Potrivit art. 155 alin. 1 Cod procedura penala, arestarea inculpatului, dispusa de catre instanta, poate fi prelungita în cursul urmaririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun în continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa o justifice.
În speta, instanta de fond a ignorat împrejurarea existentei, în sensul prev. de art. 143 din Codul de procedura penala, a unor indicii temeinice care au justificat presupunerea ca inculpatul ar fi comis fapta pentru care este cercetat si a fost arestat, precum si existenta unor elemente concrete care au justificat retinerea incidentei art. 148 alin. 1 lit. d din Codul de procedura penala. Instanta de fond nu a luat în considerare faptul ca urmarirea penala nu era finalizata, ca era imperios necesara administrarea si altor probe cu privire la cel de-al treilea participant la comiterea presupusei fapte, dar si împrejurarea ca inculpatul era cercetat într-un alt dosar pentru fapte similare, aspecte în raport de care nu era justificata luarea unei alte masuri preventive mai putin restrictive.
Prin încheierea penala nr. 526 din 7 decembrie 2011 a Judecatoriei Sighetu Marmatiei s-a respins propunerea de prelungire a arestarii preventive formulata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Sighetu Marmatiei si s-a înlocuit masura arestarii preventive a inculpatului T,V.A. cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu. S-a dispus punerea în libertate a inculpatului de sub efectele mandatului de arestare preventiva nr. 8/U/14.11.2011 emis de Judecatoria Sighetu Marmatiei daca nu este arestat în alta cauza.
În temeiul art. 145 alin.11 C.pr.pen., inculpatul a fost obligat ca pe durata acestei masuri sa respecte urmatoarele obligatii:
1. sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de câte ori este chemat;
2. sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea sa – Sectia nr. 5 Politis Rurala Ocna Sugatag, conform programului de supraveghere întocmit de acesta, sau ori de câte ori este chemat;
3. sa nu îsi schimbe locuinta fara încuviintarea organului judiciar care a luat masura;
4. sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poate nici o categorie de arme.
În baza art. 145 alin.12 C.pr.pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului obligatia de a nu se apropia de persoanele împreuna cu care a comis fapta si de martori si sa nu comunice cu acestia în mod direct sau indirect.
În temeiul art. 145 alin.3 C.pr.pen., i s-a atras atentia inculpatului asupra faptului ca în caz de încalcare cu rea-credinta a masurii luate sau a obligatiilor stabilite, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.
În baza art. 145 alin.21 C.pr.pen., s-a dispus comunicarea încheierii la inculpat, la politia de domiciliu, jandarmerie, politia comunitara, organul competent sa elibereze pasaport, organul de frontiera si alte institutii pentru a se asigura respectarea obligatiilor ce îi revin.
În considerentele încheierii s-a retinut faptul ca, potrivit art.155 al.1 C.pr.pen., “arestarea inculpatului poate fi prelungita în cursul urmaririi penale motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun în continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate “ .
Raportat la acest text legal rezulta ca pentru a se dispune prelungirea arestarii preventive este necesar ca temeiurile care fundamentat arestarea preventiva sa subziste si acestea sa fundamenteze în continuare privarea de libertate a inculpatului sau sa fi intervenit noi temeiuri.
Din analiza motivelor care stau la baza propunerii de prelungire a arestarii preventive nu rezulta prin ce ar influenta inculpatul buna desfasurare a urmaririi penale în conditiile în care ar fi lasat în libertate.
Astfel se arata ca se fac cercetari pentru a se identifica cea de-a treia persoana participanta la comiterea faptei, dar analizând dosarul de urmarire penala rezulta din cuprinsul procesului verbal de constatare al faptei din data de 13.11.2011 ca inculpatul T.V. si sora acestuia T.A. ar fi declarat verbal ca a treia persoana implicata se numeste P.S.
Aceasta persoana a fost audiata deja în calitate de învinuit în dosar, în data de 02.12.2011 dupa ce, în prealabil, i-a fost adusa la cunostinta învinuirea.
În ceea ce priveste perchezitia asupra sistemelor electronice de telecomunicatii, aceasta a fost încuviintata prin autorizatia de perchezitie nr. 32 din data de 29.11.2011 emisa de Judecatoria Sighetu Marmatiei, fiind efectuata la data de 02.12.2011.
Prin urmare, actele de urmarire penala sunt aproape finalizate, iar cele care mai sunt de efectuat, respectiv obtinerea desfasuratorului de convorbiri, si localizarea prin GPS nu pot fi influentate de catre inculpatul aflat în stare de libertate.
Astfel în jurisprudenta sa CEDO a recunoscut ca motive ce pot justifica continuarea unei privari de libertate necesitatea de a proteja ordinea de drept si de a asigura o buna desfasurare a anchetei (cauza Letellier contra Frantei si Garychi contra Poloniei).
Cu toate acestea a aratat ca desi anumite infractiuni prezinta un pericol special pentru ordinea publica, acesta scade odata cu trecerea timpului, fapt care impune autoritatilor obligatia de a oferi o motivare concreta si extrem de detaliata cu privire la persistenta motivelor care justifica arestarea preventiva a unei persoane. Curtea a apreciat ca prelungirea starii de arest nu poate fi motivata doar prin trimiteri la gravitatea faptei, la pedeapsa pe care legea o impune pentru aceasta sau la valoarea prejudiciului. (cauza Jiga contra României).
Ca atare, chiar daca temeiurile de la arestare se mentin, ceea ce s-a schimbat prin trecerea unui interval de timp si a derularii aproape în întregime a urmaririi penale, este convingerea ca buna derulare a procesului penal poate fi asigurata numai prin privarea în continuare de libertate a inculpatului.
În acest sens instanta a apreciat ca scopul prevazut de art. 136 C.p.p poate fi atins si prin înlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura preventiva, respectiv obligarea inculpatului de a nu parasi localitatea de domiciliu, obligatiile legale ce-i incumba potrivit art. 145 C.p.p. fiind o garantie în plus.
Prin urmare, instanta a admis cererea inculpatului prin aparator si, în consecinta, în baza art. 139 C.p.p, a înlocuit masura arestarii preventive a inculpatului T.V.A. cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr. 8/U/din 14.11.2011 emis de Judecatoria Sighetu Marmatiei în dosar nr. 3280/307/2011, daca nu este arestat în alta cauza.
În baza art. 145 alin. 1ind. 1 C.p.p inculpatul a fost obligat ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, sa respecte urmatoarele obligatii:
-sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de câte ori este chemat;
-sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea, si anume Sectia nr. 5 Politie Rurala Ocna Sugatag, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie, sau ori de câte ori este chemat;
-sa nu îsi schimbe locuinta fara încuviintarea organului judiciar care a dispus masura;
-sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poate nici o categorie de arme.
În baza art. 145 alin. 1 ind. 2 C.p.p., i s-a impus inculpatului obligatia de a nu se apropia de persoanele împreuna cu care a comis fapta, martori, si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect.
Prin încheierea penala nr. 279/R din 9.12.2011 Tribunalul Maramures, a admis recursul declarat de parchet împotriva acestei încheieri, pe care a casat-o în totalitate si în consecinta:
În temeiul art. 159 Cod procedura penala, a admis cererea formulata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Sighetu Marmatiei si a prelungit cu 30 de zile începând cu data de 13.12.2011 si pâna la data de 11.01.2012 inclusiv arestarea preventiva a inculpatului T.V.A.
Tribunalul a retinut ca prin încheierea penala nr. 465 din 14 noiembrie 2011 a Judecatoriei Sighetu Marmatiei s-a dispus arestarea preventiva a intimatului-inculpat T.V.A. pe o perioada de 29 de zile (14 noiembrie 2011 – 12 decembrie 2011 inclusiv), în temeiul art. 148 lit.d,f C.pr.pen., solutie mentinuta de instanta de control judiciar.
Pe baza probelor de la dosar s-a constatat existenta unor indicii temeinice care sa justifice presupunerea ca în data de 13 noiembrie 2011 recurentul-inculpat T.V.A. si inculpata T.V.A. împreuna cu inculpatul P.S. s-au deplasat cu doua autoturisme în muntii Ignis la locul numit “Vârfu Rotundu” pentru a prelua mai multe baxuri de tigari de provenienta ucraineana, la fata locului fiind gasite 30 de baxuri de tigari si un motodeltaplan care a aruncat alte asemenea bunuri (înca 10 baxuri). Recurentul-inculpat si inculpata au fost prinsi la fata locului de organele de politie, inculpatul P.S. reusind sa fuga.
În consecinta, tribunalul a apreciat ca temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive a intimatului-inculpat subzista înca si se impune mentinerea starii de arest, întrucât exista indicii în sensul celor prev. de art. 143 Cod procedura penala si sunt îndeplinite si cerintele prev. de art. 148 alin. 1 lit. d din Codul de procedura penala, întrucât acesta este cercetat pentru infractiunea de contrabanda si într-un alt dosar penal.
S-a retinut ca pedeapsa prevazuta de lege este închisoare mai mare de 4 ani si s-a apreciat ca lasarea în libertate a recurentului-inculpat prezinta în continuare pericol concret pentru ordinea publica având în vedere: modalitatea în care se presupune ca a fost comisa fapta (ajutorul dat pentru valorificarea tigarilor introduse ilegal în tara cu un motodeltaplan ceea ce denota ca existenta unei modalitati perfectionate de a comite astfel de fapte ilicite, perseverenta sa în a comite fapte de acest gen chiar daca face parte dintr-o familie organizata. In raport de acest pericol, luarea în prezent a unei alte masuri preventive nu este suficienta.
S-a avut în vedere si faptul ca urmarirea penala nu este finalizata, fiind necesara administrarea si a altor probe (cu privire la cel de-al treilea participant la comiterea presupusei faptei, desfasurator de convorbiri, localizare prin G.P.S.)
Pentru toate aceste motive s-a admis recursul parchetului, s-a casat încheierea instantei de fond si s-a admis sesizarea privind prelungirea masurii arestarii preventive.
