Instanta
Prin cererea adresata Judecatoriei Pascani si inregistrata sub nr …/866/2013 reclamanta x a solicitat sa se dispuna punerea sub interdictie a paratului x si numirea sa ca tutore al acestuia.
In motivarea cererii a aratat reclamanta ca este mama paratului, acesta fiind sigurul sau copil. Mai arata reclamanta x , este născut cu deficiente psihice, in prezent fiind diagnosticat cu schizofrenie nediferentiata, autism infantil, cu grav deficit integrativ, deficienta mintala medie, fiind dependent total fizic si psihic.
Datorita afecţiunilor de care suferă, a fost incadrat in grad de handicap grav, fiind stabilit aracterul permanent al bolii.
Fiul sau constituie un pericol, atat pentru propria persoana, cat si pentru cei din jurul sau.
Este violent, are grave tulburări de comportament, nefiind in masura sa-si poarte singur de grija si nici sa-si poata administra bunurile.
Având in vedere afecţiunile de care suferă, astfel cum reiese din actele medicale ataşate cererii , se impune ca instanta sa admita acţiunea, avand in vedere ca dansa fiind mama lui este cea mai indicata persoana pentru a se ingriji de persoana lui si pentru a veghea asupra sa in toate punctele de vedere.
In drept, art. 167 si urm. NCCiv.
In dovedirea cererii reclamanta a solicitat administrarea probei cu inscrisuri,
Instanţa a solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Pascani să efectueze cercetările administrative necesare şi expertizarea psihiatrică a pârâtului, cu privire la capacitatea acesteia de a se îngriji de interesele sale şi de a-şi administra bunurile, conform dispoziţiilor art. 937 cod proc civ . Ca urmare, a fost efectuată expertiza medico-legală psihiatrică a pârâtului.
De asemenea, instanţa a solicitat Autorităţii Tutelare din cadrul Consiliului Local al unităţii administrativ – teritoriale unde domiciliază pârâtul efectuarea unei anchete psihosociale din care să reiese comportamentul social al reclamantei şi persoanei propuse în calitate de curator special al pârâtului.
La data de 21.10.2013, instanţa a procedat la audierea paratului in fata instantei , conform art. 939 cod proc civ , declaraţia acesteia fiind consemnată într-un proces – verbal ataşat la dosar, la fila 57.
Analizând actele si lucrările dosarului în ceea ce priveşte cererea de punere sub interdicţie a pârâtului, instanţa apreciază această cerere ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
Interdicţia judecătorească este una dintre instituţiile de ocrotire a persoanelor fizice care, din cauza stării de alienaţie sau debilitate mintală, sunt lipsite de discernământul cerut în mod normal pentru ca o persoană să se bucure de o deplină capacitate de exerciţiu.
Potrivit art. 164 alin. 1 din noul Cod civil „persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale , din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească”. Din conţinutul normei juridice, enunţate anterior, rezultă că, pentru a putea fi pronunţară punerea sub interdicţie, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: persoană pusă sub interdicţie să fie lipsită de discernământ; lipsa de discernământ să o pună în imposibilitatea de a se îngriji singură de interesele sale, ceea ce determină instituirea tutelei interzisului; lipsa discernământului să se datoreze alienaţiei sau debilităţii mintale cu precizarea că starea de alienaţie sau debilitate mintală presupune o boală a minţii cu caracter permanent, de durată, iar nu cu caracter temporar.
Analizând particularităţile cauzei dedusă judecăţii prin prisma condiţiilor legale, enumerate mai sus, instanţa constată că sunt îndeplinite cele trei cerinţe impuse de legiuitor pentru ca o persoană să poată fi pusă sub interdicţie. Astfel, din actele medicale existente la dosar şi din concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică reiese că pârâtul Asafte Ionel a fost diagnosticată cu Autism.Deficienta mintala moderata, ceea ce îi afectează discernământul, persoana respectivă neavând capacitatea psihică de a se autoîngriji, de a se autoconduce, de a decide asupra drepturilor şi obligaţiilor propriei persoane şi de a acţiona cu liberă voinţă în interes propriu, motiv pentru care s-a recomandat punerea sub interdicţie a acesteia.
Având in vedere ca sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prevederile legale care reglementează instituţia punerii sub interdicţie, coroborat cu împrejurarea că pârâtului ii lipseşte posibilitatea psihică de autoîngrijire si autocontrol, neavând capacitatea psihică de a înţelege conţinutul şi consecinţele actelor sale, fapt ce echivalează cu lipsa discernământului si implicit cu lipsa capacitaţii de exerciţiu, instanţa, in baza art. 164 noul Cod civil coroborat cu art. 939 cod proc civ , va admite acţiunea formulata de către reclamanta şi va dispune punerea sub interdicţie a paratului x .
Conform art. 170 noul Cod civil „prin hotărârea de punere sub interdicţie, instanţa de tutelă numeşte, de îndată, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie”. Din cuprinsul textului normativ rezultă că mijlocul juridic de rezolvare a problemelor pe care le ridică constatarea că o persoană este lipsită de discernământ şi declararea ei ca lipsită de capacitate de exerciţiu este reprezentarea interzisului prin tutore.
Tutorele exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile în materie. Astfel, tutorele are obligaţia de a asigura îngrijirea celui pus sub interdicţie spre a-i grăbi vindecarea şi a-i îmbunătăţi condiţiile de viaţă, în acest scop întrebuinţând veniturile şi, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdicţie judecătorească (conform art. 174 din noul Cod civil), de a administra cu bună credinţă bunurile persoanei ocrotite, tutorele acţionând în calitate de administrator însărcinat cu administrarea a bunurilor (conform art. 171 cu referire la 142 alin. 2 din noul Cod civil) şi de a-l reprezenta în toate actele juridice (conform art. 171 cu referire la 143 din noul Cod civil).
Din conţinutul prevederilor legale incidente în materia punerii sub interdicţie şi tutelei rezultă condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se putea institui tutela în ipoteza vizată de textul normativ, şi anume: persoana reprezentată este pusă sub interdicţie; reprezentantul este o persoană fizică cu capacitate deplină de exerciţiu, preferabil o rudă sau un afin sau un prieten al familiei persoanei ocrotite, în stare să îndeplinească această sarcină, ţinând cont, după caz, de relaţiile personale, de apropierea domiciliilor, de condiţiile materiale şi morale pe care le prezintă cel chemat la tutelă (art. 170 raportat art. 118 din noul Cod civil); acordul celui desemnat.
În speţă, condiţiile impuse de legiuitor sunt îndeplinite, având în vedere că pârâtul urmează a fi pusă sub interdicţie datorită alienaţiei mintale astfel că se află în imposibilitatea de a se autoîngriji, de a-şi administra bunurile şi de a-şi apăra interesele în mod corespunzător datorită afecţiunilor de care suferă, împrejurări percepute direct de instanţă cu ocazia audierii persoanei respective, confirmate prin actele medicale depuse la dosar şi care îi afectează discernământul. În ceea ce priveşte acordul reclamantei în sensul numirii sale în calitate de tutore, acesta a fost exprimat prin cererea de chemare în judecată. Totodată, instanţa constată că din ancheta psihosocială întocmită în cauză şi din modul în care se ocupă de îngrijirea pârâtului, perceput direct de instanţă, reiese că reclamanta, in calitate de mama a paratului, prezintă garanţiile materiale şi morale pentru ocrotirea intereselor pârâtului, satisfacerea nevoilor de ordin material, emoţional şi afectiv ale acesteia, precum şi asigurarea unui mediu familial şi social stabil.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 170 din noul Cod civil şi art. 941 Cod procedură civilă, instanţa va desemna în calitate de tutore al pârâtului x pe reclamanta x , urmând ca între persoana reprezentată şi tutore să se aplice regulile de la mandat.
