Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …./301/2010 la data de ….09.2010, ora 1135, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a solicitat arestarea preventivă a inculpatului S.D.I., cercetat în stare de reţinere, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. e C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., constând în aceea că în data de …09.2010, în jurul orelor 10.30, a sustras de pe rafturile farmaciei din str. Baba Novac, nr. ….., sector 3, o cutie cadou, conţinând 6 sticle de ulei de baie marca ….., în valoare de 40,64 lei, iar în ziua de ….09.2010, în jurul orelor 13.30, a sustras de pe rafturile farmaciei, din str. Baba Novac, nr. ….., sector 3, două sticle de loţiune tonică, în valoare de 112 lei.
În propunerea de arestare preventivă a inculpatului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 Bucureşti a făcut referire la dispoziţiile art. 146, art. 148 lit. f şi art. 1491 C.p.p ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a inculpatului S.D.I.
S-a constatat că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 148 lit. f C.p.p. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile determinat de cercetarea în stare de libertate a inculpatului, învinuit de comiterea unei infracţiuni de furt calificat, în formă continuată, pericol social relevat de modalitatea concretă în care a acţionat, respectiv în loc public, săvârşind două acte materiale ale aceleiaşi infracţiuni de furt calificat, îndreptata împotriva patrimoniului unor persoane juridice. Sunt avute în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului, care deşi nu este cunoscut cu antecedente penale, din fişa de judiciar rezultă că la data de …..09.2001 faţă de acesta a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzuta de art. 4 din Legea nr. 143/2000, iar în cursul anului 2010 inculpatului i-a fost aplicată o amendă administrativă în cuantum de 200 lei pentru săvârşirea infracţiunii anterior menţionată, aspect ce denotă perseverenţă infracţională şi dovedeşte că cercetarea sa în stare de libertate s-a dovedit insuficientă pentru a inhiba comportamentul infracţional. Totodată, instanţa a reţinut că inculpatul nu are un loc de muncă stabil, care să îi ofere posibilitatea obţinerii unor mijloace licite de trai şi, mai mult decât atât, potrivit propriilor declaraţii este consumator de produse etnobotanice, anterior fiind consumator de heroină injectabilă. Toate aceste elemente au fundamentat convingerea judecătorului că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, demonstrând că este predispus la săvârşirea de fapte antisociale, cu relevanţă penală, pentru a-şi procura mijloacele financiare necesare traiului şi procurării de droguri, astfel încât măsurile preventive alternative la detenţie apar ca fiind insuficiente pentru a înlătura această stare de pericol.