Recurenta reclamantă a solicitat anularea dispoziţiei nr. 29 din 13 octombrie 1998 emisă de Primarul comunei Pietroşani, prin care pârâta intimată M.V. a fost autorizată să înstrăineze imobilul proprietatea recurentei.
în timpul soluţionării procesului, primarul comunei Pietroşani a revocat dispoziţia atacată.
Instanţa de fond a considerat că, prin revocarea actului atacat, acţiunea formulată a rămas fără obiect.
Sentinţa tribunalului este nelegală, fiind dată cu aplicarea greşită a legii.
Prin revocarea actului atacat acţiunea nu este lipsită de obiect, în sensul art. 133 C. proc. civ., întrucât actul revocat şi-a îndeplinit scopul pentru care a fost emis -vânzarea imobilului recurentei.
Actul atacat a intrat în circuitul civil, emitentul acestuia nemaiavând posibilitatea legală de revocare.
întrucât anularea actului în materia dreptului administrativ se poate acorda pentru nelegalitate. efectele anulării sunt identice cu cele ale unei acţiuni civile în nulitate absolută.
Nelegalitatea este analizată la momentul emiterii actului, iar eventuala anulare a actului înseamnă desfiinţarea acestuia şi a actelor încheiate în baza lui.
în consecinţă, revocarea actului atacat după îndeplinirea efectelor nu duce la imposibilitatea de a cere anularea.
O atare acţiune are un obiect bine stabilit, instanţa de fond având obligaţia să se pronunţe pe fondul cauzei.
C.A. Bucureşti, s. a VIII-a cont. adm. şi fisc., decizia civilă nr. 1091 din 18 septembrie 2006, in C.PJ. cont. adm. şi fisc. 2000
Notă: iată o soluţie cel puţin bizară, care merită un comentariu. Astfel, în temeiul unui act administrativ (autorizaţie de înstrăinare) se încheie un contract civil translativ de drepturi. Autorizaţia este atacată în administrativ de un particular interesat însă în timpul procesului actul este revocat de emitent. Din starea de fapt descrisă în speţă nu rezultă dacă particularul a atacat şi actul civil subsecvent, astfel încât, aplicând prin analogie ari. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ, instanţa de contencios să îl cenzureze şi pe acesta. S-ar părea că nu, însă în ambele situaţii soluţia ar fi trebuit să fie alta:
a) dacă acest act subsecvent a fost şi el atacat în contencios, instanţei nu i-ar mai fi rămas decât să se pronunţe cu privire la legalitatea acestuia, în condiţiile revocării actului administrativ;
b) dacă actul civil nu a fost atacat în instanţă, atunci respingerea acţiunii ca lipsită de obiect ni se pare o soluţie rezonabilă. Altfel spus, dacă nimeni nu contestă legalitatea actului de revocare, iar aceasta este menită să-şi producă efectele ex tunc, atunci ni se pare inutil să verificăm legalitatea unui act administrativ desfiinţat retroactiv de către organul emitent pentru motiv de … ilegalitate!
