Contrabandă. Antrepozit fiscal.
Din modul de redactare al art. 296/1 din Legea 571/2003 care foloseşte sintagma „antrepozitului” rezultă că, la momentul deţinerii produselor nemarcate, un astfel de antrepozit exista deja, textul incriminator aplicându-se acelor persoane care, pentru a-şi spori veniturile, desfăşoară, în paralel, atât activităţi licite, cât şi ilicite cu produse accizabile.
Trib. Bistriţa-Năsăud, s. pen., sent. nr. 68/F/27 mai 2011
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului MD pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 2961 alin. (1) lit. 1 din Legea nr. 571/2003 modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal.
La termenul de judecată din 2 martie 2011 inculpatul, asistat de apărătorul său ales, a arătat că recunoaşte comiterea faptelor aşa cum au fost descrise în actul de acuzare şi solicită ca judecarea sa să se facă, potrivit art. 320/1 Cod procedură penală, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine în sarcina sa următoarea stare de fapt:
La data de 5.09.2010, ora 00:05 inculpatul conducea autovehiculul marca Volkswagen Touareg, cu numărul de înmatriculare MM-85-BIB pe DN 17 C fiind oprit în trafic pentru control.
Cu ocazia controlului s-a constatat că pe bancheta din spate a autovehiculului şi respectiv în portbagaj se aflau 15 baxuri cu ţigarete marca Viceroy de provenienţă ucraineană şi pentru care inculpatul nu a prezentat documente de provenienţă, acesta declarând intenţia de a le comercializa în municipiul Bistriţa.
Inculpatul a fost condus la sediul Poliţiei oraşului Năsăud, unde s-a procedat la numărarea ţigaretelor, acestea fiind în cuantum de 148.600 şi conţinând banderole fiscale inscripţionate cu menţiunea „?” (Ucraina).
Cu ocazia audierii inculpatul a declarat că este angajat în calitate de conducător auto la întreprinderea individuală MA (fratele său) şi că în această calitate desfăşoară activităţi de exploatare forestieră, iar la data de 03.09.2010, în timp ce se afla în pădurea numită „B” de pe raza localităţii Repedea din judeţul Maramureş, respectiv localitatea sa de domiciliu situată în apropierea limitelor teritoriale cu Ucraina, a găsit acoperite cu crengi 15 colete, fiecare de dimensiunile unui bax de ţigări, colete învelite în folie de plastic de culoare neagră şi înfăşurate cu bandă scotch.
Apo inculpatul a procedat la desfacerea a două dintre ele şi a constatat că fiecare colet conţine câte un bax de ţigarete marca „Viceroy Red” a câte 500 de pachete fiecare şi că pachetele au inscripţionate menţiuni în alfabetul chirilic, existând banderole cu inscripţia „?” (Ucraina în alfabetul chirilic).
Inculpatul le-a transportat până în apropierea locuinţei sale, iar în ziua următoare, întâlnind într-un local din comuna Leordina o persoană necunoscută a interpelat-o cu privire la o eventuală comercializare a ţigaretelor găsite, iar aceasta l-a îndrumat să le transporte în municipiul Bistriţa în noaptea de 4/5.09.2010, urmând ca la destinaţie să fie contactat de persoane interesate să achiziţioneze aceste ţigarete.
Astfel, inculpatul a procedat la împrumutarea autovehiculului marca Volkswagen Touareg cu numărul de înmatriculare MM-85-BIB proprietatea acestuia, dar fără a-i relata scopul utilizării, cu menţiunea că din cantitatea de 7 500 pachete cu ţigarete găsite a păstrat un număr de 7 cartuşe pentru uz personal, diferenţa de 7430 pachete transportându-le până la momentul controlul.
S-a reţinut astfel că cele 7430 pachete conţinând cantitatea de 148.600 ţigarete marca „Viceroy” identificate asupra inculpatului au fost indisponibilizate şi depuse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Bistriţa-Năsăud conform dovezii seria AB nr. 0036236/06.09.2010.
Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 73.077 lei reprezentând 9.827 lei taxe vamale, 45.804 lei accize şi 17.446 lei TVA, precum şi majorări de întârziere, dobânzi şi penalităţi până la data plăţii efective.
Prin actul de trimitere în judecată s-a considerat că faptele inculpatului, astfel reţinute, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 2961 alin. (1) lit. 1 din Legea nr. 571/2003 modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal.
Inculpatul, prin apărătorul său ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor din cele 2 infracţiuni arătate mai sus într-o singură infracţiune de contrabandă prev. de art. 270 alin 1 şi 3 din Legea 86/2006 arătând, în esenţă, că sunt asimilate acestei infracţiuni, printre altele, acţiunile de „deţinere şi transport” a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă.
Într-adevăr, potrivit art. 270 alin 1 din Legea 86/2006 constituie infracţiunea de contrabandă introducerea sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, în timp ce alineatul 3 al aceluiaşi text de lege prevede că sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alineatului 1, printre altele şi deţinerea şi transportul bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.
Pe de altă parte, întrucât alin. 3 al textului de lege menţionat face trimitere doar la alin.1 al acestuia rezultă că existenţa infracţiunii de contrabandă, în variantele alternative arătate în acesta, nu este condiţionată de prevederile alin 2 ale art.270 din Legea 86/2006 referitoare la valoarea mărfurile ce fac obiectul acestei infracţiuni.
Referitor la încadrarea juridică dată faptelor prin actul de acuzare este de observat că prin O.U.G. nr. 54/2010 a fost modificată Legea nr. 571/2003 incriminându-se ca infracţiune, în art. 2961 alin. (1) lit. l) din lege „deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri”.
De asemenea, „produsele accizabile supuse marcării” sunt, potrivit prevederilor art. 20661 din Legea nr. 571/2003 „produse intermediare şi alcool etilic”, precum şi „tutun prelucrat” şi „pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul României numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentei secţiuni” (secţia a 14-a Cod fiscal), responsabilitatea marcării revenind, conform art. 20662 din Legea nr. 571/2003, „antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi, potrivit precizărilor din normele metodologice”.
Antrepozitul fiscale este definit în art. 2063 pct. 4 din Legea nr. 571/2003 ca fiind „locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activităţii sale, în condiţiile prevăzute de prezentul capitol şi de normele metodologice”.
Totodată, potrivit pct 3 al art. 206/3 din aceeaşi lege antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activităţii sale, să producă, să transforme, să deţină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal.
Din coroborarea acestor prevederi legale rezultă, în primul rând, că obligativitatea constituirii unui antrepozit fiscal revine acelor persoane fizice sau juridice care desfăşoară, în mod curent, activităţi de genul celor arătate în art. 206/3 pct 3 din legea 571/2003, pentru a beneficia de un regim suspensiv de accize.
Pe de altă parte, din modul de redactare al art. 296/1 din Legea 571/2003 care foloseşte sintagma „antrepozitului” rezultă că, la momentul deţinerii produselor nemarcate, un astfel de antrepozit exista deja, textul incriminator aplicându-se acelor persoane care, pentru a-şi spori veniturile, desfăşoară, în paralel, atât activităţi licite, cât şi ilicite cu produse accizabile.
Ori, este evident că inculpatul nu desfăşura astfel de activităţi acesta găsind, din întâmplare, în pădure, cele 15 baxuri de ţigări ce au fost introduse în ţară, în mod fraudulos de alte persoane neavând, prin urmare, un antrepozit fiscal constituit potrivit legii.
În sarcina inculpatului s-a mai reţinut şi comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin 1 lit a din Legea 241/2005 constând în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, însă, din starea de fapt reţinută mai sus rezultă că inculpatul nu a ascuns bunurile găsite şi nici nu a urmărit neîndeplinirea obligaţiilor fiscale, nefiind întrunită latura obiectivă şi subiectivă a acestei infracţiuni.
Faţă de toate aceste considerente tribunalul apreciază că faptele inculpatului de a deţine şi transporta cele 15 baxuri de ţigări de provenienţă ucraineană cunoscând că acestea provin din contrabandă întruneşte în drept elementele constitutive doar ale infracţiunii de contrabandă în baza art. 334 cod procedură penală va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunile prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 şi evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 în infracţiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 86/2006.
Inculpatul nu are antecedente penale, iar după comiterea faptelor a avut o conduită procesuală bună prezentându-se la organele de cercetare penală ori de câte ori a fost chemat şi recunoscând încă de la prima declaraţie săvârşirea faptelor, aspecte pe care tribunalul le va considera drept circumstanţe atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. a) şi c) Cod penal.
În baza textelor de lege mai sus arătate şi văzând şi dispoziţiile art. 72 Cod penal tribunalul îl va condamna pe inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 86/2006, făcând şi aplicarea art. 76 lit. d) Cod penal, ca şi a art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal.
Faţă de lipsa antecedentelor penale şi având în vedere comportamentul inculpatului după comiterea faptei, tribunalul apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar şi fără executarea acesteia şi în baza art. 81 Cod penal va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei stabilind, conform art. 82 Cod penal, un termen de încercare de 3 ani.
Totodată, inculpatul va fi atenţionat asupra prevederilor art. 83 Cod penal, se va face aplicarea art. 71 alin. (5) Cod penal şi potrivit art. 88 Cod penal se va deduce din pedeapsă reţinerea de 24 ore din data de 5 septembrie 2010.
În temeiul dispoziţiilor art. 118 lit. e) Cod penal se va dispune confiscarea celor 7430 pachete ţigări marca Viceroy aflate în camera de corpuri delicte a IPJ BN.
În latura civilă a cauzei Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj s-a constituit parte civilă cu suma de 73.077 lei reprezentând 9.827 lei taxe vamale, 45.804 lei accize şi 17.446 lei TVA, precum şi majorări de întârziere, dobânzi şi penalităţi până la data plăţii efective (f.17-18).
Potrivit art.256 alin 1 lit d din Codul vamal datoria vamală se stinge, printre altele, şi prin confiscare.
Într-adevăr, potrivit art. 228 alin 4 din Legea 86/2006 această lege asigură aplicarea Regulamentului nr.2913/1992 al Consiliului de Instituire a Codului vamal Comunitar care în art. 202 alin 1 lit a stabileşte modul în care ia naştere o datorie vamală la import, iar art.233 al acestuia se referă la modalităţile prin care se stinge o datorie vamală, printre altele şi atunci când mărfurile au fost puse sub sechestru la introducerea lor neregulată şi confiscate simultan sau ulterior.
Cu privire la acest aspect s-a pronunţat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene printr-o hotărâre preliminară, în cauza C-459/2007, la cererea unei instanţe din Austria, statuând că pentru a determina stingerea datoriei vamale punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse trebuie să intervină înainte ca acesta mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu.
În primul rând, este de observat faptul că hotărârile CJUE au efecte „inter partes” şi nu au valoare de precedent judiciar cu forţă legislativă, România nefiind parte în această cauză şi neformulând un punct de vedere referitor la acest aspect.
Pe de altă parte, analizând hotărârea CJUE rezultă că starea de fapt a speţei ce a stat la baza acesteia are în vedere situaţia în care cel depistat cu bunurile de contrabandă, după trecerea de primul birou vamal a fost chiar persoana ce le-a introdus fraudulos în ţara respectivă.
Ori, inculpatul a găsit cele 15 baxuri de ţigări în pădure, după ce acestea fuseseră deja introduse în ţară, fără a se putea stabili în ce modalitate şi de către cine.
Totodată, din constituirea de parte civilă, ca şi din adresa ANAF rezultă că valoarea ţigărilor este de 17061,14 lei, în timp ce taxele vamale reprezintă 9.827 alei, fiind evident că inculpatul nu ar putea fi obligat la plata de TVA neavând calitatea de plătitor, respectiv de persoană ce livrează bunuri sau prestează servicii.
Pentru aceste considerente în baza art. 346 Cod procedură penală tribunalul va respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj.
