Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat – dispoziţiile art. 8 din legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 cod penal

DOSAR nr. 6500/120/2013

fond

art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 c.p.,

art.42 alin. 1şi 3 şi art. 46 alin.2 din Legea nr. 161/2003

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIŢA – SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR.219

Şedinţa publică din data de 7.03.2014

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE – A. M.

GREFIER – A. B.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –

DIICOT – Biroul Teritorial Dâmboviţa, reprezentat de către

PROCUROR  – A. V.

 

Pe rol fiind soluţionarea cauzei penale pornită prin rechizitoriul întocmit la data de 26.11.2013  în dosarul  nr. 46/D/P/2013 Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Dâmboviţa, privind pe inculpatul G. A. L., fiul lui …, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, rap. la art.323 Cod penal, art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.46 alin.2 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, părţi civile fiind  B. C. R., cu sediul în Bucureşti, ….şi S. H. M., domiciliată în …, iar părţi vătămate fiind D. B. G.,  …, D. M. M., domiciliată…, I. G., domiciliat în municipiul Târgovişte, … şi F. V., domiciliat în municipiul …

Prezenţa şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 21.02.2014, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa a admis cererea formulată de către avocatul inculpatului în vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru datele de 28.02.2014 şi 7.03.2014.

TRIBUNALUL:

Asupra cauzei penale de faţă;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Dâmboviţa nr.46/D/P/2013 din 26.11.2013, înregistrat la instanţă la data de 27.11.2013 sub nr. 6500/120/2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G. A. L., fiul lui …, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr.39/1003, rap. la art.323 Cod penal, faptă constând în aceea că în a doua jumătate a anului 2012, împreună cu T. B. A., T. B. G., N. A. S., C. M. C., M. R. I. şi C. R. C.  s-au constituit într-un grup infracţional având ca scop săvârşirea infracţiunilor din sfera criminalităţii informatice şi a comerţului electronic; art. 42 alin.1 şi 3 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 46 alin.2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal,  toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

S-a reţinut în actul de sesizare al instanţei că la data de 06.11.2012 lucrători de poliţie din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Dâmboviţa s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de acces, fără drept, la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, faptă prevăzută de art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003, falsificarea şi punerea în circulaţie a unui instrument de plată electronică prevăzută de art.24 alin.1 şi 2 din Legea nr.365/2002, deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzută de art. 25 din Legea  nr. 365/2002, precum şi efectuarea de operaţiuni financiare prin utilizarea unui instrument de plată electronică, fără consimţământul titularului instrumentului respectiv, faptă prevăzută de art. 27 din Legea nr.365/2002.

S-a precizat că materialul de urmărire penală a relevat constituirea unui grup infracţional în sensul dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 39/2003, format din mai multe persoane şi având în nucleul principal pe inculpaţii T. B. A., T. B. G., N. A. S., C. M. C., M. R. I. şi C. R. C. şi G. A. L., grup infracţional având ca scop săvârşirea infracţiunilor din sfera criminalităţii informatice şi a comerţului electronic, dar şi că fiecare din membrii grupului infracţional executau diferite activităţi infracţionale, toate acestea reunite conducând la atingerea scopului propus, respectiv la obţinerea unor sume de bani, ca urmare a retragerilor frauduloase de numerar sau la obţinerea de bunuri, ca urmare a comenzilor on-line, efectuate către diferite magazine on-line, bunuri a căror contravaloare era achitată prin utilizarea frauduloasă a unor date de identificare ale cardurilor bancare fraudate.

Ca situaţie de fapt, s-a reţinut că inculpaţii T. B. A., N. A. S., C. M. C. şi G. A. L. au montat în data de 11.11.2012, între orele 635 şi 1932 un dispozitiv de skimming pe ATM-ul cu nr. 315 amplasat în incinta A.J.O.F.M. Dâmboviţa, pe care l-au supravegheat, prin rotaţie, din restaurantul Spring, situat vis-a-vis.

De asemenea, la data de 02.11.2012, între orele 640 şi 1703 au montat dispozitivul de skimming pe ATM-ul nr. 304, aparţinând B.C.R., situat la magazinul Profi de pe B-dul Unirii nr. 6-8, în ambele situaţii  folosind ca pointer, pentru a proba dispozitivul de skimming, cardul bancar cu nr. 4247 3220 1908 3115 emis de Raiffeisen Bank pe numele D. I.

S-a mai arătat că în urma activităţilor de skimming au fost compromise un număr de 33 de carduri bancare, din care 10 au fost valorificate ulterior, inclusiv prin intermediul inculpatului T. B. G., prin plăţi la POS sau retrageri de numerar pe teritoriul statelor USA, Columbia, Thailanda.

Procurorul a arătat că, paralel cu această activitate, inculpaţii T. B. A. şi T. B. G. achiziţionau date ale unor carduri fraudate, din ţară şi străinătate, prin intermediul internetului, de pe site-urile  specializate în acest sens, respectiv:www.ferum-shop.su; www.fershop-forever.su; www.fe-ccshop.com; www.fe-store.net;www.fe-store.org; www.fedumps.org; www.fedumps.net; www.fedumps.com, sau procurau astfel de date în diferite moduri, ca urmare a legăturilor infracţionale pe care le aveau cu persoane implicate în acelaşi gen de activităţi, date pe care ulterior, fie le revindeau la un preţ mai mare, fie le foloseau la efectuarea cumpărăturilor on-line.

S-a precizat că în această activitate infracţională contribuiau şi inculpaţii M. R. I. şi C. R. C., care prin calitatea de funcţionari publici – angajaţi ai Primăriei Corneşti – Serviciul de evidenţă a persoanelor, aveau acces neîngrădit, atât la baza judeţeană, cât şi la baza naţională de date, putând afla oricând datele de identificare ale unei persoane.

Prin urmare, când inculpaţii T. B. A. şi T. B. G. aveau nevoie de date de identificare – cod numeric personal, prenumele părinţilor, numele purtat anterior ale titularilor cardurilor ale căror date le deţineau în mod fraudulos,  pentru a putea efectua comenzi on-line, T. B. A. îl contacta pe unul din cei din urmă inculpaţi şi îi solicita să îi furnizeze datele respective, care erau transmise, după accesarea bazelor de date, prin intermediul telefonului mobil sau a internetului, respectiv a conturilor yahoo messenger deţinute.

Au fost identificate, cu ocazia interceptării traficului de date internet  un număr de 23 de persoane ale căror carduri au fost compromise şi folosite  la plăţi/cumpărături on-line.

De asemenea, au fost identificate şi un număr de 18 persoane de cetăţenie străină, ale căror date de carduri au fost traficate de către inculpaţi, fără a exista însă dovada creării unui prejudiciu.

S-a reţinut şi faptul că inculpatul C. R. C. l-a condus de mai multe ori, în calitate de şofer, pe inculpatul T. B. A. în Municipiul Piteşti, pentru ca acesta să efectueze retrageri frauduloase de numerar de la ATM-uri, folosind în acest scop carduri fraudate, transportându-l şi la Aeroportul Otopeni, când inculpatul T. se deplasa în alte ţări, de regulă în Anglia, în acelaşi scop, şi anume acela de a obţine date de carduri în mod fraudulos. Inculpatul C.  R. C. s-a preocupat  şi de găsirea unor persoane care doreau să procure bilete de avion la preţuri avantajoase, bilete care erau procurate de către T. B. A., tot prin folosirea unor date de carduri deţinute în mod fraudulos.

Şi cu privire la inculpatul M. R. I. s-a arătat că a fost implicat în activitatea de găsire a unor persoane care doreau să procure bilete de avion, intermediind astfel vânzarea unui număr de 15 bilete de către T. B. A., totodată, fiind implicat şi în activitatea de primire a coletelor comandate la magazinele on-line, el fiind cel care furniza datele de identificare a persoanelor pe numele cărora erau  plasate comenzile – S. I. F. şi A. M. şi, totodată, ridica coletele şi le preda inculpatului T.

Inculpatul M. R. I. i-a şi solicitat inculpatului T. B. A. să-i comande, cu destinaţie personală, o maşină de spălat, bun pe care l-a şi primit, fiind descoperit cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa sa, alături de cantitatea de 23,81 grame cannabis, ce provenea dintr-o plantă cultivată de el.

S-a arătat că situaţia  de fapt rezultă cu certitudine şi fără putinţă de tăgadă din întreg materialul de urmărire penală administrat în cauză, fiind redate declaraţiile inculpatului T. B. A. şi N. A.S.

De asemenea, s-a arătat că în urma efectuării percheziţiei domiciliare la adresa din Fieni, strada Republicii nr. 56, bloc B4, scara A, apart. 5, judeţul Dâmboviţa, unde locuia, fără forme legale, inculpatul T. B.A. împreună cu prietena sa M. B. A.-M. au fost descoperite şi ridicate mai multe bunuri, respectiv: televizor LCD marca LG seria 42CS 460; playstation 3 marca Sony; 23 carduri blank prevăzute cu bandă magnetică; 9 carduri inscripţionate diferit şi prevăzute cu bandă  magnetică; dispozitiv de citire –scriere a cardurilor bancare MSR 606; dispozitiv GPS marca Evolio; înscrisuri, printre care bilete de avion, chitanţe fan-curier şi western-union ; buletin schimb valutar, declaraţie pentru validare cont pe site-ul pokerstars sau un înscris olograf cu codul unei tranzacţii efectuate prin western-union, prin care o persoană din Filipine  a depus o sumă de bani pe numele Mihai Bianca Ana-Maria; dispozitiv de skimming format din protecţie ATM, căruia i s-au adus modificări artizanale în vederea montării capului de citire, un microcircuit electronic prevăzut  cu cabluri şi având la capete doi pini şi o mufă cu trei intrări, reprezentând un MSR versiunea 10 folosit la copierea datelor înscrise pe carduri, două porturi USB prevăzute cu cabluri având la un capăt trei pini folosite pentru descărcarea datelor de carduri, dar şi un încărcător modificat având la capăt doi pini folosit pentru încărcarea dispozitivului; unitate PC marca Maestro; Laptop marca Lenovo Think Pad Edge E 530 seria MP1NHW21210; hard-disk marca Seagate seria 5 PJADRKE, capacitate 60 GB; 25 suporţi optici tip CD/DVD; stic de memorie marca Kingston Data Traveler, capacitate 4 GB; stic de memorie marca Kingston Data Traveler 100G2, capacitate 8 GB; stic de memorie marca KP NEW C capacitate 8 GB; stic de memorie marca ZINC capacitate 4 GB, stic de memorie marca APACER de culoare neagră, 15 cartele SIM şi 1,78 grame cannabis.

Totodată, în urma efectuării percheziţiei domiciliare la adresele din Târgovişte, strada Dr. Oprescu Dumitru, bloc 13, sc. C, ap. 24 şi col. Marin Stănescu, bloc 39, sc. D, etaj 4, ap. 13, judeţul Dâmboviţa, unde inculpatul Tache Bogdan Gabriel locuia fără forme legale, împreună cu prietena sa H. G. au fost descoperite şi ridicate bunuri, respectiv: laptop marca HP Pavilion Entertaiment  cu seria CNF 8441YZW; modem internet Zapp; playstation PS3 marca SnY; tabletă i-PAD model A 1458 serie DLXJLHRYF 185; hard-disc extern de culoare neagră cu inscripţia Mobile Storage Solution 2,5 „External Enclosure”; hard-disc marca Seagate Barracuda seria 5MR4YEQS capacitate 80 GB şi televizor marca LG cu telecomandă.

Urmare efectuării percheziţiei domiciliare în comuna Corneşti, sat Crivăţu nr. 165, judeţul Dâmboviţa, unde locuieşte inculpatul Niculae Andrei Silviu au fost descoperite şi ridicate: stick de memorie cu carcasă de culoare albastră; fără inscripţii şi dispozitiv tip Grinder cu carcasă din plastic care prezenta urme de materie vegetală.

Şi de la locuinţa inculpatului M. R. I., situată în comuna Corneşti, sat Postârnacu, nr. 83, judeţul Dâmboviţa au fost ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare: unitate PC cu seria 43527704 – PRO FORCE 4600; stick de memorie marca Kingston Data Traveler, capacitate 8 GB; stick de memorie marca HP capacitate 2 GB; hard-disk marca SEAGATE seria 5RH024R3; maşină de spălat marca Heinner şi factura de provenienţă a acesteia, dar şi a altor bunuri emisă de E-mag; cantitatea de 23,81 gr cannabis şi suma de 500 lei.

S-a precizat că Tribunalul Dâmboviţa a autorizat, prin încheierea nr. 192 din 12.12. 2012, pronunţată în dosarul nr. 9525/120/2012, accesul la sistemele informatice descoperite cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la inculpaţii T. B. A. şi T. B. G., iar urmare punerii în executare a autorizaţiei de acces la un sistem informatic nr. 556/12.12.2012 pentru inculpatul T. B. A., pe unitatea PC Marca MAESTRO conectată la reţeaua internet, au fost identificate mijloace de probă, respectiv: datele de identificare a unor carduri bancare compromise; programe informatice pentru aparatura de inscripţionare a cardurilor; datele unor conturi folosite în activitatea infracţională şi program de criptare a datelor inscripţionate pe hard-disk-ul calculatorului denumit PGP.

Tribunalul Dâmboviţa a autorizat în dosarul nr. 9838/120/2012, prin încheierea nr. 37 pronunţată la 17.12.2012 şi efectuarea  unor percheziţii informatice asupra mediilor de stocare a datelor informatice descoperite cu ocazia percheziţiilor domiciliare.

Cu ocazia punerii în executare a autorizaţiei de percheziţie în sistemul informatic nr. 119, emisă la data de 17.12.2012 de către Tribunalul Dâmboviţa, la inculpatul Tincă Bogdan Alexandru, după percheziţionarea PC marca MAESTRO având inserat hard-disk-ul marca Seagate seria 5VM81QHS capacitate 500 GB, au fost identificate: pe partiţia H, în folderul „alikas” au fost identificate mai multe fişiere în format „txt”, „jpg”, „exe”, „rar”, cuprinzând  date de identificare ale cardurilor bancare – numărul cardului , codul de securitate CVV, track-ul 2 al benzii magnetice a cardurilor, date de identificare ale unor persoane, conturi de poker, conturi de  e-mail, program decriptat hard-disk-ul, programe pentru  MSR – pentru citirea-scrierea cardurilor bancare -, programe de ascuns IP-uri, cărţi de identitate scanate.

De asemenea, pe partiţia J, în folderul „desktop” au fost identificate trei fişiere în format „txt” cu denumirea „New Text Document.txt”, „metz3.txt” şi „vps.txt”, cuprinzând date de identificare ale cardurilor bancare, respectiv numărul cardului, codul de securitate CVV, track-ul 2 al benzii magnetice a cardurilor, dar  şi site-uri, în timp ce pe partiţia J în folderul Program Files au fost identificate fişiere componente ale programului informatic „PGP Corporation” ce permite criptarea datelor inscripţionate pe hard-disck, iar în folderul Poker de pe aceeaşi partiţie J fiind identificate trei programe informatice pentru Poker on-line, respectiv „Poker at bet 365”, „Titan Poker”  şi „William Hill Poker”;

În urma percheziţionării stick-ului de memorie marca Kingston Data Traveler, capacitate 4 GB au fost identificate pe partiţia H în folderul „POZE/100DICAM” 31 de fişiere, în format „jpg”, reprezentând fotografii cu mai multe persoane făcute în Mexic, dar şi imagini cu plante de cannabis în ghiveci şi imaginea unei tastaturi de ATM.

Cu ocazia percheziţionării stick-ului de memorie marca ZINC capacitatea 4 GB, pe partiţia H au fost identificate mai multe fişiere componente ale aplicaţiilor informatice „CRFSuite”, „CDM20600”, „IDT3840”, „T22048”, „FTDIUNIN”, folosite la citirea/scrierea benzilor magnetice ale cardurilor bancare, pentru descărcarea şi citirea dispozitivelor tip MSR; fişiere în format „3GP” cu denumirile „Vid0000”, „REC_008”, „„REC_009”, reprezentând imagini video surprinse  de camerele disimulate  montate la ATM-uri ; fişiere în format „txt” cuprinzând datele de identificare ale mai multor carduri bancare.

S-a arătat de către procuror că au fost percheziţionaţi şi cei 24 suporţi optici tip CD/DVD, pe care au fost identificate: pe un CD marca Sony inscripţionat olograf cu marker negru „246”, a fost identificat fişierul „426” în format „exe”, reprezentând o aplicaţie informatică pentru dispozitivul tip „MSR”, în timp ce pe un mini CD-225 Megabytes au fost identificate mai multe fişiere componente ale aplicaţiei  informatice „MSR 606” folosită la citirea/scrierea benzilor magnetice ale cardurilor bancare;

la percheziţionarea celor 15 cartele SIM au fost identificate de pe cartela SIM Vodafone cu seria 1052 1975 4879 au fost copiate contactele salvate într-un fişier „txt” cu denumirea „Agenda Cartela SIM Vodafone cu seria 1052 1975 4879”; de pe cartela SIM Vodafone cu seria 9110 9280 5576 au fost copiate contactele salvate într-un fişier „txt” cu denumirea Agenda Cartela SIM Vodafone cu seria 9110 9280 5576; de pe cartela SIM Vodafone cu seria 0042 8930 6225 au fost copiate contactele salvate într-un fişier „txt” cu denumirea Agenda Cartela SIM Vodafone cu seria 0042 8930 6225” şi mesajele salvate într-un fişier „txt” cu denumirea „Mesaje Cartela SIM Vodafone cu seria 0042 8930 6225”; de pe cartela SIM Vodafone cu seria 0090 2973 3075 au fost copiate contactele salvate într-un fişier „txt” cu denumirea Agenda Cartela SIM Vodafone cu seria 0090 2973 3075”; de pe cartela SIM Cosmote  cu seria 8940 0304 0600 0584 278 au fost copiate contactele salvate într-un fişier „txt” cu denumirea Agenda Cartela SIM Cosmote cu seria 8940 0304 0600 0584 278”;

Cu ocazia punerii în executare a autorizaţiei de percheziţie în sistem informatic nr. 120 emisă la data de 17.12.2012 de către Tribunalul Dâmboviţa, la inculpatul T. B. G. s-a constatat că hard-disk-ul marca WD Scorpio cu seria WXE 708 CF3794 seria 320GB, inserat în laptop-ul marca HP Pavilion Entertaiment cu seria CNF 8441YZW nu a putut fi accesat, întrucât are instalat programul de criptare a datelor „PGP”, despre care  inculpatul Tache a declarat că nu ştie ce reprezintă şi că nu cunoaşte parola de acces la program.

Cu ocazia percheziţionării hard-disk-ului marca SEAGATE Barracuda cu seria 5MR4ZEQS capacitate 80 Gb au fost identificate: pe partiţia I au fost identificate 4 fişiere în format „html” cu denumirile „CreditCardPreorderReceipt.html”, „CreditCardReceipt.html”, „CDKeyReceipt.html”şi„Account.html” reprezentând pagini web; pe partiţia I în folderul Yahoo Messenger au fost identificate profilele de Yahoo ce au fost accesate de pe calculator, respectiv: „andreiionuţ644”, „catalinb50”, „gabitza.body”, „take_005Ftgv” şi „wireless2323”; pe partiţia I înfolderul Desktop aau fost identificate două fişiere în format „txt” cu denumirile „okazii.txt” şi „client rds.txt”, reprezentând datele conturilor pe site-urile respective; pe partiţia I în folderul Temp au fost identificate trei fişiere în format „pdf” cu denumirile „Factura-2012-10-18-1.pdf”, „Factura-2012-10-18.pdf” şi „Factura-2012-10-18-2.pdf”, reprezentând facturi pentru servicii internet/televiziune furnizate de RDS&RCS pe numele H. G., în timp ce pe partiţia I, în folderul Program Files au fost identificate mai multe fişiere componente ale aplicaţiei informatice pentru poker on-line „Poker Stars.EU”.

În urma percheziţionării Tabletei i-PAD model A1458, cu seria DLXJLHRYF185 au fost identificate în setările tabletei, următoarele date: model MD513HC, capacitate 16GB, serie DLXJLHRYF185.

Totodată, cu ocazia punerii în executare a autorizaţiei de percheziţie în sistem informatic nr.122 din 17.12.2012, emisă de către Tribunalul Dâmboviţa, la percheziţionarea hardisk –ului marca Wester Digital cu seria WCAYU5361840 capacitate 320GB au fost identificate: pe partiţiile K şi J au fost identificate un număr de 58 fişiere în format „jpg” reprezentând imagini cu datele de identificare ale unor persoane de pe baza de evidenţa populaţiei DEPABD, cărţi de identitate scanate, imagini cu plante de cannabis în ghiveci şu cu o plantaţie de cannabis în solar (pag.235-269 din raportul EnCase); pe partiţia J în folderul Desktop a fost identificat un fişier în format „txt” cu denumirea „New Text Document. Txt” cuprinzând datele de autentificare pe un site (user, parola, secure ID, etc) (pag.269 din raportul EnCase) ; pe partiţia J în folderul Yahoo a fost identificat dosarul Profile conţinând user –ul „bandy _relu55” şi „ganteras_reul” (pag.270 din raportul EnCase).

În baza încheierii nr.185 pronunţată în dosarul nr.96/D/P/2012, Tribunalul Dâmboviţa a emis autorizaţia nr.537/27.11.2012 pentru interceptarea şi înregistrarea traficului de date informatice pentru adresa din  Fieni, str.Republicii, nr.56, bl.B4, sc.A, et.2, ap.5, judeţul Dâmboviţa, contractul de prestrări servicii internet fiind încheiat de Mihai Bianca Ana- Maria cu SC. Romtelecom SA cu următoarele date de identificare: telefon 0245/774129, nume utilizator acces internet „mihaibianca_DB”.

S-a mai arătat de către procuror că urmare punerii în executare a autorizaţiei pentru interceptarea şi înregistrarea traficului de date informatice au rezultat convorbiri purtate prin intermediul aplicaţiei Yahoo Messenger între Tincă Bogdan Alexandru şi ceilalţi membrii ai grupului infracţional, dar şi alte persoane, fiind redate, cu titlu de exemplu, convorbiri apreciate ca prezentând interes pentru cauză, respectiv cele purtate în ziua de 01.12.2012, ora 20:25:46 între T. B. A., utilizatorul ID-ului „mafias_alik” şi C. M. C. utilizatorul ID-ului „ newhauhau”, cele purtate la data de 02.12.2012 ora 18:39:39 între T. B. A. şi D. D., utilizatorul ID-ului „tonny_23w”, la data de 02.12.2012 ora 20:28:42 între T. B. A. şi S. I. C. utilizatorul ID-ului „adrian _m6”; în ziua de 03.12.2012 orele 19:33:32 şi 20:22:46 ori 04.12.2012 ora 13:50:24 între T. B. A. şi D. D. sau la data de 05.12.2012 orele 18:58:25, 19:03:34, 19:24:21 cu o persoană neidentificată, utilizatorul ID-ului „andrei_arm”, ori la 06.12.2012 ora 18:59:41 între T. B. A. şi T. B. G., utilizatorul ID –ului „ T. B. A.” sau la 08.12.2012 ora 19:02:00 sau 19:02:27 cu M. R. I., utilizatorul ID-ului „bandy_ relu55”.

Au fost, de asemenea, arătate conturile deţinute de inculpaţii T. B. A. şi T. B. G, pe situ-rile www.fershop-forever.su şi www.validstuff.pro, de unde achiziţionau datele de carduri bancare pe care le foloseau la cumpărături şi plăţi pe internet, dar şi facturi şi chitanţe aferente cumpărăturilor efectuate prin intermediul internetului, emise de diferiţi comercianţi, e-mail –uri primite de la comercianţi referitoare la bunurile sau serviciile cumpărate sau site-uri vizitate, precum www.wizzair.com, www.msrshop.com,  www.westernunion.com.

S-a mai precizat că prin încheierea nr.9 şi în baza autorizaţiei nr.27/25.01.2013 pronunţată în dosarul nr.827/120/2013, Tribunalul Dâmboviţa a autorizat accesarea contului de poştă electronică aparţinând inculpatului T. B. A., fiind identificate mai multe mesaje, printre care cele expediate la data de 21.07.2012 către C.  R. C., la data de 14.08.2012 către C. M. C. ori la data de 22.08.2012 către D. D.

Au fost redate convorbiri descoperite în arhiva de yahoo – messenger, dar şi convorbiri telefonice, ori mesaje tip SMS, interceptate în baza autorizaţiilor emise de către instanţă, apreciate ca fiind relevante în cauză.

S-a mai arătat de către procuror că în urma judecării lor în dosarul nr.2605/120/2013, de către Tribunalul Dâmboviţa, în care a fost pronunţată sentinţa penală nr.249/21.06.2013, inculpaţii T. B. A., T. B. G., N. S. S., C. M. C., M. R. I. şi C.  R. C. au arătat că recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare al instanţei, solicitând aplicarea disp. art.3201 Cod procedură penală şi ca judecata să se facă în baza probelor administrate la urmărire penală.

 S-a apreciat că faptele inculpatul G. A. L. care, în a doua jumătate a anului 2012, împreună cu T. A., T. B. G., N. A. S., C. M. C., M. R. I. şi C. R. C. s-au constituit într-un grup infracţional având ca scop săvârşirea infracţiunilor din sfera  criminalităţii informatice şi a comerţului electronic, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 Cod penal; că faptele inculpatului G. A. L. care, la începutul lunii noiembrie 2012, împreună cu T. B. A., N. A. S. şi C. M. C. au montat aparatură de skimming pe bancomate aparţinând B. C. R., accesând astfel,  fără drept,  prin încălcarea măsurilor de securitate, sistemul informatic al unităţii bancare, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. art.42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal.

De asemenea, s-a apreciat că faptele inculpatului G. A. L., care împreună cu inculpatul C. M. C., a deţinut aparatură de skimming ce a fost montată pe ATM-urile aparţinând BCR, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. art.46 alin.2 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal.

 Faţă de inculpatul Grigore Andrei Laurenţiu s-a dispus arestarea preventivă în lipsă, prin încheierea nr.8/07.02.2013, pronunţată de către Tribunalul Dâmboviţa în dosarul nr.1166/120/2013, emiţându-se mandatul de arestare preventivă nr.14/U/2013, confirmându-se executarea mandatului de arestare preventivă prin încheierea din 31.10.2013, începând cu data de 31.10.2013 şi până la 29.11.2013.

 S-au mai arătat că inculpatul a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând infracţiunile reţinute în sarcina sa, că, valoarea totală a prejudiciului cauzat se ridică la suma de 5669 lei, cu care părţile vătămate s-au constituit părţi civile, faptele stabilindu-se prin: procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesele – verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a mesajelor scrise efectuate de către inculpaţi, procesele – verbale conţinând rezultatele punerii în executare a autorizaţiilor de acces la sistemele informatice ori a celor de reţine a traficului de date internet, la care se adaugă capturile de ecran realizate cu aceste ocazii, relaţiile furnizate de către instituţiile bancare emitente ale cardurilor fraudate, declaraţiile părţii vătămate, ale inculpatului, coinculpaţilor şi ale martorilor.

 După înregistrarea dosarului la instanţă, s-a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive a inculpatului, prin încheierea din 28.11.2013 fiind menţinută arestarea sa preventivă în baza disp. art.3001 alin.3 Cod procedură penală şi  fiind respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, apreciindu-se ca fiind incidente, în continuare, indiciile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, respectiv dispoziţiile art.143 şi 148 lit. f Cod proc. penală.

În şedinţa publică din 17.12.2013 instanţa a constatat regularitatea actului de sesizare, care a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 262, 263 şi 264 alin.3 Cod proc. penală.

În aceeaşi şedinţă publică inculpatului i s-au adus la cunoştinţă prevederile art. 3201 Cod proc. penală şi având în vedere poziţia acestuia, s-a procedat la citirea actului de sesizare, după care, cu respectarea dispoziţiilor art. 70 alin.2 Cod proc. penală şi art. 323 Cod proc. penală, s-a procedat la ascultarea inculpatului, care a arătat că îşi menţine declaraţiile date până în prezent, nerecunoscând săvârşirea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în libertate, precizând că în luna noiembrie 2012 a fost sunat de către prietenul său C.M.C., care i-a cerut să-l însoţească la Târgovişte, la prietenii săi, mergând cu acesta într-un apartament situat în Fieni, unde s-a întâlnit cu mai mulţi băieţi, cărora le-a aflat poreclele, respectiv „Anaconda”, „Alică” şi „Scubi”, dar şi cu o fată, al cărui nume nu îl cunoaşte, menţionând că „Scubi” este, în realitate, T. B. G.

Inculpatul a arătat că au avut loc discuţii, cu băieţii respectivi, despre eventuala montare a unei aparaturi de skimming, fără ca el însă se implice în discuţie, neavând cunoştinţă despre astfel de lucruri, precizând şi că la circa 2-3 zile după acea vizită a plecat în Italia, şi apoi în Elveţia, de unde a fost adus cu mandat european de arestare.

A precizat că nimic din declaraţiile inculpaţilor T. B. A. şi N. A. S. nu este adevărat, apreciind că, probabil, cei doi au încercat, prin declaraţiile date, să evite şi alte acuzaţii care ar fi putut fi formulate împotriva lor, în acest mod putându-se explica şi contradicţiile existente în aceste declaraţii, potrivit cărora el ar fi participat la montarea aparaturii de skimming, împreună cu ei, iar ceilalţi doi ar fi rămas să supravegheze această activitate, diferind persoana cu care ar fi montat aparatura.

Inculpatul a mai arătat că i se spune „Piticu”, dar porecla sa nu apare în convorbirile celorlalţi inculpaţi, fiind posibil să existe şi o altă persoană cu aceeaşi poreclă, precizând şi faptul că locuieşte în Mioveni, nefiind vizitat de niciunul dintre inculpaţi, că avea cunoştinţă despre faptul că inculpatul C. se ocupă cu fraudele bancare, necunoscând dacă acesta deţinea însă aparatură de skimming, din discuţiile purtate de ceilalţi inculpaţi rezultând că acesta ar fi avut un astfel de dispozitiv.

A menţionat că inculpaţii l-au acuzat pe el de săvârşirea faptelor pentru a primi pedepse mici, că era normal ca inculpatul C. să recunoască faptele reţinute în sarcina sa, existând probe în acest sens, arătând şi că nu a fost niciodată la Predeal împreună cu C. şi T., dar şi că nu a primit niciodată vreo sumă de bani de la vreunul din inculpaţi şi nu s-a sustras de la urmărirea penală, pe numele său nefiind emisă nicio citaţie şi, deci, neavând cunoştinţă că se făceau cercetări cu privire la el, aflând că prietenul său C. M. B. fusese arestat, abia în luna mai 2013.

Având în vedere că judecătorul investit iniţial cu soluţionarea cauzei a pronunţat sentinţa penală nr.249 din 25.06.2013 în dosarul nr.2605/120/2013 cu privire la inculpaţii T. B. A., T. B.G., N. A. S., M. R. I., C.R. C. şi C. M. C., trimişi în judecată pentru mai multe infracţiuni, printre care şi cea prevăzută de disp. art.8 din Legea nr. 39/2003 rap. la disp. 323 Cod penal şi că şi-a exprimat, cu această ocazie, în expunerea făcută în sentinţă, părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată faţă de inculpatul Grigore Andrei Laurenţiu, prin încheierea din 9.01.2014 a fost admisă cererea de recuzare făcută de către preşedintele completului C5Fcm, cauza fiind repartizată aleatoriu completului C3Fcm.

Au fost admise probele solicitate privind audierea martorilor din acte, fiind audiaţi, după ce li s-a adus la cunoştinţă şi faptul că au dreptul la tăcere, în condiţiile în care au avut iniţial calitatea de coinculpaţi în dosarul nr.96/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T- Biroul Teritorial Dâmboviţa, cauză din care s-a disjuns dosarul care face obiectul judecăţii în prezenta cauză – nr.46/D/P/2012, şi au fost de acord să dea o declaraţie în faţa instanţei, T. B. A., T. B. G., N. A. S., C.M.C., dar şi martorii P. M. C., I. D. şi M.B. A.M.

În declaraţia dată de T. B. A. (filele 108-109), acesta a precizat că a recunoscut pe parcursul cercetărilor acuzaţiile ce i-au fost aduse, însă numai în ceea ce priveşte faptele reţinute în sarcina sa, declaraţii pe care nu le mai menţine, întrucât în ele se referea şi la G. A. L., iar acele declaraţii nu corespund adevărului, el neînţelegând la momentul la care a făcut respectivele declaraţii că recunoaşterea se referea la faptele tuturor şi nu doar la faptele sale.

A arătat că în mod greşit a fost acuzat inculpatul Grigore Andrei Laurenţiu de deţinere de echipamente de skimming, în condiţiile în care ele au fost găsite la el în casă, precizând că l-a cunoscut pe Grigore în luna octombrie 2012 în locuinţa prietenei sale Mihai Bianca, unde Grigore venise împreună cu inculpatul C. M., de faţă la întâlnire fiind şi T. B. G., dar şi prietena sa, cu acea ocazie având loc mai multe discuţii, iar, separat, cu C. despre aparatura de skimming, întrebându-l pe acesta dacă ştie de unde poate să achiziţioneze aşa ceva, respectivul spunându-i că nu are cunoştinţă de acest lucru.

Ulterior, după două zile, l-a reîntâlnit pe G., care îl însoţea pe C., în  restaurantul Select din Târgovişte, unde a fost prezent şi N. A. S., nici cu acea ocazie nediscutând cu C. în legătură cu aparatura de skimming, pe care el o cumpărase între timp.

La circa 3 săptămâni după discuţia din restaurant a montat aparatura de skimming procurată la un ATM din zona „Profi”, micro VI, împreună cu C. şi N., acesta din urmă ocupându-se efectiv de montarea dispozitivului, C. neparticipând efectiv la acţiune.

A precizat că a mai montat aparatură de skimming şi la un ATM de la Direcţia Muncii, în cursul aceleiaşi luni, împreună cu N., fără a fi însoţiţi de C. şi nici de G., cu care nu s-a mai întâlnit din ziua în care l-a văzut la restaurantul Select.

A arătat că în declaraţiile iniţiale a precizat că G. ar fi montat dispozitivul de skimming de la Forţele de Muncă, dorind să se disculpe, ştiind că G. era plecat în străinătate, specificând şi faptul că a folosit aceeaşi aparatură în zona „Profi” şi la Forţele de Muncă, aparatură care nu a mers, procurând dispozitivul de citire şi cardurile albe de la o firmă din Braşov.

La momentul la care a reparat aparatura de skimming, după ce a constatat că nu merge, de faţă au fost N. şi C., verificările fiind efectuate la domiciliul lui N. A. S.

A mai precizat că pe data de 3.11.2012, la Predeal a mers împreună cu C. şi N., că nu a încercat, cu acea ocazie, să monteze un dispozitiv de skimming, că nu aveau nici în original şi nici falsificate actele lui Grigore, precum şi că a fost şi la Piteşti să se întâlnească cu C. în legătură cu achiziţionarea unui aparat de skimming, iar odată şi la Mioveni, în localitatea unde domiciliază inculpatul G., mergând împreună cu Tache, fără a cunoaşte dacă blocul în faţa căruia s-a întâlnit cu C. era cel în care locuia G.

T. B. A. a precizat şi faptul că G. avea porecla „Piticu”, însă în conversaţiile avute cu ceilalţi inculpaţi nu se referea la acesta, ci la prietena sa poreclită „Piticu” sau „Pitica”.

T. B. G. (fila 110) a arătat iniţial că îşi rezervă dreptul la tăcere şi nu doreşte să fie audiat în calitate de martor, după care a revenit, arătând că a fost manipulat de anchetatori să dea o declaraţie împotriva lui Grigore, respectiv că a avut cunoştinţă că băieţii din Piteşti, respectiv C. şi G. ar fi adus dispozitivul de skimming, în realitate necunoscând acest lucru.

A menţionat că l-a văzut pe G. L. o singură dată în Fieni, în timp ce îl vizita pe T.B. A., în locuinţa acestuia aflându-se şi C. şi G., fără ca el să ia parte la discuţii, întrucât nu îi cunoştea pe aceştia din urmă, rămânând la bucătărie cu prietena lui T.

A precizat că nu a fost niciodată să monteze aparatură de skimming, necunoscând dacă inculpatul G. sau ceilalţi inculpaţi au făcut aşa ceva, necunoscând nici dacă G.deţinea sau putea să procure un astfel de dispozitiv, arătând şi că l-a însoţit pe T. la Piteşti, unde urma să-l viziteze pe C., el având numai calitatea de şofer, celălalt neavând carnet, după care au mers şi la Mioveni, unde a rămas în maşină, necunoscând cu cine s-au întâlnit T. şi C., aflând însă că în Mioveni locuia G.

Martorul N.A. S. (fila 111) a arătat că nu îşi menţine declaraţiile date până în prezente, acestea necorespunzând adevărului, fiind constrâns să declare lucruri neadevărate, respectiv că ar fi săvârşit o faptă penală împreună cu G. A arătat că i se spunea „Anaconda”, că l-a văzut pe Grigore în locuinţa lui T. B., în Fieni, unde venise împreună cu C., că nu au discutat cu privire la vreo aparatură de skimming, că nu a cumpărat aşa ceva şi nu au încercat să o monteze nicăieri, precizând însă că prima oară a montat un astfel de dispozitiv la Forţele de Muncă din Târgovişte, aparatură pe care o avea de la C., şi pe care el a montat-o personal, nefiind ajutat de nimeni, T. şi C. fiind în restaurant, însă aparatura nefuncţionând şi fiind nevoit să o demonteze, după care i-au înapoiat-o lui C., fără să-i dea vreun ban acestuia în schimbul ei.

A precizat şi faptul că a montat aparatură şi în zona „Profi”, înainte de a o restitui lui C., fără ca G. să fi fost de faţă, iar după circa 3-4 ore a ridicat-o, de asemenea, singur.

A arătat că a fost la Predeal împreună cu T. şi C., fără ca G. să-i însoţească, şi fără ca vreunul să se recomande cu numele său, neavând la ei actele acestuia, acolo nemontând aparatură de skimming.

Martorul a precizat că a solicitat, iniţial, aplicarea prevederilor art. 3201 Cod proc. penală, pentru a beneficia de o pedeapsă mai mică, dar în prezent doreşte să dea declaraţie, pentru că G. este nevinovat, făcând aceasta chiar cu riscul de a primi o pedeapsă mai mare, menţionând şi faptul că nu a fost la Piteşti sau Mioveni şi nu ştie dacă G. a procurat aparatura de skimming.

C.M.C. (fila 112) a arătat că îşi rezervă dreptul la tăcere, aşa cum a făcut şi pe parcursul soluţionării cauzei în care a fost judecat, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 3201 Cod proc. penală, fără ca în prezent să îşi mai menţină această din urmă declaraţie, asupra căreia înţelege să revină, menţinând doar declaraţiile date în faţa Tribunalului Dâmboviţa, precizând, ulterior, că îşi rezervă dreptul la tăcere şi nu mai doreşte să menţioneze dacă îşi menţine sau nu declaraţiile date până în prezent.

P. M. C. (fila 113) a arătat şi el că a deţinut un card la B.C.R., iar în luna octombrie sau noiembrie 2012 a fost sunat de către bancă, spunându-i-se că datele sale de identificare au fost clonate, fără însă a i se crea vreun prejudiciu material, întrucât nu avea bani în cont. A arătat că obişnuia să folosească cardul la ATM-ul din zona „Profi” , că nu a împrumutat cardul şi nici nu l-a pierdut, dar şi că a aflat de la poliţie că datele de identificare al cardului său au fost folosite în afara ţării, fără ca el să facă astfel de operaţiuni în străinătate.

Martora M. B. A.-M. (filele 114-115) a arătat că este poreclită „Pitica”, că l-a cunoscut pe inculpatul Grigore Andrei Laurenţiu prin intermediul fostului său prieten T. B. A., întâlnindu-l în Fieni, unde a venit în locuinţa ei, împreună cu numitul Piteşteanu, acolo aflându-se şi  N.A.S., zis „Anaconda”. Cu acea ocazie a aflat că G. se ocupa cu procurarea aparaturii de skimming, auzind acest lucru, atunci când inculpaţii au mers cu maşina să fure prin metoda „furculiţa”.

Martora a revenit asupra acestei din urmă afirmaţii, arătând că nu a aflat că G. ar fi procurat aparatura de skimming, dar ştie că toţi mergeau să fure.

A precizat şi faptul că l-a mai văzut pe G. în apartamentul lui N. A. S., unde ea l-a însoţit pe prietenul său T., în apartament aflându-se şi persoana numită Piteşteanu, acolo discutându-se despre carduri clonate care să fie trimise în Tailanda, la discuţie participând şi G.

Martora a arătat şi faptul că nu ştie în ce consta aparatura de skimming, dar a aflat de la T. faptul că au montat un astfel de dispozitiv la un ATM din Târgovişte, în zona Forţelor de Muncă, dar şi în zona „Profi” din Târgovişte, aflând, tot de la prietenul său, că a doua oară a fost prezent şi G., tot T. povestindu-i că au mers toţi să monteze aparatura la ATM.

De la T. a aflat şi faptul că urmează să meargă la Predeal – „Anaconda”, Piteşteanu şi inculpatul G., pentru a fura din bancomat, prin metoda „furculiţa”, prietenul său povestindu-i şi că vrea să meargă la Piteşti, localitate în care a mers şi ea cu „Anaconda” şi T., fără ca în acea zi să meargă şi la Mioveni.

L-a auzit pe prietenul său T. vorbind despre o persoană poreclită „Piticu”, fără a-şi aminti discuţiile acestora şi nici dacă a auzit ca „Piticu” să fie cel care a procurat aparatura de skimming pentru T.

A menţionat că a auzit că G. procura aparatura de skimming, fără a şti însă de unde, dar şi că T. îi spunea că urmează să procure aparatură de la G., necunoscând însă preţul acesteia.

A arătat că atunci când se referă la aparatură de skimming, se referă la un dispozitiv numit „furculiţa”, dar şi că a auzit pe inculpatul T. vorbind şi de un dispozitiv de skimming format dintr-o cameră de luat vederi şi o „gură de lup”, care se montează pe bancomat, dispozitiv pe care T. vroia să-l cumpere, acesta spunându-i şi că Grigore are o astfel de aparatură şi că a vorbit cu el să i-o dea lui.

Ulterior întâlnirii lui G. în locuinţa sa din Fieni şi, apoi, la Târgovişte în locuinţa lui N., a aflat de la T. B. faptul că G. are aparatură de skimming, pe care i-a cerut-o chiar în prezenţa ei, în locuinţa lui N., atunci când se discuta şi despre trimiterea cardurilor în străinătate pentru a fi verificate, dar şi despre faptul că aparatura montată la ATM-urile de la Direcţia Muncii din Târgovişte îi aparţinea acestuia, aparatură care funcţionase, din moment ce dorea să trimită cardurile clonate în străinătate. A menţionat că este posibil ca aceeaşi aparatură de skimming să fi fost folosită şi la ATM-ul din zona „Profi”, acest aspect cunoscându-l de la inculpatul T.

Martora a arătat şi faptul că inculpatul stătea în domiciliul ei din Fieni, fiind prietenă cu acesta în perioada 2008-2013, că aici a fost făcută o percheziţie domiciliară, iar într-un toc de ochelari au fost găsite nişte fire, care aveau ataşate o tablă sau un plastic.

A precizat că toţi din anturajul său îi spuneau „Pitica”, niciodată inculpatul T. neadresându-i-se cu apelativul „Piticu”, neputând fi nicio confuzie între „Pitica” şi „Piticu”.

A arătat că T. utiliza messenger pentru a comunica cu N. A. S., că făcea comenzi on-line pentru diferite produse, primind adidaşi, plasmă TV, playstation şi un laminator- un gen de imprimantă.

A mai menţionat că G. era în Târgovişte în perioada în care au fost montate dispozitivele de skimming la ATM-uri, cunoscând acest lucru de la prietenul său T.,  chiar văzându-l pe inculpatul G. atunci când a fost montată aparatura în zona „Profi”.

Martorul I. D. (fila 116) a arătat că a fost deţinătorul unui card B.C.R., pe care l-a folosit în luna noiembrie 2012 în zona Direcţiei de Sănătate Publică din Târgovişte, mai exact la Direcţia Muncii, mergând să verifice dacă are bani pe card, dar constatând că nu are. Ulterior, a fost sunat de la bancă, şi i s-a comunicat că se aflase codul pin al cardului său, iar ulterior aflând că datele sale de identificate au fost folosite la o benzinărie în afara ţării, fără ca el să fi împrumutat cardul cuiva şi să fi făcut o astfel de tranzacţie în străinătate.

Instanţa a respins cererea inculpatului de audiere în calitate de martori a numiţilor M. R. I. şi C. R. C., având în vedere situaţiile de fapt reţinute în ceea ce îi priveşte, fără legătură cu situaţia inculpatului G. A. L.

A fost admisă proba testimonială în circumstanţierea inculpatului, fiind audiat, în şedinţa publică din data de 21.02.2014, martorul O. A. I. (fila 140), care a arătat că îl cunoaşte pe inculpat de când lucra în calitate de ospătar la un bar din oraşul Mioveni, că inculpatul şi-a desfăşurat activitatea în acel local numai sezonier, reîntâlnindu-l în luna martie sau aprilie 2012, tot ca ospătar la un restaurant din Piteşti, unde, de asemenea, a lucrat sezonier, tot fără carte de muncă, ca şi martorul, lucrând până în luna septembrie, perioadă în care inculpatul se plângea că nu are bani şi doreşte să îşi găsească de lucru în afara ţării. Ulterior, a întâlnit-o pe mama inculpatului în luna octombrie 2012, aceasta spunându-i că fiul său este plecat din ţară, în Italia, unde lucrează într-un bar. A arătat că inculpatul era muncitor, nu provoca scandaluri, nu avea anturaje dubioase şi a fost mirat să audă că acesta a fost arestat.

În şedinţa publică din data de 21.02.2014 s-a prezentat şi partea civilă S. H. M., care a arătat (fila 139) că deşi s-a constituit iniţial parte civilă cu suma de 170 lei, a recuperat-o şi nu are nicio pretenţie de la inculpat, că în luna octombrie sau noiembrie 2012 a constatat că i-au dispărut de pe card banii menţionaţi, dar nefiind o sumă mare nu a formulat plângere, dispariţia banilor de pe cardul eliberat de B.C.R. constatând-o după ce, anterior, extrăsese banii din cont la un bancomat în zona „Profi” din micro VI, rămânându-i în cont suma de 190 lei, iar la momentul verificării contului a constatat că pe card mai erau numai 20 de lei.

A menţionat că ultima extragere de bani a efectuat-o la începutul lunii octombrie, mai exact în jur de 10-15 octombrie 2012, pentru ca în luna ianuarie 2013 să fie chemată pentru audieri de către organele de poliţie, care au informat-o că îi fuseseră sustraşi banii din cont la ATM-ul din zona „Profi”.

În şedinţa publică din data de 21.02.2014 s-a solicitat, de către procuror a se face aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, având în vedere modificările intervenite la 1.02.2014, infracţiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată regăsindu-se în prezent în dispoziţiile art.367 alin.1 Cod penal, art. 360 alin.1 şi 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 365 alin.2 cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal, texte de lege în care urmează a fi recalificate faptele reţinute în sarcina inculpatului.

Instanţa a pus în discuţie aplicarea legii penale mai favorabile şi reţinerea la încadrarea juridică a faptelor a noilor texte de lege, potrivit modificărilor aduse codului penal, fără ca inculpatul să solicite amânarea cauzei în vederea pregătirii apărării, potrivit dispoziţiilor art.386 alin.1 Cod proc. penală, ocazie cu care inculpatul, prin apărător, a arătat că art. 8 din Legea nr. 39/2003 a fost dezincriminat, nemairegăsindu-se în prevederile art. 367 Cod penal.

Inculpatul a formulat concluzii scrise arătând, cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 Cod penal, că ulterior intrării în vigoare a noului cod penal, această faptă a fost dezincriminată, în acest sens fiind dispoziţiile art.126 alin.2 din Legea nr. 187/2012, potrivit cărora „art. 7- 10, 13 se abrogă”, iar potrivit  alineatul 3- „în tot cuprinsul legii trimiterile la art. 7 – se vor considera făcute la art. 367 Cod penal”, situaţie în care susţinerile D.I.I.C.O.T., privitoare la schimbarea încadrării în dispoziţiile art. 367 alin.1 din noul cod penal nu sunt legale.

S-a menţionat că în cauză nu este vorba de un grup organizat, prevăzut de art. 7 din Legea nr.39/2003 regăsit în dispoziţiile art. 367 Cod penal, neexistând o structură organizată, un lider, neprecizându-se sub ce forma acţiona G. A. L. în grupul respectiv, de cine a fost format grupul şi în ce structură, cu ce lider, neputându-se deci pune problema unui grup organizat, impunându-se achitarea inculpatului pentru această faptă.

S-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 42 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003 în dispoziţiile art.360 alin.1 şi 3 din noul cod penal şi din infracţiunea prev. de art. 46 alin.2 din Legea nr.41/2003 în dispoziţiile art. 365 alin.1 şi 3 din noul cod penal, infracţiuni pentru care s-a solicitat achitarea inculpatului, neexistând probe că faptele au fost comise de acesta.

S-a menţionat că rechizitoriul nr. 46/D/P/2013 a fost emis urmare disjungerii din dosarul nr.96/D/P/2012, finalizat prin condamnarea definitivă a inculpaţilor T. B. A., T. B. şi N. A. S., care au recunoscut fapta, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 3201 Cod proc. penală, recunoaştere care vizează propriile fapte şi nu şi ale celorlalţi inculpaţi, cu ocazia audierii lor în prezenta cauză, în calitate de martori, aceştia revenind asupra declaraţiilor date în dosarul de urmărire penală şi fiind neechivoce referitoare la o eventuală implicare a inculpatului Grigore, cu privire la care au arătat că nu s-a implicat în comiterea infracţiunilor.

Referitor la declaraţiile martorei M. B. A. M. s-a arătat că aceasta a declarat că tot ce ştie provine din cele povestite de T. B., ea nevăzând cele petrecute la bancomat şi nefiind, astfel, un martor direct, un argument în favoarea inculpatului G. fiind şi faptul că acesta nu apare în fotografiile făcute la bancomat.

Cu privire la acuzaţia de deţinere de aparatură de skimming, s-a arătat că probele constau numai în declaraţiile inculpaţilor T., N. şi T., asupra cărora respectivii au revenit, iar declaraţiile martorei M. B. A. M. sunt confuze, aceasta retractând o parte din afirmaţii, după care revine asupra lor, aşa cum este cazul afirmaţiilor privind aparatura de skimming, cu privire la care a arătat iniţial că a fost confecţionată de prietenul ei, după care a confundat-o cu aparatura tip „furculiţă”, apoi a afirmat că aparatura a făcut obiectul unei negocieri, la care a participat şi ea, negocieri  între Tinca şi Grigore, fără a putea descrie dispozitivul, iar când a descris aparatura găsită în locuinţa sa cu ocazia percheziţiei, a arătat că nu cunoaşte dacă provine de la Grigore.

Şi în ceea ce priveşte mesajele purtate de T., T. şi C., s-a precizat că nu vor putea fi considerate probe în incriminarea inculpatului G., el neavând, personal, o convorbire cu aceştia.

În subsidiar, s-a solicitat, ca în situaţia în care probele vor fi apreciate ca suficiente pentru condamnarea inculpatului G., acestuia să-i fie aplicată o pedeapsă cu amendă sau să îi fie suspendată executarea.

A fost înaintată, la dosarul cauzei, de către inculpatul Grigore, o copie a deciziei pronunţată la data de 10.03.2014 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.2605/120/2013.

Prin încheierea pronunţată la data de 18.02.2014 pronunţată în dosarul nr. 6500/120/2013/a5 a fost admisă cererea formulată de către inculpat privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, iar în baza disp. art. 242 alin.2 Cod proc. penală, rap. la art. 219 Cod proc. penală , art. 218 Cod proc. penală şi art. 223 alin.2 Cod proc. penală măsura privării de libertate a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 18.02.2014 şi până la data de 19.03.2014 inclusiv, impunându-se inculpatului, în baza disp. art. 221 alin.1 Cod proc. penală obligaţia de a nu părăsi imobilul din Mioveni, str. Cărăneşti, bloc M.6, scara D, apart. 1, judeţul Argeş, fără permisiunea Tribunalului Dâmboviţa, pentru ca în baza disp. art.221 alin.2 Cod proc. penală să se stabilească în sarcina inculpatului obligaţiile de a se prezenta în faţa instanţei ori de câte ori va fi chemat şi de a nu comunica cu părţile civile, cu părţile vătămate şi cu martorii sau cu membrii de familie al acestora, desemnându-se organ de supraveghere Poliţia Mioveni, judeţul Argeş şi atrăgându-i-se atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 221 alin.4 Cod proc. penală privind încălcarea cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin.

Încheierea a rămas definitivă, prin necontestare, la data de 20.02.2014.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că la data de 6.11.2012 lucrători din cadrul B.C.C.O. Ploieşti – S.C.C.O. Dâmboviţa, s-au sesizat din oficiu, (filele 220-221, vol. I, dos. u.p.) cu privire la faptul că la data de 1.11.2012 autori necunoscuţi au montat pe bancomatul nr.315 aparţinând B.C.R., situat în Târgovişte, str. Tudor Vladimirescu nr. 1 A, un dispozitiv artizanal de copiere a datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare, precum şi pentru înregistrarea video a codurilor PIN, după care, la data de 2.11.2012 autori neidentificaţi au montat pe un alt bancomat, cu nr.304, aparţinând B.C.R, amplasat la magazinul „Profi” situat în Târgovişte, B-dul Unirii nr. 6-8 un dispozitiv artizanal de copiere a datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare şi pentru înregistrarea video a codurilor PIN, datele obţinute fiind folosite la clonarea de carduri şi efectuarea de extrageri frauduloase de numerar din S.U.A, Columbia şi Tailanda, pointer-ul folosit fiind un card bancar emis de Banca Raiffaisen, cu nr.4247 3220 1908 3115.

Procesul-verbal a fost înregistrat la D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Dâmboviţa sub nr.96/D/P/6.11.2012.

Cu ocazia verificărilor efectuate s-a constatat că Dâcă Ion este titularul cardului utilizat ca pointer, contul fiind deschis la data de 3.06.2011, iar cardul emis la data de 6.06.2011, cu acest card fiind efectuate tranzacţii la 21.10.2012 şi 28.10.2012 în Târgovişte, la ATM-ul nr.814 aparţinând Raiffeisen Bank- Agenţia Chindia, situat pe strada Constantin Brâncoveanu, bloc 11, scara D, parter, iar la data de 3.11.2012 la ATM-ul nr.510 aparţinând B.C.R, situat în localitatea Predeal, judeţul Braşov.

În urma vizualizării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere ale ATM-ului din data de 21.10.2012 rezultă că pointer-ul a fost utilizat la efectuarea unei tranzacţii, de către numiţii T. B. A. şi N. A. S., ale căror obiecte de vestimentaţie au fost descrise de către organele de poliţie în procesul-verbal încheiat cu această ocazie la data de 8.11.2012, cu aceeaşi vestimentaţie fiind îmbrăcat T. B. A. şi la data de 28.10.2012, când a folosit pointer-ul, împreună cu T. B. G.

După verificările efectuate referitor la sistemele de supraveghere a ATM-urilor cu numerele 304 şi 315 din Târgovişte, constatându-se că acestea lipseau, iar camerele de supraveghere montate în interiorul magazinului „Profi” şi respectiv, A.J.O.F.M. Dâmboviţa nu surprind şi perimetrul ATM-ului, au fost vizualizate imaginile camerelor de supraveghere montate la restaurantul „Spring” situat vis-a-vis de A.J.O.F.M. Dâmboviţa, unde este amplasat ATM-ul B.C.R cu nr.315.

Astfel, în procesul-verbal încheiat la data de 12.11.2012 s-a reţinut, referitor la imaginile surprinse la data de 1.11.2012 că la ora 632 în faţa restaurantului se afla un bărbat îmbrăcat într-un trening gri cu glugă, având pe piept inscripţia „Osaka 06”, pantalon de trening gri şi o vestă de culoare închisă, vestimentaţie observată şi în zilele de 21.10.2012 şi 28.10.2012, cu ocazia vizualizării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere ale ATM-ului 814 la numitul T. B. A., pentru ca la ora 952 – 953, din restaurantul „Spring” să iasă un bărbat îmbrăcat cu o geacă de culoare închisă, posibil verde şi cu blugi de culoare albastră, iar, la scurt timp după el şi numitul T. B. A., însoţit de către un bărbat îmbrăcat cu o geacă de culoare închisă, posibil verde, blugi de culoare albastră şi fes albastru, şi, în urma lor, un alt bărbat îmbrăcat  cu un hanorac de culoare albă cu glugă şi cu mânecile albastre şi blugi de culoare albastru deschis.

Totodată, la ora 1251-1252 camerele de supraveghere îl surprind pe T. B. A. cu vestimentaţia avută şi iniţial, îndreptându-se spre intrarea în restaurantul „Spring” şi având privirea îndreptată în direcţia ATM-ului B.C.R. amplasat la A.J.O.F.M. Dâmboviţa, în urma căruia a apărut bărbatul care l-a însoţit la ora 953, care nu mai purta fes şi avea privirea îndreptată în aceeaşi direcţie, pentru ca, ulterior, la ora 1412 din restaurantul „Spring” să iasă T. B. A., care a rămas în aşteptare circa 30 de secunde cu privirea îndreptată spre ATM-ul B.C.R, situat vis-a-vis, după care a plecat în direcţia lui şi a revenit după aproximativ 3 minute.

Imaginile surprinse de camerele de supraveghere au fost redate în planşe foto şi ataşate la dosarul cauzei (filele 18 -26, vol. II, dos. u.p).

Despre utilizarea pointer-ului, cu privire la care lucrătorii de poliţie reţinuseră în procesul-verbal întocmit la data de 9.11.2012 (fila 9, vol. II, dos.u.p.) că ar fi fost obţinut de T. B. A. de la D. M. R., pe care l-a cunoscut prin intermediul prietenei sale M. B. A. M., acesta fiind cel care procura carduri autentice sau carduri blank pe care le punea la dispoziţia lui T. B. A., a vorbit şi acesta din urmă în declaraţia dată în faţa procurorului la data de 21.01.2013 (fila 64 vol.II, dos.u.p.), arătând că în seara de 28.10.2012, împreună cu N. A. S., C. C. şi G. A. L. s-au deplasat la un ATM aparţinând Raiffeisen, amplasat în cartierul micro III din Târgovişte, unde au verificat cardurile primite de la D. M. R. şi constatând că sunt bune a stabilit cu C. C. şi G. A. L. să monteze aparatură de skimming la bancomaturi.

Potrivit aceleiaşi declaraţii, cei din urmă s-au reîntors la Piteşti, întrucât nu aveau la ei aparatura necesară şi au revenit în Târgovişte la data de 31.10.2012, stabilind cu toţii, respectiv, cu N. A. S., C. C. şi G. A.L. să probeze dispozitivul de skimming pe ATM-ul amplasat la Forţele de Muncă, de montarea aparaturii ocupându-se Niculae Andrei Silviu şi Grigore Andrei Laurenţiu, aparatură care a fost apoi ridicată la scurt timp, pentru a se constata dacă aceasta funcţionează şi având în vedere că aparatura era bună, în dimineaţa zilei de 1.11.2012 s-au deplasat, din nou, în jurul orei 7,00 la ATM-ul de la Direcţia Muncii şi după ce el şi C. au verificat zona, au intrat în complexul „Spring” din apropiere, unde i-au aşteptat pe G. A. L. şi Niculae Andrei Silviu, care s-au ocupat de montarea dispozitivului la ATM.

Declaraţiile lui T. B. A. se coroborează, prin urmare, cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere, care atestă supravegherea zonei de către acesta în dimineaţa zilei de 1.11.2012, şi apoi părăsirea ori revenirea în restaurant, însoţit de mai multe persoane, pe parcursul aceleiaşi zile.

De altfel, declaraţia sa se coroborează şi cu declaraţia lui N. A. S. dată, de asemenea, în faţa procurorului la data de 21.01.2013 (fila 79, vol.II, dos. u.p.), acesta arătând cum l-a însoţit pe T. B. A., C. M. C. şi G.A.L. în dimineaţa zilei de 1.11.2012, în jurul orei 6,00 la ATM-ul situat pe strada Tudor Vladimirescu din Târgovişte, în apropierea sediului A.J.O.F.M. Dâmboviţa, dar şi faptul că numitul C. a intrat în restaurantul „Spring”, iar de  montarea aparaturii de skimming s-a ocupat G. A. L., aşa cum arătase şi T., declaraţiile necorelându-se numai în privinţa celei de-a doua persoane care a montat aparatura la bancomat, fiecare din inculpaţii T. sau N., arătând că celălalt a participat alături de G. la montarea ei, şi respectiv, a aşteptat în restaurant împreună cu C.

Prezenţa inculpatului G. A. L. la montarea aparaturii de skimming la acea dată a fost reliefată şi de către martora M. B. A. M., care era prietenă în acea perioadă cu inculpatul T. B. A. şi care a arătat, atât în faţa procurorului la data de 25.03.2013 (fila 138, vol.II, dos. u.p.), dar şi în faţa instanţei, că a aflat de la prietenul său că el şi ceilalţi inculpaţi au montat un dispozitiv de skimming la un ATM din Târgovişte, la Forţele de Muncă, martora arătând şi că într-o discuţie care a avut loc în apartamentul lui N. A. S., unde s-a aflat şi inculpatul G. A. L., dar şi numitul Piteşteanu, respectiv C. M. C., i-a auzit vorbind despre carduri clonate, pe care urmau să le trimită în Tailanda, arătând şi că a înţeles că aparatura de skimming funcţionase, din moment ce doreau să trimită cardurile clonate în străinătate, pentru a putea fi valorificate.

Potrivit declaraţiei acestei martore, aparatura de skimming a mai fost folosită de către aceeaşi inculpaţi şi la un ATM din zona „Profi” din Târgovişte, respectiv aparatura de skimming aparţinând inculpatului G.A. L., aspecte pe care martora a declarat că le cunoaşte de la prietenul său T.B. A.

Inculpatul T. a mai arătat, şi el, în declaraţia dată la 21.01.2013 (fila 65, vol.II, dos.u.p.), că pe data de 2.11.2012, în jurul orei 700, C. C., G. A. L. şi N. A. S. au montat dispozitivul de skimming pe ATM-ul aparţinând B.C.R, situat pe B-dul Unirii, lângă magazinul „Profi”, operaţiune, despre care a vorbit şi N. A. S. (fila 79, vol.II, dos. u.p.), care a relatat că în jurul orei 600, în dimineaţa zilei de 2.11.2012, C. M. C. şi G. A. L. s-au dus la ATM-ul B.C.R, situat pe B-dul Unirii în zona magazinului „Profi”, însoţiţi de T. B. A., unde au montat, din nou, aparatură de skimming, declaraţiile celor doi inculpaţi contrazicându-se numai în privinţa participării lor la montarea efectivă a aparaturii.

Din coroborarea declaraţiilor menţionate rezultă, fără putinţă de tăgadă, că inculpatul G. A. L. a fost implicat în montarea aparaturii de skimming pe ATM-urile aparţinând B.C.R, în zilele de 1 şi 2.11.2012.

De altfel, prezenţa inculpatului G. în compania inculpaţilor T. B. A., N. A. S. şi C. M. C., rezultă şi din împrejurarea că în ziua de 3.11.2012 când cardul bancar aparţinând numitului D. I.a fost folosit ca pointer la ATM-ul nr.510 situat în Predeal, cu ocazia controlului în trafic efectuat asupra cărţilor de identitate aparţinând ocupanţilor autoturismului cu care aceştia se deplasau -marca VW Polo cu nr.DB.98.TKE, a fost legitimat şi inculpatul G. A. L.

În declaraţiile date de inculpaţii T. şi N., în faţa instanţei, aceştia au arătat că nu au avut asupra lor, nici în copie şi nici în original actele de identitate aparţinând inculpatului Grigore, singura explicaţie a legitimării acestuia fiind numai prezenţa sa în autoturism.

Este adevărat că inculpaţii anterior menţionaţi şi-au retractat declaraţiile date pe parcursul urmăririi penale, dar şi în faţa instanţei- cu ocazia judecării lor în dosarul format în baza rechizitoriului nr. 96/D/P/2012, respectiv în cauza nr.2605/120/2013, când solicitaseră a li se aplica dispoziţiile art. 3201 Cod proc. penală, recunoscându-şi vinovăţia, astfel cum a fost reţinută în actul de sesizare a instanţei, în care se arătase participarea lor la săvârşirea infracţiunilor împreună cu inculpatul G. A.L., faţă de care cercetările fuseseră disjunse-, însă urmează a se observa lipsa unei explicaţii plauzibile pentru revenirea asupra declaraţiilor, care au fost identice pe parcursul urmăririi penale, deşi au fost date în diferitele momente ale cercetărilor, fie în calitate de făptuitori, fie de învinuiţi sau de inculpaţi.

Instanţa apreciază că revenirea asupra declaraţiilor iniţiale a fost făcută numai în scopul de a-l absolvi pe inculpatul G. de răspunderea penală, după ce relataseră, în amănunt, împrejurările în care l-au cunoscut, cum au aflat de deţinerea de către acesta a unei aparaturi de skimming şi posibilitatea probării ei, care a avut loc la datele de 1 şi 2.11.2012, pentru ca ulterior, să-i solicite acestuia un dispozitiv de acest gen, promis a fi adus din Italia, contra sumei de 900 de euro, potrivit declaraţiei date de T. B. (fila 65, vol.II, dos.u.p.) ori contra sumei de 1.500 de euro, potrivit declaraţiei lui N. A. S. (fila 79-verso).

Şi martora M. B. A.-M., a arătat că a aflat de la prietenul său T. B. A. că acesta a vorbit cu G.A. L. să îi dea lui o aparatură de skimming, formată din cameră de luat vederi şi „gura de lup”, chiar în prezenţa ei bărbaţii discutând în locuinţa lui Niculae Andrei Silviu.

Aceste declaraţii, referitor la încercarea inculpatului T. B. A. de a procura aparatură de skimming de la inculpatul G. A. L. rezultă nu numai din declaraţiile date pe parcursul urmăririi penale de T. B. A. – care a arătat (fila 65, vol. II, dos.u.p.) că l-a sunat pe C. C. şi i-a spus că vrea să vină în Piteşti pentru a vorbi cu G. A. L. şi pentru a cumpăra de la acesta un dispozitiv de skimming, plecând în acest sens cu T. B. G., cu maşina acestuia marca Audi cu nr. de înmatriculare DB.09.AVS la Piteşti, de unde l-au luat pe C. şi împreună cu el au mers la Mioveni, la domiciliul lui G., unde i-a solicitat să îi vândă lui dispozitivul folosit în Târgovişte, acesta refuzând şi spunând că îi va aduce altul noi, însă pentru suma de 1.600 de euro-, dar şi din declaraţia dată de inculpatul T. B. G.- care a arătat în faţa instanţei, că l-a însoţit pe inculpatul T. la Piteşti şi apoi, au mers, împreună cu C., la Mioveni, unde ştia că locuieşte inculpatul G., la locaţia unde i s-a indicat, el rămânând în maşină, iar T. şi C. plecând să se întâlnească cu cineva.

În acest sens sunt, de altfel, şi discuţiile purtate de T. B. A., utilizatorul contului „mafias_alik”, cu T. B. utilizatorul contului „wirelss 2323” la datele de 6.11.2012 şi 11.11.2012 , când discută „akuma era bine să îi luăm aia lu pitiku, că e în gaură tare”, „să luăm aia acuma să vorbim cu om să vedem dacă vrea să o dea”, „ să vorbim cu Piteşteanu să luăm nr.lu pitic”, „ îi zicem lu pitic că am eu un tovarăş care vrea aia, nu că e pt noi”, „întreabă-l dacă merge cu noi la om acasă”, „dacă ştim că e în Mioveni şi nu e plecat din oraş mergem direct la bloc că dăm de el”, „dar tre să îi zic cumva frate că pt noi e”, „ ca să nu ne ceară mai mult dacă e pt altul”, „da frate îi zicem că am luat bani împrumut să o luăm noi”.

Şi mesajul lăsat de T. inculpatului G. A. L. la data de 11.11.2012 pe contul utilizat de acesta „ptk_ptk001”, în care îi transmite că vrea să vorbească cu el, dovedesc demersurile făcute de T. B. A. pentru achiziţionarea de la inculpatul G.A.L. a aparaturii de skimming.

În conversaţiile purtate prin intermediul aplicaţiei messenger de inculpaţii T. şi T. aceştia folosesc apelativul „pitiku”, referindu-se la persoana cu care urmau să se întâlnească pentru a achiziţiona „aia”, persoană al cărui domiciliu şi număr de telefon le cunoştea Piteşteanu, respectiv C. M. C., şi căruia urmau să îi comunice faptul că obiectul pe care urmau să îl achiziţioneze era pentru ei, după ce iniţial stabiliseră să îi spună vânzătorului că îl cumpără pentru altcineva, în vederea efectuării tranzacţiei urmând să se deplaseze la locuinţa acestuia, situată în localitatea Mioveni.

Nu poate fi vorba, raportat la acest probatoriu, de o eventuală confuzie cu persoana martorei M. B. A. M., prietena inculpatului T. B. A., cunoscută cu apelativul „pitica”, chiar dacă din convorbirile telefonice interceptate în cauză rezultă că, uneori, inculpatul T. i se adresa tinerei cu apelativul „pitic” (convorbirea din 31.10.2012).

Se constată identitate între domiciliul inculpatului G. A. L., poreclit „Piticu” situat în Mioveni şi adresa de unde inculpatul T. urma să achiziţioneze un obiect, foarte important pentru el, în legătură cu care poartă mai multe discuţii cu inculpatul Tache, punându-se de acord cu privire la explicaţiile pe care urmau să le dea vânzătorului în legătură cu persoana cumpărătorului, pentru ca preţul solicitat să nu fie prea mare, dar şi faptul că, potrivit întregului material probatoriu, C. M. C. era prietenul inculpatului G. şi deci putea cunoaşte domiciliul acestuia din Mioveni, dar şi numărul său de telefon.

Mai mult, nu există nicio explicaţie pentru care s-ar fi dorit achiziţionarea unui obiect de către T., cu atâtea planuri de contactare a vânzătorului, de la prietena sa M. B. A. M., poreclită „Pitica”, cu care locuia în acelaşi apartament.

Revenirile constatate şi de inculpatul G. A. L. în declaraţia dată de această din urmă martoră în faţa instanţei sunt apreciate ca încercări de a-l disculpa, într-un fel, pe fostul prieten T. B. A., martora relatând însă, cu amănunte, împrejurările în care l-a cunoscut iniţial pe G. A. L. în domiciliul său din Fieni, unde locuia cu inculpatul T. şi unde acesta i-a vizitat însoţit de prietenul său, zis „Piteşteanu”, după care l-a revăzut pe acest inculpat în apartamentul lui N. A. S., când, de asemenea, s-a discutat despre aparatură de skimming, carduri clonate, montarea aparaturii de skimming pe bancomate sau valorificarea cardurilor obţinute în urma utilizării acestei aparaturi, în străinătate.

Se apreciază, în consecinţă, că în cauză a fost probată vinovăţia inculpatului G. A. L., atât în ceea ce priveşte participarea sa, către sfârşitul anului 2012 – lunile octombrie- noiembrie, împreună cu inculpaţii T. B. A., T. B. G., N. A. S., C. M. C. la constituirea unui grup infracţional care a avut ca scop săvârşirea infracţiunilor din sfera criminalităţii informatice şi a comerţului electronic, dar şi la montarea aparaturii de skimming pe bancomatele B.C.R la începutul lunii noiembrie 2012 împreună cu T. B. A., A. S. şi C. M. C., precum şi referitor la deţinerea aparaturii de skimming, împreună cu inculpatul C. M. C., aparatură care a fost montată pe ATM-urile aparţinând B.C.R., fapte prevăzute de disp. art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la 323 Cod penal, art. 42 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 161/2003 şi art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003.

Urmare modificărilor aduse Codului penal prin Legea nr. 286/2009, dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, se regăsesc în actuala reglementare în prevederile art. 367 Cod penal, care sancţionează iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă a unui astfel de grup.

Analizând reglementarea din art. 367 alin. 6 Cod penal, dar şi dispoziţiile art. 2 alin. 1 lit. a din Legea nr. 39/2003 conform cărora, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat format din 3 sau mai multe persoane constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave se constată că infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni nu a fost dezincriminată, elementele sale constitutive regăsindu-se în art. 367 Cod penal.

Astfel, pentru existenţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în varianta tip nu mai este necesar ca infracţiunile în scopul săvârşirii cărora s-a constituit grupul să fie grave, cum se cerea în disp. art. 2 alin. 1 lit. a din Legea nr. 39/2003, situaţie în care regăsim scopul asocierii în vederea săvârşirii de infracţiuni din  legea veche.

În al doilea rând, textul art. 367 alin. 6 Cod penal nu mai prevede condiţia ca grupul să fie constituit pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau un alt beneficiu material, cerut de art. 2 alin. 1 lit. a din Legea nr. 39/2003, condiţie care nu se regăsea nici în art. 323 Codul penal din 1969.

În plus, în textul art. 367 alin. 4 Cod penal, cauza de nepedepsire este aceea prevăzută anterior în art. 323 alin 3 Cod penal din 1969.

Din coroborarea textelor menţionate rezultă că legiuitorul a intenţionat să înlăture suprapunerile de reglementare, iar pe de altă parte să înglobeze, într-un unic text, elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 7 şi art. 8 din Legea 39/2003, eliminând condiţii existente anterior pentru încadrarea faptei în infracţiunea prevăzută de art. 7 din legea 39/2003 şi păstrând condiţii existente anterior pentru încadrarea faptei în art. 323 Cod penal din 1969.

Apreciem că Noul Cod penal reuneşte, deci, sub denumirea marginală de constituire a unui grup infracţional organizat, infracţiunile prevăzute de art. 323 şi art. 167 Cod penal din 1969, precum şi pe cele prevăzute de art. 7-9 din Legea nr. 39/2003.

Potrivit art. 4 Cod penal, legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.

Sub imperiul Codului penal din 1969 aprecierea intervenţiei unei dezincriminări se făcea in abstracto, în sensul că se putea vorbi de dezincriminare doar atunci când fapta prevăzută de legea veche nu se mai regăsea sub nicio formă în legea nouă. Deci, aprecierea nu se raporta la fapta concret săvârşită de inculpat, ci la specia în care aceasta se încadra. Aşa fiind, simpla modificare a conţinutului constitutiv al infracţiunii având ca efect restrângerea domeniului de incidenţă al textului de incriminare nu se putea analiza ca o dezincriminare, ci doar ca o lege mai favorabilă.

În contextul Noului Cod penal, aprecierea intervenţiei legii de dezincriminare se face prin apreciere in concreto, în sensul că vorbim de o dezincriminare numai atunci când în raport de legea nouă fapta concretă comisă de inculpat nu mai atrage răspunderea penală.

Nu va exista dezincriminare atunci când deşi norma de incriminare din legea veche nu se mai regăseşte în legea nouă, conţinutul ei a fost preluat de o altă normă din Codul penal sau din legislaţia specială sau este acoperit de o incriminare generală existentă.

Este şi cazul infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prev de art. 323 Codul penal din 1969, dar şi a infracţiunii de complot prev. de art. 167 Cod penal din 1969, care nu mai apar sub aceste denumiri în Noul Cod penal, dar se regăsesc, în întregime, în conţinutul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 din Noul Cod penal.

Apreciem că în cauză se impune a fi analizată în concret situaţia de fapt, urmând a se constata că aceasta îşi găseşte corespondent în disp. art. 367 Cod penal, astfel încât nu sunt incidente disp. art. 4 Cod penal, referitoare la legea penală de dezincriminare.

 Totodată, constatăm că art. 367 Cod penal este şi lege mai favorabilă faţă de art. 323 Cod penal din 1969, având în vedere limitele de pedeapsă mai reduse.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 323 alin. 1 Cod penal din 1969 infracţiunea se pedepsea cu închisoarea de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii, art. 8 din Legea 39/2003 pedepsind iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni cu pedeapsa prevăzută de art. 323 Cod penal, în timp ce art. 367 alin. 1 Cod penal pedepseşte iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Instanţa reţine, de asemenea, că infracţiunea pentru care inculpatul G. A. L. a fost trimis în judecată şi în legătură cu care există probe, aşa cum s-a analizat anterior, care conduc la reţinerea vinovăţiei sale, prev. de art. 42 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal este reglementată în prezent de disp. art. 360 alin. 1 şi 3 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, în condiţiile în care a rezultat că inculpatul a săvârşit la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, după cum infracţiunea pentru care, de asemenea, există probe că a fost săvârşită de către el, prev. de art. 46 alin. 2 din legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal este reglementată în prezent de disp. art. 365 alin. 2 Cod penal cu art. 35 alin. 1 Cod penal, şi toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, toate faptele reţinute în sarcina inculpatului fiind săvârşite prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

La individualizarea pedepselor care urmează a-i fi aplicate inculpatului, instanţa va avea în vedere gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor reţinute în sarcina sa, împrejurările comiterii lor, contribuţia acestuia la activitatea infracţională a grupului împreună cu care au săvârşit infracţiunile din sfera criminalităţii organizate, faptul că acesta a fost cel care a pus la dispoziţia grupului dispozitivul de skimming utilizat la săvârşirea infracţiunilor din datele de 1 şi 2 noiembrie 2012, cu ajutorul căruia a fost accesat, fără drept, prin încălcarea măsurilor de securitate, sistemul informatic al Băncii Comerciale Române, prin folosirea acestei aparaturi creându-se o stare de pericol deosebită pentru sistemele de securitate ale băncii, punându-se în pericol credibilitatea acesteia, dar şi încrederea pe care cetăţenii o au în utilizarea cardurilor în care sunt virate drepturile salariale şi în care îşi păstrează economiile, şi nu în ultimul rând prejudiciul bănesc creat unor persoane fizice care s-au văzut în situaţia de a nu-şi putea utiliza resursele financiare la momentul dorit, alături de prejudiciul financiar produs B.C.R.

Pe de altă parte, va fi avută, de asemenea, în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului şi conduita bună avută de acesta în societate, anterior săvârşirii faptelor, potrivit probelor în circumstanţiere administrate.

Având în vedere săvârşirea faptelor în concurs, dar şi modificările aduse Codului penal se va aplica în cauză legea penală mai favorabilă, prevăzută de art. 5, şi la calculul pedepsei principale în cazul concursului de infracţiuni, situaţie în care lege mai favorabilă este privită ca fiind prevederea din art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, raportat şi la prevederile art. 10 din Legea nr. 187/2012, toate infracţiunile din sfera pluralităţii fiind comise sub legea veche, astfel încât după aplicarea pedepselor pentru săvârşirea fiecăreia dintre faptele reţinute în sarcina sa, într-un cuantum care să asigure scopul educativ, dar şi sancţionator al pedepsei, se va proceda la contopirea acestora în pedeapsa cea mai grea, pe care inculpatul urmează să o execute, cu aplicarea disp. art. 60 Cod penal, apreciindu-se că numai o pedeapsă privativă de libertate este de natură să aducă o justă  şi echitabilă reparaţie pentru faptele săvârşite şi, în acelaşi timp să conducă la atenţionare a celor tentaţi să comită astfel de fapte, de altfel, tot mai numeroase în ultima perioadă.

Se va face, de asemenea, aplicarea legii penale mai favorabile şi cu privire la pedepsele complementare şi accesorii, făcându-se astfel aplicarea dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 187/2012, potrivit cărora, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

Astfel, constatându-se că art. 367 alin. 1 Cod penal este lege penală mai favorabilă în ceea ce priveşte pedeapsa principală prevăzută de lege comparativ cu pedeapsa prevăzută de art. 8 din Legea 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, dar, în acelaşi timp, prevede şi o pedeapsă complementară, care nu era prevăzută de legea specială şi de Codul penal anterior, în aplicarea art. 12 din Legea 187/2012, inculpatului nu-i va fi aplicată pedeapsa complementară, apreciindu-se că din punct de vedere al acestei pedepse legea mai favorabilă era legea veche, care nu prevedea şi interzicerea exercitării unor drepturi ca pedeapsă complementară.

Ţinându-se seama de faptul că pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi d-o Cod penal a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, în condiţiile în care în cauză nu s-a aplicat o astfel de pedeapsă, inculpatului nu-i va fi aplicată nici pedeapsa accesorie prevăzută de art 65 Cod penal.

Întrucât inculpatul a fost reţinut şi apoi arestat preventiv începând cu data de 31.10.2013 şi până la data de 20.02.2014, în baza disp. art. 72 Cod penal se va computa din pedeapsa aplicată această perioadă.

De asemenea, în baza disp. art. 399 alin. 9 Cod procedură penală, se va deduce din pedeapsa aplicată şi perioada arestului la domiciliu, măsură luată faţă de inculpat prin încheierea pronunţată la data de 18.02.2014, rămasă definitivă la data de 20.02.2014, deducându-se perioada de la 20.02.2014 la zi, pentru ca în baza disp. art 399 alin. 1 Cod procedură penală să fie menţinută măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de el.

Pe latură civilă, instanţa urmează să ia act de faptul că partea civilă S. H. M. şi-a recuperat prejudiciul în sumă de 170 de lei cauzat prin fapta săvârşită de inculpat, dar şi că părţile vătămate D. B. G., D. M. M., I. G. şi F. V. nu s-au constituit părţi civile.

Având în vedere că potrivit relaţiilor înaintate de B.C.R., prejudiciul de 5419 lei care i-a fost cauzat prin fapta inculpatului G. A. L. săvârşită împreună cu inculpaţii T. B. A., T.B. G., N. A. S., M. R. I., C. R. C. şi C. M. C., care au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul DIICOT nr. 96/D/P/2012 şi care au fost condamnaţi prin sentinţa penală nr. 249/2013 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa în dosarul nr. 2605/120/2013, rechizitoriu în care s-a dispus disjungerea cercetărilor cu privire la inculpatul G., formându-se dosarul nr. 46/D/P/2013, care face obiectul prezentei cauze, în baza disp. art. 19 şi 20 Cod procedură penală raportat la art. 25 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală şi art. 1357 Cod civil, G. A. L. va fi obligat în solidar cu cei menţionaţi la plata prejudiciului cauzat, în măsura în care această sumă nu a fost deja achitată.

În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, incluzând cheltuielile ocazionate de desfăşurarea urmăririi penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art.367 alin.1 Cod penal cu art.38 alin.1 Cod penal, art.5 Cod penal şi art.12 din Legea nr.187/2012 condamnă pe inculpatul G. A.L., fiul lui … la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art.360 alin.1 şi 3 Cod penal, art.35 alin.1 Cod penal şi art.38 alin.1 Cod penal şi art.5 Cod penal, condamnă pe inculpatul G. A. L. la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art.365 alin.2 Cod penal cu art.35 alin.1 Cod penal, art.38 alin.1 Cod penal şi art.5 Cod penal, condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art.34 alin.1 lit.b Cod penal din 1968 cu art.10 Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, acesta urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art.72 Cod penal compută din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestului preventiv de la 31.10.2013 la 20.02.2014, iar în baza art.399 alin.9 Cod procedură penală deduce din pedeapsa aplicată şi perioada arestului la domiciliu de la 20.02.2014 la zi.

În baza disp. art.399 alin.1 Cod procedură penală menţine măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpat prin încheierea din 18.02.2014, pronunţată în dosarul nr.6500/120/2013/a5.

Aplică art.60 Cod penal.

Obligă pe inculpat, în solidar cu inculpaţii T. B. A., fiul lui …, T. B. G., fiul lui …, N. A. S., fiul lui …, M. R. I., fiul lui …, C. R. C., fiul lui … şi C. M. C., fiul lui …, toţi aflaţi în Penitenciarul Mărgineni, trimişi în judecată prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T-Biroul Teritoriul Dâmboviţa nr.96/D/P/2012, în care s-a dispus disjungerea cu privire la inculpatul G. A. L., dosar înregistrat la Tribunalul Dâmboviţa sub nr.2605/120/2013, în care s-a pronunţat sentinţa penală nr.249/21.06.2013, la plata sumei de 5419 lei către partea civilă BCR, cu sediul în Bucureşti, str.Bd.Regina Elisabeta, nr.5, sector 3, şi la plata sumei de 80 lei către partea civilă T. M. C., …, în măsura în care aceste sume nu au fost deja achitate.

Ia act că partea civilă S. H. M., domiciliată în Târgovişte, …, şi-a recuperat prejudiciul în sumă de 170 de lei.

Ia act că părţile vătămate D. B. G., domiciliat în …, D. M. M., domiciliată în …, I. G., domiciliat în … şi F. V., domiciliat în …, nu s-au constituit părţi civile.

În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 6500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 6000 lei reprezintă cheltuielile ocazionate de desfăşurarea urmăririi penale.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 7.03.2014.

PREŞEDINTE,

A. M.

Grefier,

A. B.

Red. A.M.

Tehnored. S.G.

2ex/Poz reg ex pen nr.315-322 /2014