R O M Â N I A
TRIBUNALUL PENTRU MINORI ŞI FAMILIE BRAŞOV
SENTINŢA CIVILĂ NR.445/S
Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2013
Pentru astăzi, fiind amânată pronunţarea soluţionării cauzei civile de faţă, care s-a dezbătut în fond în şedinţa publică din data de … noiembrie 2013, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentinţă iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea pentru data de … noiembrie 2013 şi apoi pentru data de 25 noiembrie 2013.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare se constată lipsa părţilor.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Instanţa în urma deliberării a pronunţat sentinţa de mai jos:
T R I B U N A L U L,
deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele:
Sub nr. /1372/2013, s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe de judecată, la data de septembrie 2013, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI BRAŞOV, reprezentată legal prin director general – R.F.GH, în contradictoriu cu pârâţii G.L.G şi G.L., în calitate de părinţi ai copilului, respectiv … şi …, mătuşa şi unchiul paterni ai minorei, prin care se solicită:
– încetarea măsurii de protecţie specială a plasamentului la familia … şi …instituită prin sentinţa civilă nr. …/S/ iulie 2012 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, pronunţată în dosarul nr. …., cu privire la minora ……, născută la data de . ., jud. Braşov,
– reintegrarea minorei în familia sa, la mama pârâtă G.L.G.
În motivarea cererii adresate instanţei se arată că, potrivit sentinţei civile nr. /2011, ultima măsură de plasament pentru minoră a fost la familia …, unchiul şi mătuşa paternă, pentru că mama minorei era plecată în …, iar tatăl suferă de schizofrenie paranoidă din anul …, astfel că acesta nu se putea ocupa de creşterea şi educarea minorei. Părinţii copilului sunt divorţaţi.
Familia … s-a ocupat cu grijă de minoră, iar în limita posibilităţilor i-au oferit acesteia un trai decent pentru a creşte în condiţii normale.
În urma reevaluării cazului, s-a constatat faptul că mama a venit din …. şi a încercat să ia legătura telefonic cu fiica sa, însă familia … i-a interzis orice contact sau legătură cu minora.
În data de … 2011, mama … a sunat din … la D.G.A.S.P.C. Braşov şi a reclamat faptul că foarte greu i se permite să ia legătura cu minora, iar atunci când au reuşit să vorbească, minora i-a spus că nu este bine îngrijită şi că îşi doreşte să fie împreună cu mama sa.
Drept urmare, managerul de caz s-a deplasat la domiciliul minorei, aceasta declarând încă o dată că doreşte să fie împreună cu mama sa.
În luna martie 2013, mama minorei a revenit definitiv în ţară, iar prin cererea nr. …mai 2013 aceasta a solicitat revocarea măsurii de plasament de la mătuşa şi unchiul patern şi reintegrarea minorei în familia sa.
Doamna …. a adus la cunoştinţă reprezentanţilor D.G.A.S.P.C. Braşov faptul că în luna aprilie minora a fugit la ea de la familia … de două ori, astfel că a fost adusă cu poliţia înapoi la familia de plasament.
Mama a declarat că nu a putut menţine mai des legătura cu minora, întrucât cumnata sa s-a opus vehement de fiecare dată când o căuta.
După revenirea în ţară, mama a solicitat să-i lase fetiţa în vacanţe, însă a fost refuzată din nou, cu toate că şi minora îşi doreşte să locuiască împreună cu mama sa.
Familia de plasament a fost informată de către managerul de caz cu privire la obligaţia de a nu împiedica relaţiile minorei cu familia lărgită, conform art. 14 din Legea nr. 272/2004, însă aceştia nu au ţinut cont de dorinţa minorei.
În urma anchetei sociale, a reieşit faptul că mama minorei dispune de condiţii materiale şi financiare pentru creşterea şi îngrijirea minorei. Este angajată la … „…” din ORASUL…, iar partenerul său de viaţă este angajat ca … la …., realizând venituri de 2.200 de lei/lună. Domnul …, partenerul de viaţă al mamei, este de acord ca minora să fie reintegrată la mamă.
Având în vedere cele prezentate mai sus, în interesul superior al copilului, managerul de cat propune modificarea măsurii de plasament de la familia … şi reintegrarea minorei în familia mamei.
În drept, au fost invocate prevederile art. 68 al. 2 din Legea nr. 272/2004.
În dovedirea celor susţinute prin acţiunea promovată, reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov a solicitat, iar tribunalul a încuviinţat, în acord cu dispoziţiile art. 258, raportat la art. 255 C. pr. civ., administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în fotocopii atestate pentru conformitate cu originalul (f. …), astfel cum au fost acestea enumerate în încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data de 20 noiembrie 2013 (f. …).
Legal citată, mama copilului, pârâta G.L.G a depus întâmpinare, în conformitate cu prevederile art. 205 şi următoarele C. pr. civ., prin care a solicitat admiterea acţiunii reclamantei. Prin întâmpinare se arată că familia … la care minora … se află cu măsură de plasament familial, refuză în mod constant să-i permită să păstreze legătura cu fiica sa, deşi fetiţa şi-a exprimat dorinţa de a se întoarce la mamă (f….).
Prezentă fiind în faţa instanţei la termenul de judecată din data de … 2013, mama pârâtă a reiterat solicitarea de a o reintegra pe minora …în familia sa, aspecte consemnate în încheierea de şedinţă de la respectivul termen de judecată (f. ….).
Tatăl copilului, pârâtul G.L, deşi nu a depus întâmpinare, a solicitat verbal, în şedinţa publică din data de …noiembrie 2013, respingerea acţiunii reclamantei (f. …).
Pârâtul … O nu a depus întâmpinare şi nu s-a înfăţişat în faţa instanţei la termenele de judecată acordate în cauză.
Niciunul dintre pârâţii mai sus menţionaţi nu a solicitat administrarea vreunei probe în apărare. Pârâta G.L.G a depus la dosar, la solicitarea instanţei, copia sentinţei civile nr. . …decembrie 2011 a Judecătoriei …, pronunţată în dosarul nr. …/2011, prin care s-a desfăcut căsătoria dintre părinţii minorei în cauză, pârâţii G.L.G şi G.L.G (f. …).
Pârâta … … a depus la dosar, în procedura scrisă, un înscris sub semnătură privată, calificat de instanţă ca fiind întâmpinare, având în vedere lipsa de pregătire juridică de specialitate a părţii, precum şi faptul că aceasta nu a beneficiat de asistenţă calificată din partea unui avocat. Prin întâmpinare, pârâta … … arată că nu este de acord ca minora să se ducă la mama sa, întrucât aceasta şi-a abandonat copilul, iar familia …, împreună cu tatăl fetiţei, s-a îngrijit de minoră în mod corespunzător. Totodată, se mai precizează şi faptul că fetiţa este foarte ataşată de familia … (mătuşa şi unchiul din partea tatălui), nefiindu-i niciodată interzis să păstreze legătura cu mama ei (f. ……………….).
În probaţiune, pârâta … …… a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (f. …..), dovezi care au fost încuviinţate de instanţă, în acord cu prevederile art. 258, raportat la art. 255 C. pr. civ., astfel cum rezultă din considerentele încheierii de şedinţă din data de 2013 (f. …..).
La dosar au fost depuse concluzii scrise de către pârâta … ……, prin care se reiterează, în principiu, aceleaşi aspecte arătate prin întâmpinare (f. …..).
Instanţa constată că prezenta cerere este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu prevederile art. 131 din Legea nr. 272/2004 – privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată, în fapt şi în drept, următoarele:
Copilul ……-…… s-a născut la data ….. 2000 în mun. ….. Braşov, şi provine din relaţia părinţilor săi G.L.G şi G.L. (f. .).
La acest moment, părinţii copilului sunt divorţaţi, conform sentinţei civile nr. .decembrie 2011 a Judecătoriei ., pronunţată în dosarul nr. …../2011 (f. ….)
Prin sentinţa civilă nr. . . 2011 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, pronunţată în dosarul nr. ….., s-a dispus instituirea măsurii de protecţie specială a plasamentului faţă de copilul ……-……, la familia … …… şi … L, mătuşa şi unchiul paterni ai minorei, în considerarea faptului că fetiţa era, la acel moment, lipsită de ocrotire părintească întrucât tatăl său fusese diagnosticat cu o afecţiune psihică, în timp ce mama fetiţei se afla la muncă în străinătate, la o adresă necunoscută (f. …..).
Prin cererea înregistrată la D.G.A.S.P.C. Braşov la data de …., mama copilului, pârâta G.L.G, a solicitat reintegrarea în familie a fetiţei …-……, arătând că doreşte să îşi asume pe viitor obligaţiile legate de creşterea, îngrijirea şi educarea copilului său (f. …).
Anexa nr. 1 la raportul de evaluare detaliată privind situaţia minorei … …-……, întocmit în cauză de reclamantă la data de . 2013, evidenţiază faptul că mama fetiţei în cauză a revenit în ţară în luna … 2013 şi a solicitat reintegrarea în familie a minorei. Mama pârâtă a mai precizat că nu a menţinut legătura cu fiica sa întrucât cumnata sa, pârâta … ……, s-a opus vehement. Totodată, mama minorei a arătat că în lunile aprilie şi mai 2013 … a fugit de la soţii … şi s-a refugiat la locuinţa mamei, iar familia de plasament a chemat poliţia pentru a înapoia copilul.
Din cuprinsul raportului mai rezultă şi faptul că mama pârâtă G.G dispune de condiţii materiale şi financiare care îi permit să se ocupe în mod corespunzător de creşterea şi educarea fiicei sale minore. Astfel, atât mama copilului, cât şi partenerul de viaţă al acesteia, S L, realizează venituri constante din muncă, în cuantum total de 2.200 lei lunar, şi au o locuinţă stabilă, care este proprietatea mamei concubinului pârâtei, apartamentul fiind compus din două camere şi anexe, fiind bine întreţinut, curat, mobilat şi utilat corespunzător. Pe perioada de timp în care fetiţa s-a aflat cu măsură de plasament la familia …, mama pârâtă a ţinut legătura pe ascuns cu fiica sa, din cauza faptului că soţii … …… şi … O au interzis orice legătură între mamă şi fetiţă.
Raportul conchide în sensul că orice măsură de plasament are, în esenţă, un caracter temporar, iar în cauză interesul superior al copilului este acela de a fi reintegrat în familia biologică, la mama sa, ţinând cont atât de cererea mamei, dar mai ales de dorinţa profundă a fetiţei de a locui împreună cu mama sa (f. 7-8).
Prezentă fiind personal în faţa instanţei, mama copilului, pârâta G.L.G, a reiterat dorinţa de a reintegra copilul în familie, astfel cum a solicitat prin cererea adresată D.G.A.S.P.C. Braşov la data de 5 iulie 2013 (f. 21). Totodată, din cuprinsul anchetei sociale întocmite de Serviciul Public de Asistenţă Socială din cadrul Consiliului Local Făgăraş reiese că atât actualul partener de viaţă al mamei fetiţei, , cât şi mama acestuia, , sunt de acord ca minora să crească alături de ei (f. 17-18).
În ceea ce-l priveşte pe tatăl minorei, pârâtul G.L. instanţa reţine că unul dintre motivele pe care s-a întemeiat hotărârea de instituire a plasamentului familial cu privire la minora …… l-a reprezentat boala psihică cu care acesta a fost diagnosticat. Deşi, la acest moment, tatăl pârât nu este de acord cu reintegrarea fetiţei în familia actuală a mamei (atitudine de înţeles având în vedere că este fratele pârâtei … ……), instanţa constată că acesta nu a solicitat să se ocupe în continuare de copilul său, poziţia sa procesuală fiind aceea de menţinere a plasamentului minorei la familia …. Totodată, tribunalul observă că la dosar nu există dovezi din care să reiasă că boala de natură psihică cu care a fost diagnosticat tatăl fetiţei s-ar fi ameliorat ori ar fi dispărut. Prin urmare, instanţa apreciază că tatăl pârât G.L nu prezintă garanţiile necesare pentru a se ocupa în mod optim de creşterea şi îngrijirea corespunzătoare a fiicei sale minore, şi nici nu a formulat, de altfel, o solicitare în acest sens.
Ascultată fiind de instanţa de judecată în camera de consiliu din data de 20 noiembrie 2013, în acord cu dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 272/2004, raportat la art. 264 C. civ., minora ……, în vârstă de aproape 14 ani, a arătat că are o relaţie foarte bună cu mama sa şi cu partenerul actual de viaţă al acesteia. Fetiţa şi-a exprimat, într-un mod lipsit de echivoc, dorinţa de a locui împreună cu mama şi cu fratele său vitreg, , în vârstă de 6 ani, copil rezultat din relaţia mamei sale cu . Totodată, minora a confirmat cele arătate de mama sa, în sensul că familia … i-a interzis acesteia să o vadă, deşi mama pârâtă venise până la poarta casei unde locuieşte fetiţa, la soţii …. ………… şi-a exprimat afecţiunea şi respectul pe care le poartă celor doi soţi …, care sunt şi naşii săi de botez, însă a insistat că doreşte să locuiască cu mama sa (f. 92).
În drept, instanţa reţine că Legea nr. 272/2004 consacră, cu titlu de principiu, prin prevederile art. 8 al. 2, dreptul copilului de a fi îngrijit, crescut şi educat de către părinţii săi, încă de la naştere.
În aplicarea acestor dispoziţii legale, tribunalul specializat reţine că mama pârâtă a demonstrat că la acest moment a depăşit situaţia dificilă care a condus la instituirea unei măsuri de protecţie specială cu privire la fiica sa minoră……. Astfel, în prezent, situaţia materială a pârâtei este decentă, în sensul în care aceasta realizează venituri constante din muncă, fiind angajată la S.C. S.R.L.,veniturile familiei, compuse din salariul mamei minorei şi câştigurile partenerului său de viaţă ridicându-se lunar la suma de 2.200 de lei. Mama copilului şi actualul concubin al acesteia locuiesc într-un apartament compus din 2 camere şi dependinţe, proprietatea mamei lui, aflat într-o stare corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar. Totodată, instanţa reţine şi faptul că, pe perioada instituţionalizării, mama pârâtă a încercat să păstreze legătura cu fiica sa, dar nu a reuşit acest lucru, astfel cum s-a reţinut mai sus, din motive ce nu-i pot fi imputate,.
Totodată, tribunalul reţine şi dorinţa fermă a fetiţei de a creşte în continuare în cadrul familiei, alături de mama sa, astfel cum a arătat aceasta cu ocazia ascultării de către judecătorul cauzei (f. 92).
Instanţa înţelege sentimentul de frustrare pe care îl resimt pârâţii … …… şi … Ovidiu, persoane care au avut grijă de copil în perioada în care acesta se afla în dificultate, fiind abandonat de mama sa. Este evident că cei doi soţi şi-au adus aportul în mod substanţial, atât din punct de vedere material, cât mai ales din punct de vedere moral, la dezvoltarea copilului pe toate planurile, la acest moment …… având rezultate foarte bune la învăţătură (f. 79), deşi la momentul la care a fost părăsită de mama sa pierduse doi ani de studiu (f. 11-13). Totodată, instanţa este conştientă de relaţia de afecţiune care s-a consolidat în decursul timpului (pe o perioadă de 5 ani) între fetiţă şi familia de plasament. Cu toate acestea, este necesar a se înţelege de toate părţile implicate într-un litigiu de o asemenea natură că ceea ce primează întotdeauna este interesul superior al copilului de a creşte alături de părinţii săi, în primul rând, şi doar când acest lucru nu este posibil, se poate ţine cont de dorinţa membrilor familiei extinse de a avea grijă de copil.
În continuare, tribunalul reţine că voinţa minorei este clară în sensul de a creşte în continuare alături de mama sa, iar potrivit prevederilor art. 24 al. 4 din Legea nr. 272/2004, opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare şi li se va acorda importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate a copilului.
În speţă, instanţa nu a identificat niciun motiv întemeiat pentru a trece peste dorinţa de a se înapoia la mama sa, fiind de presupus, în mod obiectiv, că un adolescent de aproape 14 ani îşi cunoaşte priorităţile şi ştie ce este cel mai bine pentru el, mai ales atunci când este obiectul unei dispute aprige între adulţi.
În final, tribunalul atrage atenţia părţilor aflate în contradicţie (în speţă, mama pârâtă şi soţii …) că, independent de conflictele existente între adulţi, pe care un copil nu le înţelege şi la care nu ar trebui să fie părtaş, are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe atât cu părinţii şi rudele, cât şi cu alte persoane faţă de care a dezvoltat legături de ataşament, în conformitate cu prevederile art. 14 al. 1 din Legea nr. 274/2004. Totodată, în acord cu prevederile art. 14 al. 3 din acelaşi act normativ, mama pârâtă trebuie să conştientizeze că nu are dreptul să împiedice relaţiile personale ale copilului cu familia … …… şi …, persoane care au avut grijă de atunci când fetiţa se afla în nevoie, decât în cazul în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului, situaţie care nu se regăseşte în speţa de faţă.
Faţă de cele mai sus expuse, văzând şi constatările anchetei sociale întocmite în cauză, apreciind că dorinţa mamei de a o creşte în continuare pe minoră şi eforturile depuse de aceasta în sensul reluării legăturilor de ataşament cu fiica sale sunt de natură a consolida relaţia firească existentă între părinte şi copil, tribunalul specializat apreciază că interesul superior al copilului în cauză reclamă, cel puţin în prezent, reintegrarea sa în familie, la mama pârâtă, urmând ca instituţiile abilitate de lege să monitorizeze, pe viitor, conduita parentală a pârâtei în relaţia cu minora.
Pentru considerentele ce preced, tribunalul specializat constată că temeiurile care au stat la baza instituirii unei măsurii de protecţie specială faţă de copilul Şandru Alexandra-…… nu mai subzistă, iar separarea acesteia de familia naturală nu se mai justifică, motiv pentru care acţiunea reclamantei urmează a fi admisă, astfel cum a fost formulată.
Pe cale de consecinţă, ţinând cont de interesul superior al copilului de a creşte şi a se dezvolta în continuare în cadrul familiei biologice, ca principiu de bază al respectării şi garantării drepturilor sale, instanţa, în temeiul art. 68 al. 2 din Legea nr. 272/2004, va încuviinţa cererea reclamantei şi va dispune încetarea măsurii de protecţie specială a plasamentului la familia … …… şi … instituită prin sentinţa civilă nr. 256/S/26 iulie 2011 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, pronunţată în dosarul nr. 343/1372/2011, cu privire la minora -……, născută la data de 21 februarie 2000 în mun. Făgăraş, precum şi reintegrarea minorei în familia sa, la mama pârâtă G.L.G, potrivit dispozitivului prezentei.
În temeiul dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 272/2004, urmează a se pune în vedere Serviciului Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei mun. Făgăraş, jud. Braşov să urmărească evoluţia dezvoltării copilului în familie, precum şi modul în care mama pârâtă G.L.G îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile cu privire la fiica sa minoră, urmând a fi întocmite rapoarte lunare pe o perioadă de 1 an de la momentul pronunţării prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
H O T Ă R Ă Ş T E:
Admite cererea formulată de reclamanta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI BRAŞOV, cu sediul în reprezentată legal prin director general – R.F.GH, în contradictoriu cu pârâţii GH.L.GH (C.N.P. – ), cu domiciliul mun. Făgăraş, , jud. Braşov, GHA.L.GH (C.N.P. – ), cu domiciliul în mun. Făgăraş, Braşov, respectiv … …… (C.N.P. – ) şi … O (C.N.P. – ), ambii cu domiciliul în jud. Braşov, şi în consecinţă:
Dispune încetarea măsurii de protecţie specială a plasamentului la familia … …… şi … instituită prin sentinţa civilă nr. 256/S/26 iulie 2011 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, pronunţată în dosarul nr. 343/1372/2011, cu privire la minora ……, născută la data de în mun. Făgăraş, jud. Braşov, C.N.P. –
Dispune reintegrarea minorei în familia sa, la mama pârâtă GL.G.
În temeiul dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 272/2004, pune în vedere Serviciului Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei mun. Făgăraş, jud. Braşov să urmărească evoluţia dezvoltării copilului în familie, precum şi modul în care mama pârâtă G.L.G îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile cu privire la fiica sa minoră, urmând a fi întocmite rapoarte lunare pe o perioadă de 1 an de la momentul pronunţării prezentei hotărâri.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 noiembrie 2013.
