ghidul de criterii este un îndrumar cu valoare orientativă, atât pentru cel care efectuează inspecţia, cât şi pentru cel verificat, nereprezentând o normă cu valoare de lege care să stabilească limitele şi condiţiile de efectuare a controlului, astfel încât nulitatea actului de control determinată de încălcarea dispoziţiilor acestuia şi nelegalitatea lui determinată de inexactitatea perioadei şi a modalităţii concrete în care s-a efectuat controlul nu poate fi reţinută.
Sub acest din urmă aspect. Ghidul stabileşte, de altfel, posibilitatea adoptării unui alt program de lucru al inspectorilor decât cel al parchetului verificat, în speţă nefiind făcută dovada că s-ar fi obiectat, în timpul desfăşurării lui, cu privire la modalitatea concretă de
lucru adoptată, respectiv la consecinţele acestcia asupra desfăşurării în condiţii normale a activităţii parchetului verificat.
Potrivit art. 44 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată. Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată numai în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004. republicată, procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare completându-se cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, astfel cum se prevede expres prin art. 36 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.M.
în speţă, nu a fost soluţionată o acţiune disciplinară, fiind luată măsura revocării recurentului din funcţia de conducere deţinută, pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale, printr-o hotărâre fără caracter juri sdicţional, menţinută de Plenul C.S.M. ca urmare a exercitării atribuţiei prevăzute de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004. prin adoptarea unei hotărâri incluse în catcgoria celor referitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, supusă controlului judecătoresc de legalitate. în condiţiile expres prevăzute de art. 29 alin. (7) din aceeaşi lege.
Prin urmare, nu poate fi reţinută nulitatea hotărârii Secţiei pentru procurori determinată de încălcarea principiilor dreptului la apărare, egalităţii armelor „în faţa justiţiei” şi a dreptului la un ..proces echitabil”, ca. de altfel, nici nulitatea hotărârii Plenului C.S.M. pentru pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 24 C. proc. civ.
Actclc dosarului atestă, de altfel, faptul că analiza raportului de inspecţie, întocmit ca urmare a controlului, a fost amânată succesiv pentru a da posibilitatea procurorilor de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa să formuleze obiecţiuni şi apoi pentru ca secţia să ia cunoştinţă de obiecţiuni le depuse, iar în urma examinării acestora şi a actului de control a fost luată măsura contestată, în considerentele hotărârii fiind menţionate deficienţele însuşite de secţie, apreciate ca fiind incompatibile cu calităţile cerute de lege unui bun manager.
De asemenea, recurentul a fost audiat de Secţia pentru procurori, acesta precizând că. prin comunicarea rapoartelor şi prin acordarea posibilităţii de a formula obiecţiuni, i-au fost respectate garanţiile procesuale privind dreptul la apărare, iar, în raport cu natura juridică a hotărârii adoptate, nu era absolut necesară indicarea punctuală, în considerentele acesteia, a obiecţiunilor formulate.
Hotărârea nr. 371 din 17 mai 2007 precizează, la rândul său. contrar susţinerilor A.M.R., obiecţiunile formulate şi criticile referitoare la modalitatea de efectuare a controlului, acestea fiind examinate de Plenul C.S.M.
Regula instituită prin art. 29 alin. (7) din forma republicată a Legii nr. 317/2004 răspunde rigorilor principiului liberului acces la justiţie şi al celui privind soluţionarea cauzei de o „instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege”, constituind o garanţie a realizării unei judecăţi echitabile în sensul art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, în condiţiile în care instanţa respectivă este abilitată să examineze atât legalitatea, cât şi temeinicia hotărârilor atacate, în considerarea art. 3041 C. proc. civ.
întrucât s-au constatat deficienţe sub aspectul tuturor celor patru componente ale atribuţiilor manageriale avute în vedere de legiuitor, majoritatea dintre acestea – în special cele circumscrise organizării eficiente a activităţii, implementării strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei, respectării principiului repartizării aleatorii sau, după caz. pe criterii obiective a cauzelor, respectării principiului continuităţii activităţii judiciare etc. – neputând fi incluse în catcgoria celor pretins „derizorii”, prin hotărârea Plenului C.S.M. s-a reţinut în mod corect că măsura revocării recurentului din funcţia de conducere deţinută, dispusă de Secţia pentru procurori, este justificată.
Nu poate fi omis nici faptul că motivul pentru care se dispune revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor şi procurorilor, prevăzut de art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, reţinut ca temei legal al hotărârilor contcstate, implică şi o accentuată componentă subiectivă, circumscrisă aptitudinilor manageriale, între care capacitatca de organizare, în echipă, capacitatea rapidă de decizie, autoperfec-ţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung. iniţiativă şi capacitatea rapidă de adaptare.
Această componentă subiectivă este circumscrisă, totodată, comportamentului şi comunicării, respectiv profesionalismului în interacţiunea socială a procurorului verificat, care poate influenţa calitatea relaţiilor dintre membrii colectivului sau modul în care activitatea unităţii pe care o conduce este percepută în societate.
Or, constatările directe ale inspecţiei şi Secţiei pentru procurori sub acest aspect nu pot fi înlăturate de înalta Curte prin raportare la procesul-verbal încheiat la o şedinţă a procurorilor cu funcţii de conducere ai unităţilor de parchet de pe raza Curţii de Apel Constanţa. în care s-ar fi exprimat anumite nemulţumiri cu privire la modalitatea în care s-a desfăşurat controlul, cum s-a solicitat.
Susţinerile recurentului, în sensul că hotărârea nr. 371 din 17 mai 2004 ar fi eliminat mare parte a „abaterilor” constatate, nu au putut fi reţinute. în condiţiile în care Plenul C.S.M., examinând înscrisurile dosarului şi motivele contestaţiei, a conchis că măsura revocării din funcţie a fost luată cu respectarea dispoziţiilor legale şi este justificată, întrucât deficienţele reţinute în sarcina acestuia sunt incompatibile cu exercitarea funcţiei de procuror general. împrejurarea că în considerentele hotărârii respectivele deficienţe nu au fost reluate punctual nefiind de natură a impune o altă concluzie.
întrucât dreptul de apreciere al C.S.M. a fost exercitat în limitele conferite de lege, hotărârile în discuţie sunt legale şi temeinice.
I.C.C.J., s. cont. adm. şi fisc., decizia nr. 4172 din 31 octombrie 2007, în Jurisprudenfa s. cont. adm. şi fisc. 2007, sem. II, p. 293
