Dosar nr. xxxx/222/2013 art. 270 alin. 3 – Legea 86/2006
R O M A N I A
JUDECATORIA DOROHOI – JUDEŢUL BOTOŞANI
Sentinţa penală
Şedinţa publică din
Preşedinte –
Grefier –
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi reprezentat de:
Procuror –
La ordine judecarea cauzei penale privind pe inculpatul A.B. fiul lui D. şi V., născut la data de x în localitatea Dorohoi, jud. Botoşani, cu domiciliul în sat /, comuna / jud. Botoşani, reşedinţa în oraşul /, str. /, nr/, et. /, ap. /, jud. Suceava, – în prezent arestat în Penitenciarul Botoşani, CNP: /, studii 8 clase, cetăţenia română, ocupaţia vulcanizator, cu antecedente penale, necăsătorit, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 (Cod vamal), cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă inculpatul în stare de arest asistat de avocat Ş.F., lipsă reprezentantul părţii civile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care arată: că dosarul se află la al doilea termen de judecată, după care, se arată că s-a primit copie de pe sentinţa solicitată de la Tribunalul Botoşani.
Instanţa faţă de lipsa reprezentantului părţii civile şi faţă de procedura de citare cu aceasta de la fila 108, constată că ne aflăm la un termen în cunoştinţă a părţii civile – Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi şi faţă de acest aspect constată acoperită procedura de citare.
Apărătorul inculpatului având cuvântul precizează că a comunicat la instanţă punctul de vedere faţă de cererea de constituire parte civilă, că inculpatul va achita în totalitate prejudiciul pentru a obţine pedeapsa minimă şi solicită un termen pentru a se comunica părţii civile Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi înscrisul formulat şi depus la filele 121 – 123 dosar.
Instanţa pune în discuţia părţilor solicitarea apărătorului inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public se declară de acord.
Având în vedere procedura specială pe care se judecă dosarul, respectiv art. 320 indice 1 Cod procedură penală, instanţa, faţă de solicitarea în probatoriu formulată de avocatul inculpatului respinge cererea şi în baza art. 320 indice 1 alin. 5 Cod procedură penală pune în discuţie disjungerea laturii civile de latura penală, latura penală necesitând soluţionarea cu prioritate.
Ministerul Public nu se opune disjungerii laturii civile de latura penală.
Avocatul inculpatului se opune disjungerii cauzei deoarece infracţiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este una de rezultat, una din circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal este recuperarea prejudiciului cauzat. De asemenea arată că soluționarea laturii civile are ca efect atragerea art. 18 indice 1 Cod penal respectiv lipsa gradului de pericol social al unei infracţiuni. Consideră că nu este utilă disjungerea cauzei şi solicită respingerea acestei cereri.
Instanţa faţă de art. 320 indice 1 alin. 5 Cod procedură penală şi faţă de cererea de acordare a unui termen pentru clarificarea laturii civile de către avocatul inculpatului, termen în care nu s-a putut clarifica cuantumul prejudiciului şi modul în care aceasta este sau nu datorat, având în vedere că latura civilă presupune discutarea existenţei sau inexistenţei prejudiciului, discuţie care atrage administrarea unui probatoriu vast în cauză, având în vedere că inculpatul este arestat în cauză iar orice acoperire a laturii civile putea fi făcută de la data luării măsurii arestării preventive din luna ianuarie 2013 și până în prezent, în considerentele faptului că inculpatul a fost arestat în luna ianuarie 2013 în cauză , stare de arest care a fost menținută până astăzi şi raportat la necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a laturii penale dispune disjungerea laturii civile, reînregistrarea dosarului privind latura civilă în Completul 3 cu termen la data de 23 mai 2013. Dispune ataşarea la dosarul care urmează a se reînregistra a următoarelor înscrisuri: rechizitoriu, cererea de constituire parte civilă, probele solicitate de inculpat prin apărătorul său.
Reprezentantul Ministerului Public, avocat Ş.F. pentru inculpat cât şi inculpatul având pe rând cuvântul precizează că nu mai au de solicitat probe în ce priveşte latura penală.
Instanţa, văzând că nu se solicită alte probe pe latura penală constată cercetarea judecătorească terminată şi dă cuvântul pentru dezbateri şi, din oficiu, în baza dispoziţiilor art. 350 alin. 1 indice 1 Cod procedură penală pune în discuţia părţilor menţinerea arestării preventive a inculpatului dat fiind faptul că această măsură expiră la data de 17 mai a.c..
Reprezentantul Ministerului Publice expune pe scurt situaţia de fapt şi pune concluzii de condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii orientată spre minim, având în vedere conduita acestuia, deducerea din pedeapsa aplicată a timpului reţinerii şi arestării preventive, obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Avocat Ş.F. pentru inculpat având cuvântul face o analiză a situaţiei de fapt – făcând abstracţie de perioada anterioară săvârşirii prezentei fapte. Arată că inculpatul a făcut o activitate de cărăuşie, fapta care a fost comisă este încadrată de legiuitor ca fiind o infracţiune asimilată infracțiunii de contrabandă – dar de fapt se vrea recuperarea prejudiciului şi este diferenţă majoră între persoana care transportă şi persoana care introduce marfa în ţară. Solicită ca la stabilirea pedepsei instanţa să aibă în vedere atitudinea inculpatului, respectiv acesta a recunoscut şi regretat fapta, în maniera în care fapta a fost comisă prin prisma unui prejudiciu creat nu prea mare, prin prisma consecinţelor aplicării art. 320 indice 1 cod procedură penală şi având în vedere circumstanţele atenuante solicită aplicarea prevederilor art. 86 indice 1 Cod penal. Mai arată faptul că inculpatul nu a formulat recurs la sentinţa pronunţată în decembrie 2012 de către Tribunalul Botoşani, dacă formula recurs faptele erau în concurs şi pedeapsa rezultantă era mult mai mică. De asemenea aduce la cunoştinţa instanţei că Decizia xx/2006 a Î.C.C.J. a clarificat aplicarea art. 18 indice 1 cod penal, care se referă la faptă şi nu la făptuitor, că instanţa are posibilitatea să facă o apreciere strictă faţă de aplicarea art. 18 indice 1 Cod penal. Fapta inculpatului nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni ce prezintă pericol social.
Faţă de măsura arestării preventive a inculpatului arată că este măsură prevăzută de art. 136 Cod procedură penală, a fost necesară în prima fază, cea a procesului penal pentru a se ajunge în faţa instanţei. Potrivit art. 140 al. 1 lit. b Cod procedură penală măsurile preventive încetează de drept în caz de scoatere de sub urmărire, de încetare a urmăririi penale sau de încetare a procesului penal ori de achitare. Faţă de această situaţie în baza art. 11 alin. 2 lit a raportat la art. 10 lit. b indice 1 Cod procedură penală solicită achitarea inculpatului pentru faptele care a fost trimis în judecată avându-se în vedere eficienţa argumentelor, circumstanţele atenuante, intenţia sinceră, situaţia concretă a inculpatului de a ocupa un loc de muncă, ca şofer pentru reintegrarea în societate.
În subsidiar, solicită ca instanţa să aibă în vedere eficienţa tuturor circumstanţelor, a prevederilor art. 320 indice 1 Cod procedură penală, art. 86 cod penal, art. 83 Cod penal şi art. 320 indice 1 alin. 3 Cod procedură penală.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită achitarea pentru a se putea reintegra în societate, are loc de muncă stabil, recunoaşte şi regretă fapta şi nu vrea să mai aibă de a face cu legea.
I N S T A N Ţ A
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, reține următoarele:
Prin rechizitoriul nr. xxx/P/2013 din data de 15.03.2013, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului A.B., fiul lui D. și V., născut la data de de 11.12.1989 în mun. Dorohoi, jud. Botoșani cu domiciliul în sat/com / și reședința în orașul /, str. /, nr. /, et. /, ap. /, jud. Suceava, CNP /, studii 8 clase, ocupație-vulcanizator, necăsătorit, cu antecedente penale în prezent arestat în Centrul de Arest Preventiv al IPJ Botoşani, trimis în judecată pentru săvârşirii infracţiunii de colectare, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia (faptă asimilată infracțiunii de contrabandă) prevăzută şi pedepsită de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 (codul vamal) cu aplicarea art. 37 lit) a Cod penal.
Actele de urmărire penală efectuate în cauză, s-au materializat în: proces verbal din 24.01.2013 (f. 8-9 d.u.p.), proces verbal de cercetare la fața locului (f. 10 d.u.p.), proces verbal de examinare (f. 11-14 d.u.p.), declaraţiile martorilor F.V., H.R.C., Ț.C., C.V. și Ț.G. (f. 16, 17, 18-19, 20, 21 d.u.p.), înscrisuri (f. 15, 24-26, 37, 41-44 d.u.p.), rapoarte și dovezi ( f. 22-23, 45), declarații învinuit/inculpat A.B. (f. 81-83 d.u.p.), verificare AFIS (f. 84-87).
Materialul de urmărire penală a fost prezentat învinuitului la data de 15.03.2013 potrivit procesului verbal atașat la fila 91 dosar urmărire penală.
În cursul urmăririi penale, Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași s-a constituit parte civilă cu suma de 25.278 lei.
Potrivit Sentinței Penală nr. xxx/21.12.2012, inculpatul a fost condamnat 1 an închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002. Sentința a rămas definitivă la data de 09 ianuarie 2012.
La termenul din data de 11 aprilie 2013, inculpatul A.B. a recunoscut în totalitate faptele reținute prin rechizitoriu și a solicitat ca judecarea să se facă în baza probatoriul administrat în cursul urmării penale.
La termenul din data de 11 aprilie 2013, instanța a admis solicitarea inculpatului și a dispus ca judecarea prezentei cauze să se desfășoare în baza procedurii instituite de art. 3201 Cod procedură penală.
I. Analizând şi coroborând susținerile părților referitoare la dijungerea laturii civile, instanţa reţine următoarele:
Prin constituirea de parte civilă formulată în cursul urmăririi penale (f38-40 d.u.p.), partea civilă Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 25.278 lei.
Potrivit art. 3201 alin. 5 Cod procedură penală, dacă pentru soluționarea acțiunii civile se impune administrarea de probe în fața instanței, se va dispune dijungerea acesteia.
Cu ocazia punerii în discuția părților a probatoriului ce urmează a fi administrat pentru soluționarea laturii civile, inculpatul prin avocat a arătat că prejudiciul nu există și de asemenea a solicitat acordarea unor termene pentru plata prejudiciului.
Instanţa reţine şi faptul că inculpatul este arestat în cauză, i s-au acordat termene pentru soluţionarea laturii civile şi mai mult de la data reţinerii, 24.01.2013 şi până la data soluţionării cauzei – 25.04.2013, inculpatul şi familia acestuia puteau soluţiona latura civilă. Mai mult aseţiunile privind existenţa sau inexistenţa impun administrarea de probe vaste.
Instanța, față de dispozițiile speciale ale procedurii instituite de art. 3201 alin. 1 Cod procedură penală, de dispozițiile art. 3201 alin. 5 Cod procedură penală precum și față de neposibilitatea administrarii probatoriului pe latură civilă într-un termen scurt și care poate fi previzionat, urmează a dijunge soluționarea laturi civile de latura penală și să acorde termen în data de 23.05.2013.
II. Analizând şi coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, raportate laturii penale, instanţa reţine următoarele:
În fapt, la data de 24.01.2013, a deținut și a transportat cu auto marca Audi cu numărul de înmatriculare R673xxx cantitate de 2500 pachete țigări marca Viceroy, de proveniență Republica Ucraina fără a deține documente legale de proveniență și cunoscând că acestea provin din contrabandă, pachetele având aplicate timbre de accize specifice acestei țări.
Situaţia de fapt mai sus-prezentată a fost dovedită prin proces verbal din 24.01.2013 (f. 8-9 d.u.p.); proces verbal de cercetare la fața locului (f. 10 d.u.p.), proces verbal de examinare (f. 11-14 d.u.p.), declaraţiile martorilor F.V., H.R.C., Ț.C., C.V. și Ț.G. (f. 16, 17, 18-19, 20, 21 d.u.p.); înscrisuri (f. 15, 24-26, 37, 41-44 d.u.p.) rapoarte și dovezi ( f. 22-23, 45), declarații învinuit/inculpat A.B. (f. 81-83 d.u.p.).
Inculpatul a recunoscut cu ocazia verificării stării de arest săvârșirea faptei, instanța, în temeiul art. 69 Cod procedură penală, reținând că declarațiile acestuia servesc la aflarea adevarului fiind coroborate cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cursul urmăririi penale.
De asemenea, la primul termen de judecată, inculpatul a recunoscut în totalitate fapta solicitând aplicarea dispozițiilor art. 3201 Cod procedură civilă și ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
În drept, fapta inculpatului A.B., constă în aceea că, la data de 24.01.2013, a deținut și a transportat cu auto marca Audi cu numărul de înmatriculare R673xxx cantitate de 2500 pachete țigări marca Viceroy, de proveniență Republica Ucraina fără a deține documente legale de proveniență și cunoscând că acestea provin din contrabandă, pachetele având aplicate timbre de accize specifice acestei țări întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de colectare, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia (faptă asimilată infracțiunii de contrabandă) prevăzută şi pedepsită de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 (codul vamal) cu aplicarea art. 37 lit) a Cod penal.
Față de mențiunile din fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 36-38 d.u.p.) și data săvârșirii faptei (24.01.2013), instanța reține inculpatul A.B. a săvârșit fapta în stare de recidivă mare postcondamnatorie raportată la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată aplicată prin Sentința Penală nr. xxx/21.12.2012 a Tribunalului Botoşani.
Elementul material al laturii obiective a infracţiunii constă în acţiunea de, preluarea și transportul mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă.
Urmarea imediată a infracţiunii constă în producerea unei pagube materiale reprezentând prejudiciul suferit de bugetul de stat prin neaccizarea produselor.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, neeacizarea produselor datorându-se în exclusivitate săvârşirii de către inculpat a infracţiunii.
Latura subiectivă a infracţiunii este realizată sub forma intenţiei directe reglementate de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pen., inculpatul prevăzând rezultatul faptei şi urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Aşadar, vinovăţia inculpatului rezultă din declaraţiile martorilor coroborate cu ale inculpatului, prin care acesta a recunoscut săvârşirea faptei şi modalitatea sa de comitere.
Instanţa apreciază că fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă precum şi de persoana şi conduita infractorului.
Atunci când se apreciază dacă fapta săvârşită prezintă sau nu gradul de pericol social al unei infracţiuni, trebuie să se aibă în vedere, printre altele, dacă urmările faptei sunt reduse.
De altfel, sancţiunea aplicată, penală sau cu caracter administrativ, îşi poate îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, numai în măsura în care corespunde gravităţii faptei, potenţialului de pericol social pe care-l prezintă în mod real, persoana infractorului, cât şi atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa măsurii luate faţă de el.
Instanța, în aprecierea gradului de pericol social concret, nu poate face abstracţie de circumstanţele reale în care s-a comis fapta. În acest sens, instanța reține că inculpatul a încercat să scape de urmărirea organelor de poliție rutieră și a abandonat autovehicolul împreună cu marfa de contrabandă.
În speţă, fapta inculpatului nu întruneşte condiţiile cerute de art.181 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele conform art. 52 Cod penal şi criteriile generale de individualizare enumerate de art. 72, alin.1 Cod penal: dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în art. 209 alin. 1 Cod penal, reduse cu o treime conform art. 3201 alin.7 Cod procedură penală., gradul de pericol social, persoana inculpatului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În ceea ce priveşte persoana inculpatului, acesta nu are ocupaţie, a recunoscut fapta, insă nu și-a îndreptat comportamentul în societate deși cu doar o lună înainte de săvârșirea prezentei fapte a mai fost condamnat la pedepsa închisorii cu executare de 1 an cu suspendarea condiționată a executării pedepsei şi în consecinţă nu poate aplica circumstanţele prev. de art. 74 lit. a, c Cod penal.
Instanța, constatând că fapta de preluare și transport a cantității de 2500 pachete țigări, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, potrivit art. 345 alin. 2 C.pr.pen. și având în vedere criteriile susmenționate și cauza legală de reducere a pedepsei, va condamna pe inculpat la o pedeapsă cu închisoarea de 2 (doi) ani pentru săvârșirea infracțiunii de colectare, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia (faptă asimilată infracțiunii de contrabandă) prevăzută şi pedepsită de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 (codul vamal), pedeapsă de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative şi sancţionatorii ale pedepsei.
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 Cod penal, cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, a Protocoalelor adiţionale la Convenţie şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/1994.
Astfel, raportat la cauzele Calmanovici c. României (hotărârea din 1 iulie 2008) şi Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), cauză în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional, instanţa nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I C.pen., ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.
Totodată, faţă de jurisprudenţa Curţii Europene în materie, instanţa va avea în vedere şi decizia nr. LXXIV (74) pronunţată în data de 5.11.2007 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a stabilit că „dispoziţiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.pen.”, decizie care, potrivit art. 4142 alin. 3 C.pr.pen., este obligatorie, urmând astfel ca instanţa să îi dea deplină eficienţă juridică în soluţionarea prezentei cauze.
Astfel, în raport de natura faptelor săvârşite, instanţa a apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporţională şi justificată faţă de scopul limitării exerciţiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art. 71 C.pen. rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, instanţa va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice și dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat..
În baza art. 37 alin. 1 lit) a Cod penal instanța constată că fapta a fost săvârșită în stare de recidivă mare postcondamnatorie raportat la fapta pedepsită prin Sentința Penală nr. xxx/21.12.2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. xxxx/40/2012 .
Față de dispozițiile Sentinței Penale nr. xxx/21.12.2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. xxxx/40/2012 și fapta săvârșită la data de 24.01.2013 instanța reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 alin. 1 Cod penal pentru revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare și pe cale de consecință va dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 (un) an închisoare aplicate prin Sentința Penală nr. xxx/21.12.2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr.xxxx/40/2012 rămasă definitivă prin nerecurare.
În temeiul art. 37 alin. 1 lit) a Cod penal raportat la art. 83 alin. 1 Cod penal, dispune executarea pedepsei de 3 (trei) ani rezultată ca urmare a aplicării cumului aritmetic dintre pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată prin Sentința Penală nr. xxx/21.12.2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. xxxx/40/2012 rămasă definitivă prin nerecurare și pedeapsa de 2 (doi) ani aplicată prin prezenta sentință.
Inculpatul a fost reținut 24 h începând cu data de 24.01.2013 ora 21.20 în baza Ordonanței de reținere emisă la data de 24.01.2013 în dosarul xxx/P/2013.
Prin Încheierea nr. x, dată în Şedinţa Camerei de Consiliu din 25 ianuarie 2013 pronunţată de Judecătoria Dorohoi în dosarul nr. xxx/222/2013, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului A.B. pentru o durată de 29 zile, începând cu data de 25 ianuarie 2013 şi până la data de 22 februarie 2013.
Prin Încheierea nr. x, dată în Şedinţa Camerei de Consiliu din 19 februarie 2013 pronunţată de Judecătoria Dorohoi în dosarul nr. xxx/222/2013, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului A.B. pentru o perioada de 30 de zile începând cu data de 22 februarie 2013 până la data de 23 martie 2013 .
Prin Încheierea dată în Şedinţa Camerei de Consiliu din 26 martie 2013 pronunţată în prezentul dosar, Judecătoria Dorohoi, în temeiul art. 3001 alin. 3 Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventivă a inculpatului, luată prin Încheierea nr. x din 25 ianuarie 2013 de Judecătoria Dorohoi în dosarul nr. xxx/222/2013 pentru o perioadă de 29 zile, începând cu data de 25 ianuarie 2013 şi până la data de de 22 februarie 2013 și prelungită prin Încheierea nr. x din 19 februarie 2013 de Judecătoria Dorohoi în dosarul nr. xxx/222/2013, pentru o perioada de 30 de zile începând cu data de 22 februarie 2013 până la data de 23 martie 2013.
Față de dispozițiile art. 88 Cod penal, instanța va urma a deduce din durata pedepsei durata reținerii și a arestului preventiv de la 24.01.2013 la zi.
III. Sub aspectul menținerii măsurii preventive, instanța constată că măsura arestării preventive a inculpatului este temeinică şi legală, iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, subzistă şi justifică în continuare privarea de libertate a acestuia.
De asemenea, Instanța apreciază că măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, respectiv art. 136 C.proc.pen., art. 143 C.proc.pen., art. 148 lit. f C.proc.pen., art. 1491 C.proc.pen. şi art. 151 C.proc.pen.
Astfel, în cauză, există suficiente indicii temeinice, în sensul art. 143 C.proc.pen. şi art. 681 C.proc.pen., din care rezultă că inculpatul a săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată și sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prev. de art. 148 lit. f C.proc.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În acest sens, la aprecierea gradului de pericol social concret pentru ordinea publică, instanța are în vedere modalitatea şi împrejurările concrete de săvârşire a infracţiunii, modalitatea şi circumstanţele reale ale comiterii infracţiunilor, din natura acestora, din limitele de pedeapsă prevăzute de lege, precum şi din recrudescenţa faptelor de acest gen.
Totodată, se reţin şi circumstanţele personale ale inculpatului, sens în care reţine că inculpatul A.B. care deși a fost condamnat prin Sentința penală nr. xxx/21.12.2012 a Tribunalului Botoșani nu și-a îndreptat activitatea în societate precum şi că inculpatul a refuzat să oprească la semnalele luminoase ale organelor de poliție rutieră și a fugit de la locul abandonării autovehicolului aspecte ce denotă perseverenţa infracţională a acestuia.
Având în vedere această situaţie instanţa conchide că se impune întreruperea modului în care a gândit inculpatul să-şi ducă viaţa, tocmai prin lipsirea de libertate, deoarece a se proceda de altă manieră înseamnă a i se lăsa la îndemână căile de rezolvare a problemelor materiale în modul conceput de inculpat, mod care evident reprezintă un pericol public ridicat.
Instanţa apreciază că, în vederea bunei desfăşurări a procesului penal, se impune privarea acestuia de libertate şi în continuare, cu atât mai mult cu cât, şi la acest moment procesual, subzistă temeiurile avute în vedere la momentul emiterii mandatului de arestare preventivă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice înlocuirea acestei măsuri preventive.
Menținerea măsurii arestării preventive se justifică și din perspectiva jurisprudenței CEDO care, în aplicarea dispozițiilor art. 5 par 3 din Convenția EDO, a arătat că motivele pentru a menține o persoană arestată în detenție preventivă sunt ”suficiente și pertinente” atunci când interesul public al menținerii ordinii în cauză trece înaintea dreptului persoanei de a fi judecată în liberate, în condițiile în care ordinea publică rămâne realmente amenințată raportat la persona în cauză și la natura infracțiunii care produce o anume tulburare socială.
În privința termenului rezonabil al măsurii preventive, instanța constată că inculpatul A.B. a fost arestat preventiv la data de 25 ianuarie 2013 şi că urmărirea penală şi cercetarea judecătorească s-au desfăşurat cu celeritate şi astfel detenţia nu a fost prelungită cu perioada în care aceasta poate fi evitată.
În consecință, instanța. în temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală va menține măsura arestării preventive luate față de numitul A.B. .
Sub aspectul laturii civile, instanţa constată că Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția pentr Accize și Operațiuni Vamale Iași s-a constituit parte civilă cu suma de 25.278 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit de bugetul de stat prin neintroducerea țigărilor în circuitul accizabil.
Prin adresa de constituire parte civilă, Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași a calculat prejudiciul suferit de bugetul de stat la 25.278 lei.
Instanţa în privinţa laturii civile, în temeiul art. 320 indice 1 alin.5 Cod procedură penală a dispus disjungerea laturii civile de latura penală.
În cauză, prin procesul verbal de ridicare încheiat la data de 24.01.2013, organul de poliție a indisponibilizat de la inculpat autoturismul marca Audi A6 cu numărul de înmatriculare R673xxx, serie șasiu xxx care a fost depus în camera de corpuri delicte a IPJ Botoșani conform dovezii seria AB nr. xxx.
Potrivit 118 alin. 1 lit) b Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite în orice mod, la săvârșirea unei infracțiuni, dacă sunt ale infractorului.
Instanța, având în vedere faptul că inculpatul s-a folosit de autovehicolul marca Audi pentru săvârșirea infracțiunii și faptul că aceasta aparține inculpatului, constată că se impune confiscarea specială a acestui autoturism.
În consecință, instanța, în baza art. 118 alin. 1 lit) b Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpat a autoturismului marca Audi A6 cu numărul de înmatriculare R673xxx, serie șasiu xxx care a fost depus în camera de corpuri delicte a IPJ Botoșani conform dovezii seria AB nr. xxx.
Potrivit art. 191 C.pr.pen. în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […].
Cuantumul cheltuielilor judiciare la care va fi obligat inculpatul, în baza textului legal enunţat, este dat de suma de 714,25 lei cheltuieli judiciare din faza urmăririi penale în care se include și onorariul apărătorului din oficiu și suma de 135,75 lei cheltuieli judiciare din faza judecăţii.
Prin urmare, instanţa va obliga inculpatul A.B.la plata sumei de 850 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu care se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
În baza art. 3201 alin. 5 Cod procedură penală, disjunge soluționarea laturii civile promovate de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași de latura penală a cauzei.
În temeiul art. 331 alin. 1 Cod procedură penală, amână soluționarea laturii civile la data de 23 mai 2013 ora 08.30.
În baza art. 345 alin. 2 C.pr.pen. cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen, condamnă pe inculpatul A.B., (fiul lui D. și V., născut la data de de x în mun. Dorohoi Jud. Botoșani cu domiciliul în sat/com / și reședința în orașul /, str. / nr. / et. / ap. / jud. Suceava, CNP /, studii 8 clase, ocupație-vulcanizator, necăsătorit, cu antecedente penale în prezent arestat în Penitenciarul Botoşani) la 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de de colectare, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia (faptă asimilată infracțiunii de contrabandă) prevăzută şi pedepsită de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 (codul vamal) cu aplicarea art. 37 lit) a Cod penal.
În baza art. 37 alin. 1 lit) a Cod penal instanța constată că fapta a fost săvârșită în stare de recidivă mare postcondamnatorie raportat la fapta pedepsită prin Sentința Penală nr. xxx/21.12.2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. xxxx/40/2012.
În baza art. 83 alin. 1 Cod penal revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 (un) an închisoare aplicată prin Sentința Penală nr. xxx/21.12.2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr.xxxx/40/2012 rămasă definitivă prin nerecurare.
În temeiul art. 37 alin. 1 lit) a Cod penal raportat la art. 83 alin. 1 Cod penal, dispune executarea pedepsei de 3 (trei) ani rezultată ca urmare a aplicării cumului aritmetic dintre pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată prin Sentința Penală nr.xxx/21.12.2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. xxxx/40/2012 rămasă definitivă prin nerecurare și pedeapsa de 2 (doi) ani aplicată prin prezenta sentință.
În baza art. 71 C.pen. rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice și dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 88 alin. 1 Cod penal, deduce din durata pedepsei aplicate durata reținerii și a arestului preventiv de la data de 24.01.2013 la zi.
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală constată legalitatea arestului preventiv și menține starea de arest preventiv.
În baza art. 118 alin. 1 lit) b Cod penal, confiscă de la inculpat cantitatea de 2.500 pachete țigări Viceroy proveniență care a fost depusă în camera de corpuri delicte a IPJ Botoșani conform dovezii seria BT nr. xxx din 04 februarie 2013.
În baza art. 118 alin. 1 lit) b Cod penal, confiscă de la inculpat autoturismul marca Audi A6 cu numărul de înmatriculare R673xxx, serie șasiu xxx care a fost depus în camera de corpuri delicte a IPJ Botoșani conform dovezii seria AB nr. xxx.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, obligă pe inculpatul A.B. la plata sumei de 850 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru reprezentantul Ministerului Public și de la comunicare pentru inculpat și partea civilă .
Pronunţată în şedinţă publică.
PREŞEDINTE, GREFIER,
Red.
Thred.
Ex. 4 /
