La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi se constată lipsa părţilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în şedinţa publică din data de ianuarie 2012, susţinerile în fond fiind consemnate în încheierea civilă din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească, cauza fiind amânată pe data de ianuarie 2012 pentru a da posibilitatea părţilor de a depune concluzii scrise, când instanţa în aceeaşi compunere a hotărât următoarele:
INSTANŢA
Prin acţiunea civilă promovată la această instanţă şi înregistrată sub numărul de mai sus reclamanta B.E., domiciliată în X, judeţul Harghita a solicitat în contradictoriu cu pârâţii B.M., domiciliată în Braşov, judeţul Braşov, T.C.E., domiciliat în X, judeţul Harghita, T.C.S., domiciliat în Mediaş, judeţul Sibiu, T.C.S.A, domiciliată în X, judeţul Harghita, T.C.S.O, domiciliat în X, str. judeţul Harghita, T.C.C.M, domiciliat în X, judeţul Harghita, T.C.S.D, domiciliat în X, judeţul Harghita, T.C.F., domiciliată în X, judeţul Harghita şi MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE PRIN DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE HARGHITA, cu sediul în Miercurea Ciuc, judeţul Harghita în reprezentarea Agenţiei Fiscale X, judeţul Harghita, ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună:
1.Să se constate caracterul simulat al Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 2291 din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X, în sensul că acesta este fictiv, nu există în realitate, în ceea ce o priveşte pe pârâta B.M. referitor la corpul funciar nr. 6, în suprafaţă de 2394 mp, înscrisă în CF nr. … X nr. top. … pe care se află edificată casa de locuit, construită pe fundaţie de piatră, pereţi din bca şi lemn, acoperită cu ţiglă, compusă din parter şi mansardă, şase camere, o bucătărie, două băi, casa scării, hol, centrală termică şi terasă, situată în X, judeţul Harghita;
2.Să se dispună anularea acestui act în privinţa menţiunii precizate în petitul nr. 1 al acţiunii;
3.Constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1027/2008 de Notarul Public V.T. din X şi, pe cale de consecinţă anularea întabulării de pe numele pârâţilor T.C.S.D şi T.C.F. a imobilului înscris în CF nr. … X ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. … CN ) nr. cadastral … – C1 şi C2 reprezentând casa de locuit descrisă în petitul nr. 1 al acţiunii;
4.Repunerea părţilor în situaţia anterioară prin întabularea casei de locuit construită pe fundaţie de piatră, pereţi din bca şi lemn, acoperită cu ţiglă, compusă din parter şi mansardă, şase camere, o bucătărie, două băi, casa scării, hol, centrală termică şi terasă, situată în X, judeţul Harghita pe numele reclamantei B.E. şi a fostului ei soţ, pârâtul T.C.S.D; Acest capăt de cerere a fost precizat în concluziile scrise în sensul că reclamanta solicită repunerea părţilor în situaţia anterioară prin readucerea în patrimoniul foştilor soţi a imobilului, fără întabulare în cartea funciară – cerere pe care a susţinut că o va reitera în cadrul acţiunii de partaj judiciar de bunuri comune.
5.Obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta arată că în anul 1994 s-a căsătorit cu pârâtul T.C.S.D, nepotul pârâtei B.M., locuind într-un apartament proprietatea sa personală, dobândit înainte de căsătoria sa cu pârâtul. În anul 2000 au început construcţia casei în litigiu, lucrările fiind finalizate în anul 2006, iar în anul 2007 au divorţat. În prezent fostul ei soţ, pârâtul T.C.S.D, locuieşte în casă împreună cu actuala sa soţie, pârâta T.C.F..
Terenul pe care a construit casa a fost dobândit prin moştenire de pârâta B.M., înscris pe numărul topografic nou …, teren în suprafaţă de 2394 mp pe care pârâta l-a vândut foştilor soţi, fără a încheia acte în acest sens, cu suma de 6000 lei. Precizează că în acţiunea de partaj din dosarul nr. … a solicitat a se constata calitatea de bun comun a casei în litigiu, dobândită în timpul căsătoriei de foştii soţi, cauza fiind suspendată până la soluţionarea irevocabilă a prezentei cauze.
Reclamanta arată că la încheierea actului de partaj voluntar a reprezentat-o, cu autentică, pe pârâta B.M..
Scopul încheierii actului simulat a fost de a se crea impresia că imobilul în litigiu nu le aparţine, întrucât pârâtul T.S. avea datorii foarte mari decurgând din diverse hotărâri judecătoreşti, casa continuând să fie în patrimoniul foştilor soţi.
Ca urmare a caracterului simulat al partajului voluntar din punct de vedere al casei în litigiu, solicită constatarea nulităţii absolute şi a actelor subsecvente, intervenite ulterior partajului cum este contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …/2008 de Notarul Public V.T. din X şi, pe cale de consecinţă anularea întabulării de pe numele pârâţilor T.C.S.D şi T.C.F. a imobilului înscris în CF nr. … X ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. … CN ) nr. cadastral … – C1 şi C2 reprezentând casa de locuit descrisă în petitul nr. 1 al acţiunii.
În drept, acţiunea este întemeiată pe dispoziţiile art. 966, art. 1175 şi art. 112, art. 274 Cod procedură civilă.
Reclamanta a anexat cererii de chemare în judecată înscrisuri.
Acţiunea reclamantei este legal timbrată la valoarea de 346.646 lei cu suma totală de 15.155 lei conform chitanţelor de la filele 131, 137, 142, 147 din dosar, respectiv prin eşalonare în patru rate urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar, prin încheierea civilă din data de februarie 2011 a Judecătoriei X, irevocabilă.
Pârâţii T.C.S.O, T.C.S, T.C.S.A, T.C.M.C, T.C.S.D, T.C.E., au depus întâmpinare ( filele 11-16, 20-25, 26-31, 32-37, 38-43, 44-49 din dosar ), invocând excepţia prescripţiei extinctive, susţinând că reclamanta ar recunoaşte că nu a promovat o acţiune în realizarea unui drept pretins împotriva pârâtei B.M. în termen de 3 ani, precum şi următoarele aspecte intitulate excepţii: „ excepţia prevăzută de art. 108 pct. 4 Cod procedură civilă, excepţia lipsei identităţii de părţi”, iar pe fond solicită respingerea acţiunii, motivând astfel: reclamanta a acţionat în numele şi în interesul uneia din părţile actului de partaj voluntar, dar şi în interesul său personal şi deci că ar trebui să aibă calitate procesuală activă dar şi pasivă dat fiind faptul că actele notariale şi de publicitate imobiliară sunt semnate şi asumate de reclamantă în calitate de mandatar a lui B.M., sens în care înscrierile din cartea funciară îi sunt opozabile. Fiind reprezentanta lui B.M. ar însemna că se şi subrogă în drepturile şi obligaţiile acesteia, apreciind această subrogare conform art. 27 alin. 1 din Legea nr. 7/1996. În aceste condiţii ar fi aplicabil principiul consacrat de art. 108 pct. 4 Cod procedură civilă.
Susţine că reclamantei, dacă i s-ar fi adus atingere intereselor sale prin înscrierile în cartea funciară, ar fi avut la îndemână calea plângerii prevăzută de art. 50 din Legea nr. 7/1996.
Mai susţine că pentru a fi în prezenţa unui act simulat ar fi necesară existenţa concomitentă atât a actului public, cât şi a actului secret, reclamanta nefăcând dovada actului secret, invocând astfel prevederile art. 1175 Cod civil şi că reclamanta nu ar fi indicat în cererea de chemare în judecată în care din cele trei modalităţi ale simulaţiei se încadrează actul de partaj voluntar, sub forma fictivităţii, sub forma deghizării sau sub forma interpunerii de persoane.
În continuarea întâmpinării arată că prin cuprinderea în actul de partaj voluntar a casei în litigiu şi a terenului se recunoaşte de fapt dreptul pârâtei B.M., pretinsa simulaţie a fost în interesul reclamantei şi a fostului ei soţ, pârâtul T.C.S.D.
La baza actului de partaj voluntar a stat certificatul de moştenitor care face dovada deplină a drepturilor succesorilor până la proba contrară şi că pretinsa simulaţie a unui act de partaj voluntar se poate face doar pe calea unei acţiuni în revendicare promovată de proprietarii de drept.
Pârâta B.M. a depus întâmpinare ( filele 17,18 din dosar ) prin care solicită respingerea acţiunii reclamantei şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, arătând în motivare faptul că, pentru a fi în prezenţa unui act simulat, ar fi necesară existenţa concomitentă atât a actului public, cât şi a actului secret, reclamanta nefăcând dovada actului secret, invocând astfel prevederile art. 1175 Cod civil şi că reclamanta nu ar fi indicat în cererea de chemare în judecată în care din cele trei modalităţi ale simulaţiei se încadrează actul de partaj voluntar, sub forma fictivităţii, sub forma deghizării sau sub forma interpunerii de persoane. În actul de partaj voluntar reclamanta a reprezentat-o prin procură specială, inclusiv la întocmirea actelor de publicitate imobiliară, iar dacă reclamantei i s-ar fi adus atingere intereselor sale prin înscrierile în cartea funciară, ar fi avut la îndemână doar calea plângerii prevăzută de art. 50 din Legea nr. 7/1996. însă reclamanta nu a avut calitatea de proprietară a imobilului şi nu putea să dispună de imobil decât în limita mandatului şi că este exclusă existenţa oricărui act secret care ar fi putut interveni între părţi.
În urma actului de partaj voluntar imobilele, inclusiv cel în litigiu, au intrat în circuitul civil, casa înstrăinând-o în anul 2008 pârâţilor T.C.S.D şi actualei sale soţii, pârâta T.C.F..
Mai susţine că ori de câte ori se invocă simulaţia unui act juridic constatat printr-un înscris, proba în contra sau peste acel înscris se poate face numai printr-un înscris şi că în cauză părţile ar fi avut posibilitatea preconstituirii contraînscrisului, fiind aplicabile dispoziţiile art. 1191 alin. 2 Cod civil. Faptul că fostul soţ al reclamantei a avut datorii, cât şi susţinerea că s-ar fi dobândit un drept de superficie asupra imobilului, drept invocat în dosarul de partaj de bunuri comune, nu are nici o legătură cu cauza ilicită sau imorală a încheierii actului de partaj voluntar.
La data de 22 noiembrie 2011 pârâtul T.C.S.D, pe lângă apărarea din întâmpinarea iniţială, mai invocă şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa, motivat de faptul că este, împreună cu actuala sa soţie, cumpărător de bună credinţă şi că actul autentic cum este partajul voluntar nu poate fi anulat decât prin înscrierea în fals, iar reclamanta nu a dovedit o asemenea împrejurare ( filele 204,205 din dosar ).
De asemenea, pârâtele B.M. şi T.C.F., pe lângă apărarea din întâmpinarea iniţială, mai invocă şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a lor, motivat de faptul că reclamanta este garantă în baza mandatului conferit sens în care o cheamă în judecată în calitate de chemată în garanţie şi că, susţine B.M., are dreptul să se întoarcă împotriva reclamantei, iar pârâta T.C.F. susţine că nu are calitate procesuală pasivă deoarece este cumpărătoare de bună credinţă şi că actele de procedură întocmite până în prezent sunt nule întrucât nu i s-a dat posibilitatea de a propune probe în contradictoriu cu reclamanta. În rest invocă aceleaşi excepţii ca şi ceilalţi pârâţi, a prescripţiei extinctive în raport cu contractul nr. …/2008, a lipsei de interes şi, fiind vânzătoare, o cheamă în garanţie pe pârâta B.M. care este oricum pârâtă deja în cauză.
În drept invocă dispoziţiile art. 114, art. 115, art. 134 şi art. 137 Cod procedură civilă şi practica judiciară.
Asupra excepţiilor invocate reclamanta şi-a exprimat opinia în scris prin răspunsul de la filele 98,99 din dosar, iar instanţa le-a unit cu fondul cauzei.
Având în vedere faptul că în privinţa imobilului în litigiu înscris în CF nr. … X ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. … CN ) nr. cadastral … – C1 şi C2 reprezentând casa de locuit, situată pe str. … s-a înscris, la Foia de sarcini C partea a III a din cartea funciară menţionată, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita ( filele 242,243 din dosar ), în cauză instanţa a dispus citarea acesteia în calitate de pârâtă – parte interesată pentru ca hotărârea judecătorească să-i fie opozabilă. În urma introducerii acesteia în cauză Direcţia a depus note de şedinţă, solicitând ca la pronunţarea sentinţei instanţa să ţină cont de următoarele aspecte:
Prin Încheierea civilă nr. … din … aprilie 2002 Tribunalul Harghita a deschis procedura insolvenţei faţă de debitoarea SC T.C. SRL al cărei administrator a fost pârâtul T.C.S.D, judecătorul sindic dispunând tragerea la răspundere personală a acestuia până la concurenţa sumei de 1.743.283.413 lei vechi. Fiind constată insolvabilitatea debitorului, organul fiscal a identificat în proprietatea acestuia imobilul în litigiu aplicând sechestru ca măsură asigurătorie.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială, interogatoriul părţilor.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:
În baza art. 137 Cod procedură civilă instanţa este datoare să se pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Astfel, instanţa analizând punctual excepţiile invocate constată următoarele:
Pe excepţii.
Cu privire la excepţia prescripţiei extinctive din punctul de vedre al acţiunii în simulaţie. Pârâţii au susţinut în întâmpinare că acţiunea reclamantei este prescrisă. Excepţia nu este întemeiată deoarece acţiunea în declararea simulaţiei este o acţiune în constatare care nu este supusă prescripţiei şi poate fi exercitată de orice persoană, oricând pe cale principală ori pe excepţie. Această soluţie este în concordanţă cu principiul potrivit căruia aparenţa de drept poate fi înlăturată oricând, actul juridic simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului, motiv pentru care instanţa va respinge această excepţie ca neîntemeiată.
Cu privire la excepţia prescripţiei extinctive din punctul de vedre al acţiunii în constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1027/2008 de Notarul Public V.T. din X.
Prin prescripţie extinctivă se înţelege mijlocul de stingere a dreptului la acţiune (în sens material) ca urmare a neexercitării acestui drept în termenul stabilit de lege. Astfel, legiuitorul a prevăzut şi reglementat această instituţie sub forma posibilităţii unei persoane de a obţine concursul organelor de jurisdicţie competente în realizarea dreptului subiectiv încălcat ori contestat. Prin urmare, instituţia prescripţiei priveşte dreptul material la acţiune privind valorificarea unui drept subiectiv.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 :”Dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripţiei este nulă”. Pornind de la această dispoziţie legală, în cauză se observă că este vorba de un contract autentic asupra căruia s-a invocat o cauză de nulitate absolută – caracterul fictiv, ireal al unor clauze din actul de partaj voluntar care are efect asupra consimţământului din actul subsecvent, respectiv contractul de vânzare cumpărare dintre pârâta B.M. şi pârâţii T.S. cu actuala sa soţie. În consecinţă, referitor la excepţia prescripţiei extinctive din punctul de vedre al acţiunii în constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1027/2008 de Notarul Public V.T. din X, instanţa constată că excepţia este neîntemeiată, urmând a fi respinsă deoarece este îndeobşte cunoscut faptul că nulitatea absolută poate fi solicitată oricând, de oricine are interes, de instanţă sau de procuror, indiferent că se valorifică pe cale de acţiune sau pe cale de excepţie, explicat prin natura nepatrimonială a acţiunii în nulitate absolută şi în această situaţie se aplică principiul conform căruia actul juridic lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de consolidare prin trecerea timpului.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei. Pârâţii în întâmpinare au susţinut că reclamanta ar trebui să aibă calitate procesuală pasivă deoarece a acţionat în numele şi în interesul uneia din părţile actului de partaj voluntar, dar şi în interesul său personal ( filele 11-16, 20-25, 26-31, 32-37, 38-43, 44-49 din dosar ). Excepţia nu este întemeiată deoarece acţiunea în simulaţie poate fi introdusă de orice persoană care justifică un interes în invocarea existenţei actului sau convenţiei secrete pe care, aceste acte sau convenţii, o prejudiciază. În speţă, reclamanta are un interes legitim pentru ca imobilul în litigiu să reintre în patrimoniul foştilor soţi care au pe rolul instanţei o acţiune de partaj de bunuri comune în cauza ce formează obiectul dosarului nr. …, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată excepţia.
Cu privire la apărarea pârâţilor din întâmpinare cum că reclamanta ar trebui să aibă calitate procesuală pasivă, susţinerea nu este întemeiată şi nici fondată deoarece calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului pretins ( calitate procesuală activă ), precum şi între persoana chemată în judecată ( pârât ) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii ( calitate procesuală pasivă ). Reclamantul fiind cel care porneşte acţiunea trebuie să justifice atât calitatea sa procesuală activă cât şi calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată prin indicarea obiectului cererii şi a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia sa.
Cu alte cuvinte, raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii. Astfel, legiuitorul a acordat legitimare procesuală activă persoanei care pretinde că i s-a încălcat un drept subiectiv şi legitimare procesuală pasivă persoanei a încălcat dreptul subiectiv respectiv, în aceeaşi parte nu se poate întruni dubla calitate de reclamant şi pârât în acelaşi timp. Reclamanta poate fi reclamantă pârâtă dacă s-ar fi formulat o cerere reconvenţională.
Prin urmare, faţă de obiectul acţiunii civile formulate: acţiune în declararea simulaţiei unui act şi constatarea nulităţii unui contract ca act subsecvent, repuneri în situaţia anterioară, etc., instanţa apreciază apărarea invocată ca fiind nefondată.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor T.C.S.D, T.F. şi B.M., excepţie invocată la filele 204,205,227-233 din dosar, instanţa constată că excepţia este neîntemeiată urmând a fi respinsă deoarece în cadrul acţiunii în declararea simulaţiei şi constatarea nulităţii absolute a unui act juridic o au părţile din actul juridic sau contractul aparent, ori în speţă pârâţii T.C.S.D şi B.M. sunt părţi în actul de partaj voluntar autentificat sub nr. … din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X a cărui fictivitate se invocă în ceea ce o priveşte pe pârâta B.M. referitor la corpul funciar nr. 6, în suprafaţă de 2394 mp, înscrisă în CF nr. … X nr. top. … pe care se află edificată casa de locuit situată în X, judeţul Harghita, iar în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …/2008 de Notarul Public V.T. din X a cărui nulitate absolută se solicită este parte pe lângă cei doi pârâţi şi T.C.F.. Evident şi ceilalţi pârâţi persoane fizice au calitate procesuală pasivă deoarece sunt părţi în actul de partaj voluntar şi hotărârea judecătorească trebuie să le fie opozabilă.
Cu privire la excepţia lipsei de interes a reclamantei invocată de pârâţi în întâmpinare. Excepţia nu este întemeiată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente: Prin interes se înţelege folosul practic de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă. În speţă reclamanta justifică interesul în promovarea prezentei acţiuni prin aceea că ea este parte în procesul de partaj judiciar de bunuri comune, urmărind să dovedească că actul de partaj voluntar referitor la casa de locuit situată în X, este fictiv, respectiv că bunul nu a ieşit din patrimoniul foştilor soţi, spre a-şi putea realiza dreptul asupra lui. În aceeaşi ordine de idei, interesul legitim al reclamantei există şi în privinţa constatării nulităţii absolute a actului subsecvent cum este contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …/2008. Interesul legitim se extinde şi asupra actelor subsecvente care aduc prejudicii comunităţii de bunuri.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâţi în întâmpinare. Pârâţii au susţinut că reclamanta a avut la îndemână doar calea plângerii prevăzută de art. 50 din Legea nr. 7/1996 pentru apărarea prezumtivului său drept. Excepţia nu este întemeiată, urmând a fi respinsă deoarece prin dispoziţiile art. 1175 Cod civil legiuitorul a conferit legitimare procesuală oricărei persoane care justifică un interes în invocarea existenţei actului secret atâta timp cât contractul aparent şi actele subsecvente o prejudiciază, iar calea acţiunii pentru constatarea caracterului simulat este acţiunea în declararea simulaţiei.
Pe fondul cauzei. Acţiunea în declararea simulaţiei este o acţiune personală, în constatare prin care se asigură înlăturarea elementelor simulate ( nereale ) din contractul public al părţilor în scopul aplicării singurului contract care corespunde voinţei reale şi anume cel secret, temeiul de drept constituindu-l dispoziţiile art. 1175 Cod civil, iar acţiunea în nulitatea unui act juridic este o acţiune mixtă, în realizare, prin care se urmăreşte lipsirea actului juridic de acele efecte contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă, temeiul de drept diferă în funcţie de cauza de nulitate invocată. În speţă, chiar dacă reclamanta nu a prevăzut în mod expres în petitul acţiunii sale modalitatea în care s-a realizat simulaţia ( ştiut fiind faptul că simulaţia este de trei feluri – sub forma fictivităţii, sub forma deghizării şi prin interpunere de persoane ), din considerentele acţiunii de deduce cu uşurinţă că este vorba de o acţiune în declararea simulaţiei sub forma fictivităţii şi prin interpunere de persoane deoarece adevăraţii ai imobilului în litigiu sunt foştii soţi, adică reclamanta şi pârâtul T.C.S.D şi nu B.M. pentru considerentele ce vor urma.
Pornind de la aceste raţiuni instanţa constată următoarea stare de fapt şi de drept:
Reclamanta s-a căsătorit cu pârâtul T.C.S.D la data de iulie 1994, căsătoria lor fiind desfăcută prin conform sentinţei civile nr. .. din mai 2007 pronunţată de Judecătoria X în dosarul nr. …, definitivă. Împreună au un copil T.C.B.A., născut la data de septembrie 1999 care se află în întreţinerea reclamantei.
Prin sentinţa civilă nr. … din martie 2004 pronunţată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. …, definitivă, s-a admis cererea creditoarei Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita şi s-a dispus obligarea pârâtului T.C.S.D să plătească în contul de faliment al debitoarei SC T.C. SRL suma de 1.743.283.413 lei vechi urmare a declarării falimentului acestei ( filele 237,238 din dosar ).
În vederea executării silite a acestei creanţe, la cererea lichidatorului judiciar SC G.M.C. SRL, judecătoresc C.M.C. din X a întocmit procesul verbal de actualizare a debitului şi stabilire a cheltuielilor de silită până la concurenţa sumei respective ( fila 239 din dosar ).
Prin Încheierea nr. … din noiembrie 2011 OCPI Harghita ( filele 241-244 din dosar ), în baza titlului executoriu constând în sentinţa civilă nr. … din martie 2004 a Tribunalului Harghita, s-a întabulat dreptul de ipotecă pentru valoarea de 136.895 lei noi asupra imobilului înscris în CF nr. … X ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. … CN ) nr. cadastral … – C1 şi C2 reprezentând casa de locuit, construită pe fundaţie de piatră, pereţi din bca şi lemn, acoperită cu ţiglă, compusă din parter şi mansardă, şase camere, o bucătărie, două băi, casa scării, hol, centrală termică şi terasă, situată în X, şi asupra suprafeţei de 2394 mp din aceeaşi carte funciară, exclusiv asupra cotei de ½ parte din imobilul descris mai sus.
Prin Actul de partaj voluntar autentificat sub nr. … din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X ( filele 5,6 din dosar nr. … ), moştenitorii defuncţilor T.I., decedată la data de martie 1962 şi T.C.D., decedat la data de ianuarie 1992, respectiv pârâţii B.M., T.C.S., T.C.E. şi T.C.S.O şi T.C.S.A, ca urmaşi ai lui T.C.G, îşi împart averea defuncţilor, pârâtei B.M. revenindu-i în proprietate corpul funciar nr. 6 în suprafaţă de 2394 mp împreună cu casa, imobil înscris în CF nr. … X ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. … CN ), nr. top. …, nr. cadastral … – C1 şi C2 casa de locuit fiind construită pe fundaţie de piatră, pereţi din bca şi lemn, acoperită cu ţiglă, compusă din parter şi mansardă, şase camere, o bucătărie, două băi, casa scării, hol, centrală termică şi terasă, situată în X.
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv Certificatul de moştenitor nr. … din septembrie 2003 (filele 8,9 dosar … ), casa în litigiu nu se regăseşte în acest certificat şi totuşi este cuprinsă în actul de partaj voluntar. În răspunsurile lor la interogatoriu pârâţii au recunoscut faptul că în partajul voluntar s-a cuprins această casă şi că s-a atribuit pârâtei B.M. cu explicaţia că a fost construită de aceasta. La rândul ei pârâta B.M. a susţinut că ea a construit-o, că deşi locuieşte în Braşov de mai mulţi ani, a construit-o pentru a se retrage la bătrâneţe, dar pe urmă s-a răzgândit, declarând iniţial ( prin răspunsul la pct. 1 din interogatoriul din dosar nr. … ataşat ) că a dat terenul pârâtului T.S. ca să construiască casa, fără să primească despăgubiri pe teren; în acel răspuns pârâta nu a menţionat pentru cine s-a construit casa; la întrebarea reclamantei că recunoaşte că a avut acceptul pârâtei în anul 2000 şi au început construcţia casei, pârâta prin răspunsul de la pct. 3 recunoaşte acest aspect. De asemenea, prin răspunsul de la pct. 4 din acelaşi interogatoriu, pârâta recunoaşte faptul că imobilul s-a construit ,,în timp ce reclamanta era soţia pârâtului,,. Totodată, la întrebarea clară a instanţei, dacă după finalizarea construcţiei pârâta a vândut casa exclusiv pârâtului T.S., pârâta răspunde că ,,sunt sigură că a fost un contract de ,, având în vedere că s-a ridicat casa pe terenul său şi că nu are ,,nici o explicaţie de ce titlu cu care s-a întabulat reclamantul şi actuala sa soţie, în cartea funciară este un contract de vânzare-cumpărare,,. Mai apoi, aceeaşi pârâtă, la interogatoriul din data de decembrie 2011 ( fila 245 din dosar nr. … ), susţine că ,,am încheiat cu nepotul un contract de vânzare-cumpărare,,.
În aceeaşi ordine de idei, pârâta susţine, prin răspunsul la interogatoriu de la pct. 6 ( fila 185 verso din dosar nr. … ), că nu cunoştea problemele pârâtului – fiind vorba de T.S. -, venea rar în zonă, o dată sau chiar la doi ani, iar în ultimii 4 ani nu a mai în zonă. Instanţa, coroborând acest ultim răspuns al pârâtei dat la data de decembrie 2009, cu recunoaşterea acesteia de la pct. 3 din acelaşi interogatoriu prin care recunoaşte că finalizarea construcţiei a avut loc în anul 2006, înseamnă că în cei 4 ani ( 2005-2009 ) pârâta nici nu a fost la recepţia lucrării să vadă şi să examineze ce a făcut pentru ea pârâtul mai ales că era vorba de o casă cu o valoare însemnată şi nu o simplă anexă, ceea ce presupune o grijă patrimonială omenească firească. Mai apoi, pârâta B.M., la interogatoriul din data de decembrie 2011 ( fila 245 din dosar nr. … ), susţine că ridicarea casei a avut loc în aproximativ 2-3 ani şi că a venit de la 3 până la 10 ori pe an în zonă şi vedea cum se desfăşoară lucrările de construcţie. A mai recunoscut faptul că nu a avut autorizaţie de construcţie şi că nu ştie cu ce titlu a întabulat casa, dar că înainte de a face partajul cu fraţii săi, terenul era întabulat cu titlu de moştenire, iar casa cu titlu de construire.
Instanţa văzând însă Certificatul de moştenitor nr. … din septembrie 2003 (filele 8,9 dosar … ), casa în litigiu nu se regăseşte în acest certificat şi deci a fost întabulată pe numele pârâtei în urma actului de partaj voluntar, pentru ca mai apoi pârâta vinde pârâtului T.C.S.D şi actualei sale soţii, pârâta T.C.F., casa şi terenul aferent conform Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …/2008 de Notarul Public V.T. din X, aceştia fiind întabulaţi în cartea funciară, în cotă de 1/1 parte ( filele 102-104 din dosar ).
Pârâta B.M., contrazicându-se pe sine însăşi prin răspunsurile menţionate mai sus, conduce instanţa la constatrea caracterului simulat al actului de partaj voluntar cu referire la casa în litigiu şi că scopul actului public este acela de a ascunde voinţa reală a pârâtului T.C.S.D de a sustrage de la urmărire imobilul pentru creanţa organului fiscal din titlul executoriu constând în sentinţa civilă nr. … din martie 2004 a Tribunalului Harghita.
Un alt motiv care determină caracterul simulat al actului de partaj voluntar din punctul de vedere al imobilului în litigiu este acela care rezultă din susţinerile contradictorii ale pârâtei B.M. şi pârâtul T.S. referitoare la prezumtiva remuneraţie a pârâtului constructor. Astfel, la întrebarea instanţei pe seama pârâtului T.S. referitor la felul în care a fost plătit de pârâta B.M. pentru depusă la construcţia casei ( dat fiind faptul că s-a susţinut de B.M. că l-a mandatat verbal pe nepotul său să-i construiască o casă ), T.S. a răspuns că a fost plătit de pârâtă, în trei ani i-a dat bani numerar ( pct. 9 fila 215 dosar nr. … ). Contrar celor susţinute de pârâtul T.S., pârâta B.M. susţine că ,,nu l-am remunerat pe nepot pentru ceea ce mi-a făcut, ci l-am ajutat cu o vorbă bună,,. Este puţin probabil şi, de altfel din nici o probă din dosar nu rezultă că pârâtul nepot a prestat o activitate în beneficiul mătuşii pârâte. Construcţia unei case de aşa valoare cum este cea în litigiu presupune o activitate complexă şi alocarea unui timp necesar şi suficient pentru ridicare, activitate care nu s-a dovedit a fi nici cu titlu gratuit şi nici cu titlu oneros, sunt simple susţineri fără temei a celor doi pârâţi şi denotă încă un motiv care îndreptăţeşte instanţa să constate că încheierea actului aparent a avut menirea să dea impresia creării unei situaţii juridice diferite de cea reală. Crearea unei situaţii juridice diferite de cea reală se mai desprinde şi din răspunsul pârâtei la interogatoriu prin care recunoaşte că nu a prezentat un plan sau cel puţin o dorinţă după care să se orienteze nepotul T.S. în construcţia casei. Este greu de crezut că cineva investeşte sume mari de bani pentru ridicarea unei case şi lasă totul la latitudinea constructorului forma, structura, acoperişul etc.
Deşi pârâtul T.S. recunoaşte că în perioada construcţiei casei era căsătorit cu reclamanta, totuşi susţine, fără nici o dovadă însă, că nu dădea socoteală fostei sale soţii despre ceea ce construia pentru mătuşa sa, pârâta B.M. ( pct. 11 din răspunsul la interogatoriu din data de noiembrie 2011 ). Afirmaţia fostului soţ al reclamantei că nu purta discuţii cu aceasta despre construcţie rămâne la stadiul de simplă afirmaţie deoarece din probe testimoniale rezultă contrariul. Astfel, în prezenta acţiune dar şi în cea de partaj judiciar de bunuri comune s-a administrat proba cu martori ( declaraţii judiciare şi extrajudiciare notariale ) care au relatat numeroase împrejurări constatate personal de martori referitoare la construcţia imobilului în litigiu. De pildă, martora R.L. ( fila 206 din dosar ) a văzut-o pe reclamantă când venea de la serviciu pe la mama sa şi spunea că merge să cumpere anumite materiale de construcţii şi să vadă ce fac muncitorii la casă; apoi, au fost audiaţi martori constructori ai casei în dosarul nr. … cum sunt, de pildă, martorul A.L.I. ( fila 105 dosar nr. … ) ştie că foştii soţi au construit casa în litigiu, ajutând la turnarea sapei de ciment, la efectuarea unor amenajări interioare împreună cu alte persoane care au realizat amenajări interioare, casa scării, aplicarea gresiei, faianţă, parchet la etaj şi în living, nominalizând şi persoanele cu care a lucrat, respectiv G.G. şi O.P., martori la rândul lor în cauză. Martorul A.L. mai precizează faptul că cimentul necesar pentru turnarea terasei exterioare a casei a fost cumpărat de reclamantă care i-a şi plătit pe G.G. şi O.P.; martorul T.S. ( fila 107 dosar nr. … ) ştie că foştii soţi au construit casa în litigiu împreună; martorul A.A. ( fila 108 dosar nr. … ) declară că a fost plătit de foştii soţi pentru anumite lucrări de finisaj – gletuit, vopsit în interior, faianţare, pardosit etc. la casa de pe str. …; martorul F. V. ( fila 109 şi 180 dosar nr. … ) a lucrat la casa în litigiu efectuând diferite lucrări specifice ridicării unei case, inclusiv acoperit cu ţiglă şi, împreună cu echipa sa, a tencuit şi finisat total exteriorul şi parterul în interior pentru casa foştilor soţi, locuind în perioada lucrărilor de construcţie la mama reclamantei. Reclamanta era cea care le aducea zilnic mâncare şi băutură de la bloc, a achitat costurile materialelor de construcţie, a fost împuternicit să cumpere chiar direct materiale pe care le achita tot reclamanta şi i-a plătit pentru lucrările efectuate; apoi martorul M.M. ( fila 178 dosar nr. … ) ştie că pârâta B.M., afirmând faţă de martorul în cauză, a fost despăgubită de reclamantă cu contravaloarea părţii sale din moştenire după antecesori pentru, (împrejurare cunoscută şi martora R.L. ), ca mai apoi să se apuce împreună cu fostul soţ de construcţia casei pe terenul respectiv, scopul construcţiei fiind de a locui soţii în casă, dar la terminarea construcţiei soţii s-au despărţit, pârâtul T.S. mutându-se în casă cu altă femeie; apoi, martorul M.T.D. ( fila 179 dosar nr. … ) a lucrat la construcţia casei încă de la turnarea fundaţiei, a efectuat lucrări de canalizare, decantorul, poditul balcoanelor, lăcuirea lambriurilor, etc. şi chiar de la pârâtul T.S. cunoaşte faptul că reclamanta a plătit contravaloarea părţilor ce reveneau rudelor; apoi martorul O.P. ( fila 187 dosar nr. … ) a relatat faptul că părţile erau împreună când se construia casa, fiind plătit pentru efectuarea unor lucrări specifice de construcţie ştie că reclamanta se ocupa de achiziţionarea unor materiale de construcţie pe care le transporta cu maşina, se îngrija de plata manoperei; mărturii ce relevă implicarea ce a avut-o reclamanta în construcţia casei în litigiu alături de fostul ei soţ.
Chiar şi facturile cu care s-au achiziţionat materialele de construcţie în raport de data lor semnifică cu certitudine faptul că imobilul în litigiu s-a construit în timpul căsătoriei părţilor ( chitanţele şi facturile de la filele 110 – 125 din dosar nr. … din care unele pe numele pârâtului T.S., altele pe numele reclamantei, înscrisuri ce contrazic susţinerile pârâtei B.M. şi ale pârâtului T.S. şi chiar a celorlalţi pârâţi interogaţi în cauză cum că „mătuşa l-a împuternicit numai pe nepot să execute lucrări de construire a casei” sau afirmaţia că reclamanta nu a fost văzută sau a fost văzută foarte rar la casa ce se construia ori că nu avea de ce să o intereseze construcţia în sine ). Aceste afirmaţii în răspunsurile pârâţilor la interogatoriu nu demonstrează decât încă o dată reaua credinţă a celor care au susţinut că imobilul s-a construit de pârâta B.M. şi pentru ea, când de fapt toate probele administrate în cauză converg spre realitatea că imobilul în litigiu are ca adevăraţi beneficiari reclamanta, pârâtul T.S. şi copilul lor, T.C.B.A., născut la data de septembrie 1999 şi deci se impune protejarea patrimoniului adevăraţilor beneficiari, în numele şi spiritul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, imobilul în litigiu şi dreptul asupra lui face parte din categoria drepturilor protejate de art. 6 alin. 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul 1 al Convenţiei şi, întrucât a fost afectat de o cauză de fictivitate, presupune o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere. Problema contributivităţii fiecăruia dintre foştii soţi la dobândirea bunului comun formează obiectul unui alt litigiu ( dos. nr. … ), iar buna sau reaua credinţă a pârâtei T.C.F., actuala soţie a pârâtului T.S., precum şi posibilele pretenţii băneşti de restituire din contractul a cărui anulare se solicită pot fi reglementate juridic sau prin bună învoială pe calea separată a dreptului comun.
Revenind asupra actului de partaj voluntar din punctul de vedere al imobilului în litigiu întrucât cuprinde o dispoziţie fictivă aşa cum s-a demonstrat mai sus, se impune desfiinţarea acestuia şi revenirea imobilului în patrimoniul foştilor soţi, dar totodată şi anularea actului subsecvent ca urmare a desfiinţării actului principal deoarece regula stabilită în dispoziţiile art. 969 alin. 1 Cod civil trebuie înţeleasă doar în sens metaforic, nu se poate pune semnul egalităţii între lege şi contract. În speţă, Actul de partaj voluntar autentificat sub nr. … din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X referitor la corpul funciar nr. 6 în suprafaţă de 2394 mp împreună cu casa, imobil înscris în CF nr. … X ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. … CN ), nr. top. …, nr. cadastral … – C1 şi C2, situată în X, cuprinde o cauză de nulitate absolută, respectiv lipsa totală a consimţământului pârâtei B.M. pentru dobândirea în deplină proprietate a casei, manifestarea sa de voinţă exprimată în actul public este pur fictivă. Cu toate acestea, întrucât până în momentul constatării nulităţii pârâta B.M. a încheiat cu o terţă persoană, cum este T.C.F., un contract de vânzare – cumpărare, nu a făcut altceva decât să transmită un drept în strânsă legătură cu dreptul născut din actul nul, iar sancţiunea ce se impune este desfiinţarea retroactivă a actului juridic primar şi cel subsecvent şi restituirea, la cerere, a prestaţiilor efectuate.
La încheierea actului de partaj voluntar reclamanta într-adevăr a reprezentat-o pe pârâta B.M. cu procură specială autentificată sub nr. … din septembrie 2005. Buna credinţă a reclamantei la reprezentarea pârâtei se desprinde din cel puţin două împrejurări. Astfel, reclamanta nu a negat faptul că ştia că în actul public se cuprinde imobilul în litigiu în corpul funciar ce a revenit pârâtei. Dar casa a fost construită fără autorizaţie de construcţie ( problema aparţinând autorităţilor locale administrative pentru ridicarea fără autorizaţie ), regimul juridic al terenului nu era reglementat, figurând înscris pe B.M.. Odată cu atribuirea terenului pe seama pârâtei trebuia notată şi construcţia, pentru ca mai apoi, părţile implicate, respectiv pârâta B.M. ca proprietară a terenului şi foştii soţi ca beneficiari ai construcţiei – superficiari – să reglementeze printr-un act juridic regimul casei şi nu cum s-a făcut un contract de vânzare ( filele 82, 83 dosar nr. … ) cu o terţă persoană care nu a contribuit la construcţia casei pe terenul altuia. Apoi, buna credinţă a reclamantei se desprinde şi din anumite înscrisuri de la dosar prin care se dovedeşte faptul că, la vremea când era soţia pârâtului T.S., a căutat soluţii pentru ca fostul soţ să poată să-şi plătească datoria către organul fiscal încheind acestuia Contractul individual de muncă nr. …, înregistrat la ITM sub nr. … din februarie 2005 ( filele 234,235 din dosar ), este anterior actului de partaj voluntar.
Ţinându-se seama de împrejurarea că reclamanta nu putea să-şi dea seama, în momentul reprezentării pârâtei, de intenţiile şi actele juridice ulterioare pe care urma să le întocmească aceasta din urmă, este întemeiată acţiunea reclamantei de anulare a transmisiunii care a avut loc ulterior actului de partaj voluntar, acţiunea sa fiind circumscrisă principiilor de drept referitoare la ocrotirea bunei credinţe şi asigurarea securităţii dinamice a circuitului civil. Pentru aceste considerente instanţa apreciază că nu este aplicabil în cauză principiul conform căruia nimeni nu poate invoca în susţinerea intereselor sale propria culpă.
Pârâţii au susţinut că acţiunea reclamantei nu este întemeiată deoarece nu a făcut dovada existenţei înscrisului secret. Apărarea nu este întemeiată pentru considerentele ce vor urma: deşi potrivit dispoziţiilor art. 1174 Cod civil vechi actul autentic produce efecte depline între părţi cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le constată, totuşi, din coroborarea dispoziţiilor art. 1173 şi art. 1198 Cod civil se deduce că şi împotriva actului public se poate face probă, fie prin contra înscrisuri, fie prin martori şi prezumţii, când această probă nu are drept scop combaterea faptelor atestate de autoritatea care autentifică, ci declaraţiile făcute de părţi, cum este şi cazul de faţă. Pe de altă parte, nu poate fi privită acţiunea în sine ca nedovedită prin simplul fapt că nu există un act secret deoarece prin act secret se înţelege, în sensul dispoziţiilor art. 1175 Cod civil convenţia părţilor în sens de operaţiune juridică ( „negotium” ) şi nu înscrisul doveditor ( „instrumentum” ) şi oricum părţile au fost în imposibilitate de a-şi preconstitui un înscris întrucât existenţa raporturilor de rudenie între părţi este apreciată ca fiind de natură să constituie o imposibilitate morală pentru întocmirea unui înscris, aşa încât, în mod justificat instanţa a încuviinţat proba cu martori ce au relatat că foştii soţi au intenţionat păstrarea în patrimoniu a imobilului în litigiu.
Referitor la cererea pârâtelor B.M. ( filele 227-229 ) şi T.C.F. ( filele 230-233 ) pentru chemarea în garanţie a reclamantei, precum şi cererea pârâtei T.C.F. pentru chemarea în garanţie a pârâtei B.M.. Aceste cereri de chemare în garanţie nu sunt întemeiate deoarece cererea de chemare în garanţie are caracterul unei cereri incidentale, prin care se urmăreşte introducerea în proces a unui terţ împotriva căruia ar putea să se îndrepte ulterior partea care ar cădea în pretenţii sau ar fi obligată la despăgubiri, temeiul de drept constituindu-l dispoziţiile art. 60 – 63 Cod procedură civilă şi art. 1351 Cod civil vechi. În speţă, nici reclamanta, nici pârâta B.M. nu au calitatea de terţi faţă de actele a căror desfiinţare se solicită. Pe de altă parte sunt deja părţi în cauză. În plus, cererea de chemare în garanţie îmbracă forma unei cereri de chemare în judecată, este folosită pentru valorificarea unui drept material, deci obiectul cererii de chemare în garanţie trebuie să constea într-o pretenţie concretă a părţii interesate, respectiv obligarea chematului în garanţie la plata unei sume de bani ori la predarea unui bun; ori în cauză nu s-a formulat o astfel de cerere, urmând ca instanţa să constate nulitatea acestei cereri; privind cererea de chemare în garanţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 alineat 1 din Convenţie, instanţa pronunţând soluţia constatării nulităţii cererii de chemare în garanţie, nu se poate reţine încălcarea acestui text din Convenţie, deoarece există anumite reguli de procedură, cum sunt dispoziţiile art. 60 – 63 Cod procedură civilă care vizează şi garantează buna desfăşurare a procedurii judiciare interne, reguli clare, accesibile şi previzibile, care nu au fost respectate de pârâtele B.M. şi T.C.F. care au formulat cererea de chemare în garanţie.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 Cod procedură civilă instanţa va obliga pârâţii, exceptând pârâta – parte interesată Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita, la plata sumei de 17.154,92 lei cheltuieli de judecată reclamantei, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu avocaţial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge excepţia prescripţiei extinctive cu privire la acţiunea în declararea simulaţiei.
Respinge excepţia prescripţiei extinctive cu privire la acţiunea în constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …/2008 de Notarul Public V.T. din X.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor T.C.S.D, T.F. şi B.M..
Respinge excepţia lipsei de interes.
Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
Admite acţiunea civilă formulată de reclamanta B.E., domiciliată în X, judeţul Harghita în contradictoriu cu pârâţii B.M., domiciliată în Braşov, judeţul Braşov, T.C.E., domiciliat în X, judeţul Harghita, T.C.S., domiciliat în Mediaş, judeţul Sibiu, T.C.S.A, domiciliată în X, judeţul Harghita, T.C.S.O, domiciliat în X, judeţul Harghita, T.C.C.M, domiciliat în X, judeţul Harghita,T.C.S.D, domiciliat în X, judeţul Harghita, T.C.F., domiciliată în X, judeţul Harghita şi MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE PRIN DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE HARGHITA, cu sediul în Miercurea Ciuc, judeţul Harghita în reprezentarea Agenţiei Fiscale X, judeţul Harghita şi, în consecinţă:
Constată caracterul simulat al Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. … din octombrie 2005 de Notarul Public T.V. din X, în sensul că acesta este fictiv, nu există în realitate, în ceea ce o priveşte pe pârâta B.M. referitor la corpul funciar nr. 6, în suprafaţă de 2394 mp, înscrisă în CF nr. … X nr. top. … pe care se află edificată casa de locuit, construită pe fundaţie de piatră, pereţi din bca şi lemn, acoperită cu ţiglă, compusă din parter şi mansardă, şase camere, o bucătărie, două băi, casa scării, hol, centrală termică şi terasă, situată în X, judeţul Harghita;
Dispune anularea acestui act în privinţa corpului funciar menţionat mai sus;
Dispune anularea Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …/2008 de Notarul Public V.T. din X şi, pe cale de consecinţă anularea întabulării de pe numele pârâţilor T.C.S.D şi T.C.F. a imobilului înscris în CF nr. … X ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. … CN ) nr. cadastral … – C1 şi C2;
Repune părţile în situaţia anterioară prin readucerea în patrimoniul foştilor soţi, B.E. şi T.C.S.D a casei de locuit construită pe fundaţie de piatră, pereţi din bca şi lemn, acoperită cu ţiglă, compusă din parter şi mansardă, şase camere, o bucătărie, două băi, casa scării, hol, centrală termică şi terasă, situată în X, judeţul Harghita;
Constată nulitatea cererii de chemare în garanţie formulată de pârâtele B.M. şi T.C.F.;
Obligă pârâţii, exceptând pârâta – parte interesată Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita, la plata sumei de 17.154,92 lei cheltuieli de judecată reclamantei, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu avocaţial.
.
