Prin sentinţa penală nr. 298 pron. la data de 12 nov. 2014 de Trib. Olt în dosarul nr.2212/104/2014 în baza art. 9 alin. 1 lit. a din legea nr. 241/2005 rap. la art. 41 alin. 2 din C.pen. anterior datei de 1.02.2014 cu aplicarea art. 5 alin.1 din C.pen. actual privind aplicarea legii penale mai favorabile până la soluţionarea definitivă a cauzei şi a art. 374 alin. 4 rap. la art. 396 alin. 10 C.p.p. privind recunoaşterea faptei penale a fost condamnat inculpatul XXX la pedeapsa principală de 2 ani închisoare şi la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza II-a(de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice, b(de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi c(de a ocupa o funcţie de natura celei de administrator de societăţi comerciale) din C.pen. anterior datei de 1.02.2014 pe durată de 2 ani.
În baza art. 861 şi art. 862 din C.pen. anterior cu aplicarea art. 5 alin. 1 din C.pen. actual s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale a închisorii pronunţată , pe durată de 5 ani , ce constituie termen de încercare.
În baza art. 863 alin. 1 din C.pen. anterior, pe durata termenului de încercare inculpatul
s-a dispus să se supună următoarelor măsuri de supraveghere
-se va prezenta la Serviciul de probaţiune Olt – Slatina din subordinea Min. Justiţiei, la datele fixate de acestea.
-va anunţa în prealabil orice schimbare de domiciliu,reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile ,precum şi întoarcerea
-va comunica şi justifica schimbarea locului de muncă
-va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacelor sale de existenţă.
S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 864 din C.pen. anterior privind revocarea acestei suspendări.
În baza art. 71 alin. 2 din C pen. anterior s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza II-a(de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice, b(de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi c(de a ocupa o funcţie de natura celei de administrator de societăţi comerciale) din acelaşi C.pen. iar în baza art. 71 alin. 5 din acelaşi C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 99.101 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale compensatorii constând în TVA şi impozit pe profit datorat bugetului statului şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii, anume majorări de întârziere cu titlul de despăgubiri pentru daune moratorii şi penalităţi de întârziere, calculate în cota procentuală legală aplicată asupra acestei sume de la data scadenţei şi până la stingerea debitului, către partea civilă A.N.A.F. – D.G.F.P. Craiova.
În baza art. 11 din legea nr. 241/2005 s-a dispus măsura asigurătoare a sechestrului asupra bunurilor inculpatului până la concurenţa sumei reprezentând despăgubirile materiale compensatorii şi moratorii în scopul garantării reparării pagubei.
În baza art. 22 alin. 3 rap. la art. 21 lit. g din legea nr. 26/1990 rap. la art. 13 alin. 1 şi 2 din legea nr. 241/2005 s-a dispus să se comunice o copie a hotărârii de faţă, după rămânerea definitivă, către Oficiul Naţ. al Registrului comerţului pentru efectuarea înregistrărilor de menţiuni privind condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de evaziune fiscală care atrage nedemnitatea acesteia de a ocupa funcţii de fondator, administrator, director sau reprezentant legali de societăţi comerciale, iar dacă a fost ales,că este decăzut din drepturi conform art. 12 din legea nr.241/205.
În baza art. 274 alin. 1 şi 3 C.p.p. a fost obligat inculpat la plata sumei de 2.000 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat şi constată că suma de 150 de lei ce se avansează de stat către Baroul Olt pentru asistenţa juridică conform delegaţiei nr. 825/2014 din 01.07.2014 ca regim juridic rămâne în sarcina statului.
Pentru a se pronunţa această sentinţă au fost avute în vedere cele ce urmează:
,, Prin rechizitoriul cu nr. 431/P/2011 emis la data de 16.06.2014 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt înregistrat pe rolul Tribunalului Olt la nr. 2212/104/2014 a fost trimis în judecată inculpatul XXX pentru comiterea faptei de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din legea nr. 241/2005 rap. la art. 35 alin. 1 C.p.
În motivarea rechizitoriului se arată că inculpatul în calitate de administrator al firmei Sc. S. C. Srl a avut în perioada iulie 2009- dec. 2010 raporturi comerciale cu firmele S.c. N. E . S.r.l., S.c. A S.a.,S.c. T S.r.l. ,cabinetele asociate de avocaţi B. şi T., şi Sc N. C. S Srl în baza cărora a livrat acestora bunuri în valoare totală de 1.948.533,14 lei din care TVA –ul este în sumă de 313.122,39 lei dar a înregistrat în evidenţa contabilă aceste operaţiuni fără documente justificative şi nu a declarat la organele fiscale impozitele şi taxele încasate din acestea producând astfel un prejudiciu bugetului statului în sumă de 99.101 lei .
Se constată că în cauză după primirea dosarului penal s-au efectuat procedurile din camera preliminară aşa cum sunt prevăzute de art. 344 şi următoarele C.p.p. care s-au finalizat cu emiterea încheierii nr.59 din 01.08.2014 prin care s-a constatat legalitatea sesizării instanţei prin acest rechizitoriu,a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii împotriva inculpatului pentru fapta de evaziune fiscală având încadrarea juridică de mai sus.
În aceste condiţii, după începerea judecăţii dar mai înainte de a se începe cercetarea judecătorească s-a luat act de cererea inculpatului privind aplicarea procedurii de recunoaştere a faptei şi cu ocazia declaraţiei luată acesteia s-a reţinut că aceasta recunoaşte în totalitate fapta de evaziune fiscală sesizată de procuror şi este de acord ca judecata să aibă loc pe baza probelor din dosarul de urmărire penală şi a probei cu înscrisuri.
Constatând că această cerere întruneşte condiţii de la art. 374 alin. 4 C.p.p. instanţa a admis-o ca fiind întemeiată.
Ca urmare pe baza probelor menţionate anterior s-a reţinut situaţia de fapt în sensul că inculpata a avut calitatea de administrator al societăţii comerciale Sc S C Srl şi că în aceste condiţii a desfăşurat raporturi comerciale cu firmele indicate mai sus .Astfel , se constată că :
– în raporturile comerciale cu firma Sc T Srl firma administrată de inculpat a livrat mărfuri industriale în valoare de 100.866,50 lei,emiţând în perioada oct.-nov. 2009 în calitate de furnizor pentru care va emis facturi fiscale
– în raporturile cu S.c. N .E. S.r.l. firma administrată de inculpat a vândut mărfuri pentru care a emis facturi fiscale în perioada nov. 2009- mai 2010 în sumă totală de 412.728,80 lei
– în raporturile cu firma S.c. N. C S. S.r.l. s-a constatat că firma administrată de inculpată a vândut mărfuri în perioada oct. 2009-iunie 2010 pentru care a emis facturi fiscale în valoare de 1.417.280,72 lei.
– în raporturile cu S.c. A Sa firma administrată de inculpat a vândut mărfuri în valoare totală de 9.151 lei în perioada iulie –dec. 2009 pentru care a emis facturi
De asemenea, se mai constată că inculpatul deşi avea obligaţia decurgând din calitatea de administrator al firmei Sc S. C. Srl nu a depus la organul fiscal declaraţiile privind veniturile realizate care ca atitudine omisivă a fost precedată de efectuarea de înregistrări în evidenţa contabilă a acestor operaţiuni comerciale desfăşurate în perioadele menţionate fără documente justificative, diminuând astfel baza de calcul a TVA şi a impozitului pe profit şi că astfel a produs un prejudiciu bugetului statului prin nerealizarea acestor venituri , anume T.V.A de plată .- 91.818 lei şi impozit pe profit 7283 lei , în total 99.101 lei.
Pe de altă parte , se constată că în luna iulie 2010 inculpatul a deschis procedura de cedare – cesionare a părţilor sociale deţinute la firma SC S C către numitul D C dom. în comuna C jud. X în care sens a încheiat cu acesta un proces verbal de predare primire însă operaţiunea nu a fost finalizată prin înregistrarea de menţiuni la Oficiul registrului comerţului astfel că nu este opozabilă terţilor(nefiind efectuate aceste forme de publicitate)
Ca probe în acest sens se reţin elementele de fapt care rezultă din procesele verbale ale organelor financiare în coroborare cu cele raportul de expertiză fără număr şi dată al Insp. Jud. de poliţie – Serviciul e investigare a fraudelor -Comp. cercetări penale ,aflat la filele 248-254 din vol II al dosarului de urmărire penală în care se consemnează situaţiile şi urmările expuse mai sus ,în coroborare cu elementele de fapt ce rezultă din forma scrisă a facturilor fiscale şi chitanţelor emise de firma administrată de inculpat din care rezultă operaţiunile economice de mai sus şi veniturile realizate de firma administrată de inculpată , cu elementele de fapt ce rezultă din declaraţiile de martori ascultaţi în cursul urmăririi penale(D. I. T., Ţ D R., T. Ş. şi A. D.) ce se referă la acte materiale întreprinse cu ocazia executării obligaţiilor ce intrau în conţinutul raporturilor comerciale arătate şi în fine cu recunoaşterea faptei de către inculpat potrivit declaraţiilor sale din cursul urmăririi penale. De asemenea , cu privire la demersurile întreprinse în vederea cedării – cesionării părţilor sociale ale firmei administrată de inculpat sunt probele care rezultă din hotărârea nr. 1 din 9.07.2010 a acestei firma ce se referă la încetarea mandatului de administrator al inculpatului şi numirea în această funcţie a martorului ca şi cele din declaraţia martorului D C ce privesc actele materiale întreprinse cui această ocazie.
La termenul din 10 nov. 2014 la care au avut loc dezbaterile instanţa a admis cererea procurorului şi a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de evaziune fiscală din aceea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din legea nr. 241/2005 cu raportare la prevederile art. 35 alin. 1 din C. pen. actual privind forma continuată a acestei fapte în aceea prevăzută de art. 9 alin.1 lit. a din legea nr. 241/2005 raportate la art. 41 alin. 2 din C.pen. în vigoare anterior datei de 1.02.2014, aceste din urmă prevederi referindu-se tot la forma continuată a acestei fapte. Această dispoziţie are în vedere aplicarea legii mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei conform art. 5 alin.1 din C. pen. actual. În acest sens legea care a fost identificată ca fiind legea penală mai favorabilă este cea anterioară datei de 1.02.2014 , cu trimitere principală la Codul penal intrat în vigoare la această dată pe criterii ce ţin de individualizarea pedepsei în modalităţi ce impun condiţii ce pot fi îndeplinite de inculpat(pentru suspendarea condiţionată a executării pedepsei, respectiv suspendarea executării pedepsei sub supraveghere) prin comparaţie cu legea penală actuală în privinţa căreia inculpatei i se impun condiţii mai grele pretinse pentru unele din modalităţile de individualizare a pedepsei adecvate cauzei pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ,cu menţiunea că inculpata nu întruneşte condiţiile de această din urmă lege pentru alte modalităţi(pentru amânarea aplicării pedepsei pe cea de la art. 83 alin. 2 C.pen. privind durata până la 7 ani a pedepsei prevăzute de lege iar pentru renunţarea la aplicarea pedepsei pe cea de la art. 80 alin. 2 lit. d privind durata de până la 5 ani a aceleiaşi pedepse).
Fapta comisă de inculpat se constată că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune nefiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din legea nr.241/2005 rap. la art. 41 alin. 2 din C. pen. anterior datei de 1.02.2014. Astfel sub aspectul laturii obiective a acesteia se reţin actele materiale ale inculpatului omisive sub aspectul obligaţiei de depunere a declaraţiilor fiscale, circumstanţiate şi precedate de înregistrări în evidenţa contabilă de operaţiuni comerciale fără a putea prezenta documente justificative, ca modalitate a activităţii de ascundere a veniturilor supuse obligaţiilor fiscale , repetate la diferite intervale de timp , ce constituie fiecare acţiunile ce reprezintă elementul material al acestei infracţiuni aflate în raport de la cauză la efect cu urmarea materială ce constă în prejudicierea bugetului statului. Sub aspectul laturii subiective se reţine că toate aceste acţiuni omisive ale inculpatului au la bază aceiaşi rezoluţie infracţională fiind comise cu intenţia directă caracterizată prin scopul prejudicierii bugetului de stat dedusă în raport de conduita inculpatului din constatarea reprezentării încă de la debut a activităţii infracţionale şi menţinută pe parcursul acesteia, urmată sub aspect volitiv de propunerea şi materializarea scopului ilicit menţionat.
Motivaţia invocată de către inculpat prin concluziile puse cu ocazia dezbaterilor ori relatate în concluziile scrise în raport de materialul probator administrat în cursul urmăririi penale se constată nefondată. Astfel, concluzia ce se referă la o soluţie de achitare a sa cu ocazia soluţionării acţiunii penale este lipsită de temei. În acest sens se invocă faptul că inculpatul ar fi făcut demersuri în vederea depunerii declaraţiilor fiscale la data de 27.01.2011 şi chiar i-ar fi fost primite acestea ,lucru probat prin ştampila aplicată de funcţionară,însă ulterior i-au fost restituite după care a încercat să le trimită prin poştă însă din nou i-au fost restituite de către Biroul registru contribuabili declaraţii fiscale din cadrul D.G.F.P. Olt cu explicaţia că firma SC S C a devenit inactivă dar şi faptul că această conduită a sa nu ar constitui fată penală ci contravenţională. Această argumentaţie a inculpatului se constată ca nefiind concludentă deoarece potrivit probelor de mai sus acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia de declarare a veniturilor realizate supuse obligaţiilor fiscale în termenul legal cu efecte de declarare ca inactivă a firmei dar şi cu consecinţa consumării infracţiunii de evaziune fiscală menţionată în modalitatea ascunderii sursei impozabile. De asemenea, susţinerea că se impune achitarea inculpatului şi în raport de faptul înregistrării în evidenţa contabilă de operaţiuni fără documente justificative deoarece nu este vorba de operaţiuni fictive iar facturile în cauză au existat însă ,,probabil au dispărut sau pur şi simplu au fost pierdute” se înlătură ca nefondată. Argumentul este acela că deşi nu se poate reţine că este vorba de operaţiuni comerciale fictive, atâta timp cât inculpatul în calitate de administrator al firmei menţionate nu poate proba că a depus în termen legal declaraţiile fiscale având la bază înregistrări în evidenţa contabilă pe baza unor astfel de documente justificative rezultă că prin aceasta conduită omisivă dar intenţionată a comis fapta penală de evaziune fiscală prev.de art.9 alin. 1 lit. a din legea n. 241/2005(ascunderea veniturilor fiscalizabile), cu atât mai mult cât în situaţia pierderii acestor documente avea la dispoziţie procedura reconstituirii lor, inclusiv prin date, informaţii ori copii ale documentelor de la beneficiarii livrărilor de mărfuri făcute în calitate de furnizor.
De aceea , acţiunea penală va fi soluţionată prin condamnarea inculpatului la pedeapsa principală a închisorii dar şi la pedeapsa complementară de interzicere de drepturi.
La individualizarea acestor pedepse se ţine seama de criteriile prevăzute de art. 72 alin. 1 din C.pen. anterior ce lege penală mai favorabilă ce se referă la conduita cu caracter repetat a inculpatului,la limitele de pedeapsă legale dar reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării normelor privind recunoaşterea învinuirii conform art. 396 alin. 10 C.p.p. , la prezenţa unor antecedente penale ale acestuia consemnate în cazierul judiciar prin fapte penale din acelaşi domeniu al evaziunii fiscale pentru care procurorul i-a aplicat de două ori amenzi administrative care nu îi acordă acestuia vocaţie la circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a din C.pen. anterior, prin conduita de a nu achita cel puţin în parte despăgubirile cuvenite părţii civile şi a nu repara paguba până la închiderea dezbaterilor dar şi prin raportare la elementele de fapt cu caracter personal şi familial(că este o persoană care are în îngrijire 2 minori şi că este căsătorit ).
Se va aplica inculpatului pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza II-a(de a fi aleasă în autorităţi publice sau în funcţii elective publice, b(de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi c(de a ocupa o funcţie de natura celei de administrator de societăţi comerciale) din acelaşi C.pen. ţinând cont de domeniul infracţiunii comise, pe durată de 2 ani.
Continuând operaţiunea de individualizare a pedepsei se constată că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.861 alin. 1 din C.pen. anterior deoarece pedeapsa principală pronunţată este în limita legală( sub 4 ani închisoare),inculpatul deşi are antecedente penale acestea nu constau în condamnări la pedepse cu închisoarea iar pronunţarea acestei condamnări constituie un suficient avertisment pentru aceasta spre a nu mai comite infracţiuni,aşa cum rezultă din raportarea la criteriile de individualizare menţionate mai sus. De aceea, se va dispune suspendarea executării pedepsei pronunţate sub supraveghere şi se va stabili termenul de încercare în condiţiile art. 862 alin. 1 din acelaşi Cod penal ca fiind compus din durata pedepsei principale a închisorii şi un interval de timp de 3 ani.
În baza art. 863 alin. 1 din C.pen. anterior, pe durata termenului de încercare inculpatului se vor stabili măsurile de supraveghere şi i se vor pune în vedere acesteia prevederile art. 864 din C.pen. anterior privind revocarea acestei suspendări.
În baza art. 71 alin. 2 din C. pen. anterior se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza II-a (de a fi aleasă în autorităţi publice sau în funcţii elective publice, b(de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi c(de a ocupa o funcţie de natura celei de administrator de societăţi comerciale) din acelaşi C.pen. iar în baza art. 71 alin. 5 din acelaşi C.pen. se va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art. 22 alin. 3 rap. la art. 21 lit. g din legea nr. 26/1990 rap. la art. 13 alin. 1 şi 2 din legea nr. 241/2005 se va dispune să se comunice o copie a hotărârii de faţă, după rămânerea definitivă, către Oficiul Naţ. al Registrului comerţului pentru efectuarea înregistrărilor de menţiuni privind condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de evaziune fiscală care atrage nedemnitatea acesteia de a ocupa funcţii de fondator, administrator, director sau reprezentant legal de societăţi comerciale iar dacă a fost aleasă că este decăzută din drepturi, conform art. 12 din legea nr. 241/2005.
Sub aspectul laturii civile a procesului se constată că sunt întrunite condiţiile răspunderii delictuale pentru fapta proprie a inculpatului prevăzute de art. 998,999 din Codul civil anterior datei de 1.10.2011(în vigoare la data faptei). În acest sens se reţine că fapta ilicită şi vinovăţia acesteia sunt cele stabilite cu ocazia soluţionării de mai sus a acţiunii penale. În privinţa prejudiciului produs părţii civile Dir. Gen. Reg. a Finanţelor Publice Craiova se constată că acesta rezidă în nerealizarea drepturilor fiscale ale bugetului de stat iar în privinţa cauzei sale că aceasta este fapta inculpatului de ascundere a veniturilor supuse obligaţiilor fiscale cu care s-a diminuat baza de calcul a T.V.A. şi a impozitului pe profit şi include, pe de o parte, daune materiale compensatorii iar, pe de altă parte, daune moratorii prin întârzierea în plata acestor obligaţii fiscale(majorări) la care se adaugă, dar cu titlul de sancţiune, penalităţile de întârziere, calculate conform prev. art. 119 din C.proc. fiscală de la data scadenţei şi până la stingerea debitului. De asemenea , se reţine aşa cum rezultă din datele de la Oficiul registrului comerţului că firma al cărei administrator a fost inculpatul fost radiată la data de 10.06.2013 ca urmare a închiderii procedurii de faliment, astfel că aceasta neexistând ca persoană juridică nu mai poate răspunde în calitate de parte responsabilă civilmente în solidar cu inculpatul.
Se observă că despăgubirile stabilite pentru daune materiale compensatorii sunt în limita a 99.101 lei constând în TVA şi impozit pe profit datorat bugetului statului care este inferioară celei pretinse cu acest titlu de partea civilă ,anume la nivelul 574.787 lei, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii menţionate. Stabilirea nivelului menţionat a avut la baza datele din raportul de expertiză fiscală menţionat mai sus dar şi faptul că la determinarea drepturilor cuvenite bugetului statului ca despăgubiri acest din urmă raport de expertiză urmăreşte modul legal de calcul al acestora, anume diminuarea bazei taxabile ori impozabile cu sumele aferente cheltuielilor.
În baza art. 11 din legea nr. 241/2005 se va dispune măsura asigurătoare a sechestrului asupra bunurilor inculpatului până la concurenţa sumei reprezentând despăgubirile materiale compensatorii şi moratorii în scopul garantării reparării pagubei. Din motivele expuse anterior(privind radierea Sc S C Srl) nu se pune problema ca asupra bunurilor firmei administrată de inculpat să se instituie aceiaşi măsură asigurătoare şi nici să se stabilească alte obligaţii asupra acesteia.
În baza art. 274 alin. 1 şi 3 C.p.p. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat şi se va constata că suma de 150 de lei ce se avansează de stat către Baroul Olt pentru asistenţa juridică conform delegaţiei nr. 825/2014 din 01.07.2014 ca regim juridic rămâne în sarcina statului.
Data publicarii pe portal:02.12.2014
