Prin hotărârea atacată s-a stabilit în mod expres, fără nicio distincţie, că „sc aprobă scutirea de plata taxelor locale a salariaţilor primăriei, a consilierilor locali, a primarului şi viceprimarului comunei E., judeţul A” şi că „scutirea va fi cu drept viager”.
Este lipsit de relevanţă aşadar, ce s-a scris în expunerea de motive, de vreme ce nu numai că s-a hotărât scutirea de toate taxele locale pentru categorii de persoane pentru care legea nu recunoaşte un asemenea drept, dar mai mult, scutirea produce efecte pentru toată viaţa, indiferent de menţinerea sau nu a calităţii avute în vedere la 18 iulie 2007.
Este adevărat că potrivit art. 36 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 215/2001, consiliile locale au atribuţia să aprobe impozitele şi taxele locale, numai că pronunţarea asupra acestora se face „în condiţiile legii”. Or. tot în condiţiile legii, potrivit art. 16 din Legea nr. 273/2006 au dreptul să stabilească nivelul acestor obligaţii fiscale.
în ceea ce priveşte scutirile, ele sunt prevăzute tot de lege şi cerinţele recunoaşterii acestor facilităţi sunt expres prevăzute de C. fiscal (art. 284) şi de alte legi speciale.
în niciunul din aceste acte normative nu s-a recunoscut în beneficiul personalului contractual sau din cadrul autorităţilor administrative locale, dreptul de a beneficia toată viaţa de scutire de impozite pentru că au deţinut la un moment dat o astfel de calitatc.
Faptul că poţi stabili nivelul unor impozite locale sau chiar iniţia astfel de taxe, nu dă dreptul consiliului local să adauge la categoriile de cetăţeni care pot fi excluşi obligaţiilor
de plată. Legiuitorul a prevăzut în mod expres acestc catcgorii. iar autonomia locală nu echivalează cu un comportament în afara legii.
C.A. Piteşti, s. com., cont. adm. şi fisc., decizia nr. 560 din 30 mai 2008
Notă: Iată un caz în care deturnarea de putere – exercitarea puterii publice într-un interes privat – este atât de evidentă încât stârneşte hohote de râs: nişte cetăţeni parveniţi la vârful ierarhiei puterii locale stabilesc, arogăndu-şi o putere pe care nimeni nu le-a dat-o, că sunt scutiţi de impozite şi taxe locale… pentru toată viaţa!!!
Dincolo de abuzul evident, hotărârea atacată denotă şi o doză de naivitate, căci, chiar dacă nu ar fi fost anulată, ne întrebăm oare cum şi-au imaginat cei care au contribuit la emiterea acesteia că ea va produce efecte atâta timp cât aceştia sunt în viaţă, căci actul, normativ fiind, poate fi abrogat în orice moment de următorii aleşi locali (pentru că nimeni nu poate pretinde stabilizarea, în favoarea sa, a ordinii normative care, la un moment dat, i se pare convenabilă).
Nu ne mai rămâne decât să ne întrebăm: cum se face că autorilor hotărârii în cauză nu le-a trecut prin minte să stipuleze că dreptul subiectiv rezultat din această hotărâre este transmisibil pe cale succesorală, astfel ca scutirea de impozite şi taxe locale să fie … eternă?
