Prin cererea înregistrată sub nr. ———, reclamanta X a chemat în judecată pe pârâţii Y,Z , pentru a se dispune : obligarea primei pârâte să-i elibereze adeverinţa necesară pentru recalcularea pensiei de serviciu, din care să rezulte indemnizaţia de încadrare brută calculată potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la OUG 27/2006, cu aplicarea creşterilor salariale în procent de 18%, precum şi a sporului de confidenţialitate de 15 %, care i se cuvenea în ultima luna de activitate, conform hotararilor judecatoresti pronuntate in acest sens şi obligarea Casei judetene de Pensii Iasi să-i recalculeze pensia de serviciu conform bazei de calcul prevazute în această adeverinţă
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a funcţionat ca judecător la Tribunalul Iaşi, secţia civilă, până la data de …. când, beneficiind de dispoziţiile Legii 303/2004, a formulat cerere de pensionare.
Prin decizia nr….. a fost înscrisă la de serviciu, începând cu data de ….
Baza de calcul avută în vedere de Casa Judeţeană de Pensii Iaşi a fost cea rezultată din adeverinţa emisă de Curtea de Apel Iaşi la momentul depunerii dosarului de pensionare.
Adeverinţa nu a cuprins la acel moment şi drepturile salariale recunoscute de hotărâri judecătoreşti ca făcând parte din indemnizaţia de încadrare brută lunară şi, respectiv, toate sporurile dinainte de data pensionării.
Reclamanta a arătat că s-a adresat Y cu cerere în vederea eliberării adeverinţei necesare pentru recalcularea pensiei de serviciu, din care să rezulte indemnizaţia de încadrare brută lunară calculată potrivit nr.crt. 6-13 de la lit. A din anexa la OUG 27/2006, cu aplicarea creşterilor salariale în procent de 18%, precum şi sporul datorat în ultima lună de activitate, confidenţialitate de 15 %.
Y i-a comunicat adresa cu nr…., prin care însă, nu i-a consemnat şi aceste drepturi cuvenite şi care trebuiau luate în calcul la stabilirea indemnizatiei brute in vederea recalcularii pensiei de serviciu. Consideră că neînscrierea acestor drepturi băneşti este nelegală.
În acest sens, a arătat că, prin sentinţa civilă nr…. pronunţată de Tribunalul Iaşi, irevocabilă prin decizia civilă nr…. a … pârâţii ——– au fost obligaţi să-i plătească o despăgubire egală cu diferenţa dintre drepturile salariale calculate potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la OUG 27/2006, în raport cu funcţia pe care o deţinea şi drepturile salariale încasate efectiv, începând cu data de 01.04.2006 şi pentru viitor, până la înlăturarea stării de , sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective. A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor să aloce fondurile necesare plăţii sumelor acordate.
Prin sentinţa civilă nr… pronunţată de Tribunalul Iaşi, irevocabilă prin decizia civilă nr…., obligă pe pârâţii ———- să i plătească drepturile salariale reprezentând sporul de 15% pentru confidenţialitate începând cu luna septembrie 2005 până la data publicării decretului de eliberare din funcţie, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective. I-a fost respinsă cererea de plată a drepturilor salariale până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti precum şi pentru viitor, ca neîntemeiată.
Conform art.82 (1) din Legea 303/2004 “Judecătorii, (…) cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător (…) se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Reclamanta a arătat că nu solicită actualizarea pensiei în sensul dispoziţiilor art.85 al.2 din Legea 303/2004, aşa cum argumentează pârâta în adresa nr.355/RU/10.09.2009, articol conform căruia “Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată”.
Reclamanta a solicitat emiterea adeverinţei în vederea recalculării pensiei şi nu a actualizării.
În atare situaţie, în conţinutul acesteia angajatorul trebuie să menţioneze indemnizaţia de încadrare brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate şi nu cele intrate ulterior în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.
Sintagma “avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării” din art.82 (2) din Legea 303/2004 include şi drepturile recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, care au constatat ca în ultima luna de activitate as fi fost indreptatita la o indemnizatie mai mare decat cea înscrisă în adeverinta initiala eliberata de Curtea de Apel Iasi care a stat la baza calcularii pensiei de serviciu. Problema încasării efective a diferenţelor salariale pentru acea perioada excede problemei în discuţie .
Practic, instantele, prin hotararile judecatoresti, au constatat ca prin fapte de discriminare, a fost lipsita de o parte din indemnizatia de incadrare si de sporurile pe care le-ar fi avut in ultima luna de activitate, astfel incat, a dobandit “un bun” in intelesul doctrinei CEDO, care se prezintă în acest caz atat sub forma unor diferente salariale ce-i sunt datorate, dar si a unor diferente de pensie ce trebuie sa-i fie recalculate si platite, pentru a se bucura de acest “bun” recunoscut prin hotarari judecatoresti.
A interpreta altfel ar însemna ca un drept recunoscut prin hotărâri judecătoreşti să nu poată fi executat şi astfel acest drept devine o “obligaţie vidă de conţinut” şi se reduce la un “nudum jus”, adică un drept patrimonial vidat de substanţa sa şi care, în practică, nu are nici o valoare materială, adică ceea ce constituie o vădită îngrădire nelegitimă a exercitării dreptului recunoscut legal. Necesitatea de a respecta principiul protecţiei încrederii în Stat cere eliminarea obstacolelor juridice care împiedică pe titularii drepturilor recunoscute de a se bucura efectiv de ele. (hotărârea Broniowski – Polonia, nr. 31443/1996 din 22.VI.2004).
În plus, reclamanta a arătat faptul că pârâta, Y, a fost parte în aceste hotărâri judecătoreşti, care au putere de lege faţă de părţile litigioase, şi prin urmare, ca autoritate de stat este bine plasată pentru a lua toate masurile necesare pentru a executa hotărârile sau pentru a recunoaşte drepturile ce le consacră.
În condiţiile în care pârâta refuză să menţioneze în adeverinţă drepturile ce i-au fost recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, ce-i sunt opozabile, încalcă art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Conform jurisprudenţei CEDO “Dreptul la o instanţă ar fi iluzoriu daca ordinea juridica a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă să rămână inoperantă in detrimentul unei părţi. Executarea unei hotărâri judecătoreşti, de la orice instanţă ar proveni, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din “proces” în sensul articolului 6″ (Burdov vs. Rusia, Cauza 33509/04, Hotararea din 15 ianuarie 2009).
Prin neeliberare adeverinţei cu drepturile statuate prin hotărârile judecătoreşti reclamanta consideră că este lipsita de dreptul de a se bucura în totalitate de acest bun câştigat, dat fiind faptul că drepturile de pensie nu pot fi recalculate fără acest act.
Având în vedere faptul că, în urma hotărârilor judecătoreşti menţionate anterior, s-a modificat chiar baza de calcul a pensiei de serviciu, stabilita iniţial, aceasta adeverinţă este necesara pentru ca pârâta Casa Judeţeana de Pensii Iaşi să rectifice de fapt cuantumul eronat al pensiei de serviciu stabilit în prezent, cu nesocotirea drepturilor ce i-au fost recunoscute.
Pentru aceste motive, reclamanta a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a formulat-o.
În temeiul dispoziţiilor art. 242 C.pr.civ. a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Reclamanta a anexat, în copie, sentinţele civile menţionate mai sus.
Pârâta Y a depus întâmpinare la acţiunea promovată de reclamanta X solicitând respingerea acesteia fată de solicitarea de includere în indemnizaţia de încadrare brută lunară – pentru stabilirea pensiei de serviciu – a coeficienţilor prevăzuţi la nr.crt.6-13 de Ia lit. A Ia anexa la 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
S-a arătat în întâmpinare că reclamanta a îndeplinit funcţia de judecător la Tribunalul …până la data de …., când a fost eliberată din funcţie ca urmare a pensionării.
Indemnizaţia brută lunară se stabileşte, aşa cum prevede art.3 alin. 1 din OUG nr.27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul judiciar, judecătorii în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinuta şi cu vechimea în magistratura, pe baza valorii de referinţa sectoriala şi a coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi în anexa la O.U.G. nr.27/2006.
La data întocmirii adeverinţei pentru stabilirea pensiei de serviciu, respectiv 15 aprilie 2009, anexa la OUG nr.27/2006 stabilea coeficienţii de multiplicare pentru judecătorii cu grad de curte de apel, şi anume coeficientul de multiplicare 17,00.
Curtea de Apel …a arătat că în mod legal şi corect a fost calculată şi stabilită indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru acordarea pensiei de serviciu reclamantei …., cu luarea în considerare a coeficientului de multiplicare prevăzut pentru judecătorii de curte de apel, respectiv coeficient 17,000 prevăzut de anexa la OUG nr.27/2006.
În ceea ce priveşte includerea în baza de calcul pentru acordarea pensiei de serviciu, a sporului de confidenţialitate de 15% recunoscut reclamantului prin decizia civilă nr…. a Curţii de Apel …, a arătat următoarele:
– la data emiterii adeverinţei pentru stabilirea pensiei de serviciu, precum şi la data pensionării, reclamantul beneficia de următoarele sporuri: sporul de vechime în muncă de 25%, sporul pentru condiţii deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase de 15%, şi sporul de doctor de 15%, sporuri care au fost cuprinse în baza de calcul prevăzută în adeverinţa privind stabilirea pensiei de serviciu.
A solicitat respingerea cererii reclamantei referitoare la eliberarea unei adeverinţe care să cuprindă un nou spor, respectiv cel de confidenţialitate de 15%, întrucât art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 prevede că pensiile de serviciu ale judecătorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime.
In baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu nu a intrat sporul de confidenţialitate de 15% spor recunoscut reclamantului, prin hotărâre judecătorească, la data ele 29 aprilie 2009, dată ulterioară emiterii decretului prezidenţial privind eliberarea din funcţie urmare pensionării.
Curtea de Apel …a învederat instanţei de judecată şi faptul că reclamantul a fost de acord cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, aşa cum au fost calculate şi înscrise în adeverinţa pentru stabilirea pensiei de serviciu, adeverinţă pe care şi-a însuşit-o prin semnare la data de 15.04.2009.
Totodată, aşa cum prevede art.87 din Legea nr. 19/2000, reclamanta putea contesta decizia de pensie eliberată de Casa Judeţeană de Pensii Iaşi, în termen de 45 de zile de la data comunicării, fapt care însă nu s-a petrecut.
Reclamanta nu a înţeles să conteste decizia de pensionare cu toate elementele care au condus la stabilirea acesteia astfel încât, solicitarea ei este formulată cu depăşirea termenului legal şi nu pot fi reanalizate elementele care au stat la baza emiterii ei.
Faţă de cele arătate, pârâta a solicitat să se observe că în mod corect şi legal au fost stabilite reclamantului indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, urmând să fie respinsă acţiunea ca fiind nefondată.
Analizând cauza de faţă, tribunalul reţine următoarele:
Reclamanta … a îndeplinit funcţia de judecător la Tribunalul …, secţia civilă, până la data de …, când, în baza Legii 303/2004, a formulat cerere de pensionare. Prin decizia nr…. a fost înscrisă la pensie de serviciu, începând cu data de ….
Baza de calcul avută în vedere de Casa Judeţeană de Pensii Iaşi a fost cea rezultată din adeverinţa emisă de Curtea de Apel … la momentul depunerii dosarului de pensionare din data de 7.11.2008 şi care nu cuprinde şi drepturile salariale recunoscute de hotărâri judecătoreşti, unele date ulterior pensionării, dar care se referă la drepturi salariale şi sporuri referitoare la indemnizaţia de încadrare brută lunară şi, respectiv, toate sporurile dinainte de data pensionării.
Reclamanta s-a adresat Curţii de Apel … cu cerere în vederea eliberării adeverinţei necesare pentru recalcularea pensiei de serviciu, din care să rezulte indemnizaţia de încadrare brută lunară calculată potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la OUG 27/2006, cu aplicarea creşterilor salariale în procent de 18%, precum şi sporul datorat în ultima lună de activitate de confidenţialitate – 15 %.Prin sentinţa civilă nr. … pronunţată de Tribunalul Iaşi, irevocabilă prin decizia civilă nr. … a Curţii de Apel …, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel … şi Tribunalul … au fost obligaţi să-i plătească o despăgubire egală cu diferenţa dintre drepturile salariale calculate potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la OUG 27/2006, în raport cu funcţia pe care o deţinea şi drepturile salariale încasate efectiv, începând cu data de 01.04.2006 şi pentru viitor, până la înlăturarea stării de discriminare, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective iar pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plăţii sumelor acordate.
Prin sentinţa civilă nr…. pronunţată de Tribunalul …, irevocabilă prin decizia civilă nr…. a Curţii de Apel …, obligă pe pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel … şi Tribunalul … să-i plătească drepturile salariale reprezentând sporul de 15% pentru confidenţialitate începând cu luna septembrie 2005 până la data publicării decretului de eliberare din funcţie, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
Prin decizia nr. … a Curţii de Apel …, irevocabilă, pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel …şi Tribunalul …au fost obligaţi să-i plătească reclamantei drepturile băneşti rezultate din aplicarea creşterilor salariale de 5% începând cu data de 01.01.2007 în raport cu luna decembrie 2006, de 2% începând cu data de 01.04.2007 în raport cu luna martie 2007 şi de 11% începând cu data de 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007, până la încetarea discriminării, sume ce trebuiau actualizate la data plăţii efective.
Judecătorii, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, conform dispoziţiilor art.82 (1) din Legea 303/2004
Reclamanta nu a solicitat actualizarea pensiei în sensul dispoziţiilor art. 85 al.2 din Legea 303/2004, ci emiterea adeverinţei în vederea recalculării pensiei.
Conţinutul adeverinţei trebuie să cuprindă indemnizaţia de încadrare brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate şi nu cele intrate ulterior în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.
Articolul 23 din Legea 19/2000 prevede că baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie, printer altele, salariile individuale brute realizate lunar, inclusive sporurile şi adaosurile reglementate de lege. Venitul brut avut în vedere la stabilirea bazei de calcul este cel care include toate sporurile, indifferent de caracterul lor permanent sau nu şi indiferent dacă acesta a fost acordat în mod correct odată cu salariul sau dacă în mod nelegal el nu s-a acordat dar, ulterior, s-a dispus acordarea lui printr-o hotărâre judecătorească.
Dacă nu s-ar lua în calcul aceste sporuri, efectele hotărârilor judecătoreşti de acordare a respectivelor sporuri nu ar fi depline deoarece s-ar recunoaşte doar dreptul la plata lor dar nu şi celelalte beneficii care rezultă din plată, cum este în speţă dreptul de a beneficia de o pensie corespunzătoare contribuţiei la bugetul de asigurări sociale, potrivit principiului contributivităţii.
Chiar dacă unele dintre sume au fost acordate ca şi despăgubiri, aceasta s-a făcut tocmai în virtutea faptului că ar fi trebuit acordate anterior cu titlu de drepturi salariale iar la plata lor s-a achitat şi contribuţia la bugete.
Unele dintre sporuri au fost plătite parţial iar unele nici nu au fost plătite dar acest lucru s-a datorat culpei angajatorului şi s-ar crea din nou o discriminare între cei cărora li s-a recunoscut dreptul la plata acestora şi cei cărora li s-a recunoscut şi plătit acest ulterior, prin hotărâri judecătoreşti.
Atunci când instanţa a dispus plata sporurilor respective, a făcut-o în considerarea faptului că i se cuveneau anterior ca şi cum drepturile ar fi fost plătite regulat, prin urmare, ca şi când încă de la acel moment s-ar fi plătit contribuţia la asigurări, în condiţiile în care reclamantei nu i se poate imputa vreo culpă pentru neplata la timp a contribuţiilor achitate cu întârziere.
Pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat reclamantei, acesteia i se cuvin atât despăgubiri reprezentând diferenţele de indemnizaţie de care a fost lipsită în mod discriminatoriu cât şi diferenţele de drepturi de pensie de serviciu ca urmare a neincluderii în venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Prin hotărârile judecătoreşti enunţate s-a dispus acordarea sporurilor la indemnizaţia de serviciu (venitul brut realizat lunar) în mod retroactiv, încă din perioada în care reclamanta se afla în activitate, astfel încât ar fi trebuit avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei de serviciu care i se cuvine de drept, începând cu data pensionării. Recalcularea pensiei de serviciu trebuie să reflecte sporurile cuprinse în noua bază de calcul.
Prin hotărârile judecatoresti invocvate de către reclamantă, s-a constatat că prin fapte de discriminare, că a fost lipsita de o parte din sporurile pe care le-ar fi avut in ultima luna de activitate, astfel încat, a dobandit “un bun” în întelesul doctrinei C.E.D.O. care se prezintă în acest caz atat sub forma unor diferenţe salariale ce-i sunt datorate, dar şi a unor diferente de pensie ce trebuie sa-i fie recalculate şi platite, pentru a se bucura de acest “bun” recunoscut prin hotărâri judecătoreşti irevocabile. ,A interpreta altfel, ar însemna ca un drept recunoscut prin hotărâri judecătoreşti să nu poată fi executat şi astfel acest drept să devină o “obligaţie vidă de conţinut” şi să se reducă la un “nudum jus”, adică un drept patrimonial vidat de substanţa sa şi care, în practică, nu are nici o valoare materială, adică ceea ce constituie o vădită îngrădire nelegitimă a exercitării dreptului recunoscut legal. Necesitatea de a respecta principiul protecţiei încrederii în Stat cere eliminarea obstacolelor juridice care împiedică pe titularii drepturilor recunoscute de a se bucura efectiv de ele. (hotărârea Broniowski – Polonia, nr. 31443/1996 din 22.VI.2004).
În plus, reclamanta a arătat faptul că pârâta, Curtea de Apel …, a fost parte în aceste hotărâri judecătoreşti, care au putere de lege faţă de părţile litigioase, şi prin urmare, ca autoritate de stat este bine plasată pentru a lua toate masurile necesare în vederea executării hotărârile sau pentru a recunoaşte drepturile pe care le consacră.
Prin refuzul menţionării în adeverinţă a drepturilor ce i-au fost recunoscute reclamantei prin hotărâri judecătoreşti, s-ar încălca art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Conform jurisprudenţei CEDO “Dreptul la o instanţă ar fi iluzoriu daca ordinea juridica a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă să rămână inoperantă in detrimentul unei părţi. Executarea unei hotărâri judecătoreşti, de la orice instanţă ar proveni, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din “proces” în sensul articolului 6″ (Burdov vs. Rusia, Cauza 33509/04, Hotararea din 15 ianuarie 2009).
Prin neeliberare adeverinţei cu drepturile statuate prin hotărârile judecătoreşti, reclamanta ar fi lipsită de acest bun câştigat, dat fiind faptul că drepturile de pensie nu pot fi recalculate fără acest act.
Pentru aceste considerente, tribunalul va admite cererea reclamantei … şi va obliga pârâta să-i emită o adeverinţă din care să rezulte indemnizaţia de încadrare brută calculată potrivit nr. crt. 6-13 lit. A din anexa la OUG 27/2007, cu aplicarea creşterilor salariale în procent de 18% şi a sporului de confidenţialitate de 15% cuvenit pentru ultima lună de activitate, conform deciziei civile nr. … pronunţată de Curtea de Apel …în dosarul nr. …, sentinţei civile nr. … pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. …. şi sentinţa civilă nr. …. pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. ….
1
