Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr…../P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, a fost trimis în judecată inculpatul B.E.J., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1, 2 şi 5 C.p. din 1969 şi vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 alin. 1 şi 3 C.p.din 1969, cu aplic. art. 33 lit.b Cp din 1969.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că în ziua de 06.06.2009, inculpatul a condus ansamblul de vehicule format dintr-un cap tractor şi o remorcă, înmatriculate sub nr. ….., respectiv ….., pe DE 70, fără respectarea dispoziţiilor legale şi a măsurilor de prevedere pentru exercitarea acestei activităţi, în sensul că s-a angajat la efectuarea unei manevre de depăşire fără a se asigura în prealabil că această manevră poate fi făcută fără periclitarea siguranţei celorlalţi participanţi la traficul rutier, producând astfel un accident rutier soldat cu decesul numiţilor M.V.şi C.F.N., dar şi cu vătămarea corporală a părţii vătămate C.N.C.
Pentru dovedirea situaţiei de fapt de mai sus, au fost propuse prin rechizitoriu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la faţa locului împreună cu planşele foto; raport de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Buzatu Marin; supliment la raportul de expertiză întocmit de acelaşi expert Buzatu Marin; rapoarte de constatare medico-legală nr. 1965/A3/13.01.2010 şi 1964/A3/13.01.2010 întocmite de I.M.L. Craiova; certificat medico-legal nr. 902/20.07.2009 întocmit de SML Gorj; adresă nr. 2511/19.08.2009, eliberată de Centrul Meteorologic Regional Oltenia; declaraţiile martorilor: N.B. şi B.F.; declaraţiile părţile civile: C.N.C., C.S., M.I.; declaraţii făptuitor/învinuit; înscrisuri.
În cursul cercetării judecătoreşti, în temeiul art. 380 Cpp a fost audiata partea vatamata C.N.C..
În temeiul art. 381 Cpp au fost audiati martorii N.B., B.F..
Inculpatul, deşi legal citat, atât la adresa cunoscută, cât si prin instiintare, nu s-a prezentat în instanta în vederea audierii, deşi a avut cunoştintă de judecarea cauzei.
Astfel, la data de 03.05.2013, inculpatul a înaintat la dosar un înscris în limba poloneza, instanta dispunand traducerea acestuia (filele 72, 95 vol.I instanta)
Prin înscrisul înaintat, inculpatul a învederat ca nu poate veni la audiere în Craiova, fiind la pensie de invaliditate si mergand greu, în cârje, fiind sub ingrijire medicala, iar din cauza sanatatii sale, o calatorie lunga in starea sa este imposibila.
Inculpatul a solicitat acordarea unui apărător din oficiu, solicitand astfel să fie judecat in lipsa.
Prin încheierea din data de 30.10.2014, instanţa a luat act că inculpatul a solicitat sa fie judecat in lipsă, conform art. 353 alin.6 si art. 364 alin.4 Cpp, astfel ca, in raport de aceasta imprejurare, inculpatul nu a mai fost citat pentru termenele ulterioare.
Instanţa a dispus emiterea unei adrese către inculpat, pentru a i se comunica acestuia faptul că poate să se prevaleze de dispoziţiile art. 320 ind. 1 Cpp anterior, în caz afirmativ să înainteze la dosarul cauzei un înscris autentic la notar sau la ambasadă în acest sens, însă inculpatul nu a trimis nici un răspuns la dosar.
În sedinţa publică din data de 30.10.2014, instanţa a dispus audierea inculpatului prin comisie rogatorie, fiind înaintata adresa la autoritatea competenta ( Sad Okregowy w Nowym Saczu din Polonia, conform extrasului atasat la dosar – fila 85 vol.II)
La data de 17.06.2015, prin adresa inregistrata sub nr. 49827/17.06.2015, autoritatea competenta din Polonia a depus raspuns la adresa instantei, din cuprinsul acestuia reiesind ca astfel cum rezultă din datele trimise de Comisariatul de Politie din Jablonka, soţia inculpatului a declarat ca inculpatul a plecat în Germania şi nu are un contact direct cu acesta , nu stie cand se întoarce în Polonia, nu cunoaste adresa locului de munca.
Autoritatea competenta din Polonia a comunicat ca este imposibil de a realiza motiunea instantei – adresa fila 167 vol.III.
Acelasi raspuns a fost retrimis si la data de 03.07.2015, fiind inregistrat sub nr. 55649/03.07.2015, precum si la 21.07.2015, fiind inregistrat sub nr. 59862/21.07.2015.
Faţă de raspunsul înaintat de autoritatea competenta din Polonia, instanţa, a constatat imposibilitatea efectuării comisiei rogatorii privind audierea inculpatului.
În cauză s-au constituit părţi civile:
– M.I., soţia numitului M.V., decedat, s-a constituit parte civilă în nume personal şi ca reprezentant legal al minorilor M.G.M. şi M.V.A., copiii numitului M.V., cu următoarele sume:
– 100.000 euro la cursul din ziua plătii, cu titlu de daune morale pentru M.I.
– 100.000 euro la cursul din ziua plătii, cu titlu de daune morale pentru M.I.
– 100.000 euro la cursul din ziua plătii, cu titlu de daune morale pentru minora M.G.M.
– 100.000 euro la cursul din ziua plătii, cu titlu de daune morale pentru minora M.G.M.
– 100.000 euro la cursul din ziua plătii, cu titlu de daune morale pentru minorul M.V.A.
– 100.000 euro la cursul din ziua plătii, cu titlu de daune morale pentru minorul M.V.A.
– 20.000 RON despăgubiri civile
– 20.000 RON despăgubiri civile
– 18.000 RON cu titlu de rentă globală în favoarea minorei M.G.M.(câte 400 lei/RON pe lună pentru perioada 06.06.2009 – martie 2013)
– 18.000 RON cu titlu de rentă globală în favoarea minorei M.G.M.(câte 400 lei/RON pe lună pentru perioada 06.06.2009 – martie 2013)
– 18.000 RON cu titlu de rentă globală în favoarea minorului M.V.A. (câte 400 lei/RON pe lună pentru perioada 06.06.2009 – martie 2013)
– 18.000 RON cu titlu de rentă globală în favoarea minorului M.V.A. (câte 400 lei/RON pe lună pentru perioada 06.06.2009 – martie 2013)
– 100 lei Euro rentă lunară în favoarea minorei M.G.M. începând cu luna martie 2013 şi până la finalizarea studiilor
– 100 lei Euro rentă lunară în favoarea minorului M.V.A. începând cu luna martie 2013 şi până la finalizarea studiilor
– 100 lei Euro rentă lunară în favoarea minorului M.V.A. începând cu luna martie 2013 şi până la finalizarea studiilor
– C.D.C., fratele numitului C.F.N., decedat, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele : 150.000 lei, daune morale şi 25.000 lei, daune materiale – constand in cheltuieli pentru inmormantare si pomeniri ulterioare.
– C.D.C., fratele numitului C.F.N., decedat, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele : 150.000 lei, daune morale şi 25.000 lei, daune materiale – constand in cheltuieli pentru inmormantare si pomeniri ulterioare.
– C.S., soţia numitului C.F.N., decedat, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 300.000 lei daune morale, pentru aceasta, iar ca reprezentant al fiului său minor, C.F.C. ( nascut la data de 15.05.2004) s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând : – acordarea unei prestaţii periodice în cuantum de 1500 lei lunar, de la data de 06.06.2009 până la finalizarea studiilor, precum şi – suma de 100.000 lei cu titlu de despăgubiri morale.
– C.S., soţia numitului C.F.N., decedat, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 300.000 lei daune morale, pentru aceasta, iar ca reprezentant al fiului său minor, C.F.C. ( nascut la data de 15.05.2004) s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând : – acordarea unei prestaţii periodice în cuantum de 1500 lei lunar, de la data de 06.06.2009 până la finalizarea studiilor, precum şi – suma de 100.000 lei cu titlu de despăgubiri morale.
– C.I., tatăl numitului C.F.N., decedat, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele: 23.960 lei, respectiv avarii aduse autocamionului, 23.760 lei – cheltuieli pentru cavou, cruce, gard imprejmuitor al mormantului, 120.000 lei – cheltuieli cu înmormantarea si pomenirile ulterioare şi suma de 200.000 lei, daune morale.
– C.I., tatăl numitului C.F.N., decedat, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele: 23.960 lei, respectiv avarii aduse autocamionului, 23.760 lei – cheltuieli pentru cavou, cruce, gard imprejmuitor al mormantului, 120.000 lei – cheltuieli cu înmormantarea si pomenirile ulterioare şi suma de 200.000 lei, daune morale.
La data de 03.09.2014, partea civila C.I. a depus la dosar note scrise cu privire la pretenţiile materiale solicitate (acestea fiind inregistrate sub nr. 58364/03.09.2014 – f. 210 ).
La data de 03.09.2014, partea civila C.I. a depus la dosar note scrise cu privire la pretenţiile materiale solicitate (acestea fiind inregistrate sub nr. 58364/03.09.2014 – f. 210 ).
Raportat la aceste note scrise şi la continutul tranzactiei depuse la dosar, instanţa, în şedinţa publică din data de 25.09.2014, a procedat la interpelarea părtii civile C.I. care a declarat ca a încheiat contractul de tranzactie depus la dosar si a primit suma de 80.000 lei, însă înţelege să se mai constituie parte civila cu sumele: 23.960 lei – despagubiri pentru avarierea autocamionului, 54520 lei – chletuieli de înmormantare si pomenire pana la 3 ani, 12.000 lei – cheltuieli efectuate pentru amenajarea locului de veci. ( declaratie fila 294 vol.I).
Raportat la aceste note scrise şi la continutul tranzactiei depuse la dosar, instanţa, în şedinţa publică din data de 25.09.2014, a procedat la interpelarea părtii civile C.I. care a declarat ca a încheiat contractul de tranzactie depus la dosar si a primit suma de 80.000 lei, însă înţelege să se mai constituie parte civila cu sumele: 23.960 lei – despagubiri pentru avarierea autocamionului, 54520 lei – chletuieli de înmormantare si pomenire pana la 3 ani, 12.000 lei – cheltuieli efectuate pentru amenajarea locului de veci. ( declaratie fila 294 vol.I).
– C.E., mama numitului C.F.N., decedat, s-au constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 200.000 lei, reprezentând daune morale.
– C.E., mama numitului C.F.N., decedat, s-au constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 200.000 lei, reprezentând daune morale.
– C.C.N., parte vatamata pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa, s-a constituit parte civila cu sumele : 50.000 lei despăgubiri civile si 200.000 lei daune morale.
– C.C.N., parte vatamata pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa, s-a constituit parte civila cu sumele : 50.000 lei despăgubiri civile si 200.000 lei daune morale.
La data de 25.09.2014, partea civila C.C.N. a depus la dosar note scrise cu privire la pretenţiile materiale solicitate (acestea fiind inregistrate sub nr. 63196/25.09.2014 – f. 296 ).
La data de 25.09.2014, partea civila C.C.N. a depus la dosar note scrise cu privire la pretenţiile materiale solicitate (acestea fiind inregistrate sub nr. 63196/25.09.2014 – f. 296 ).
Raportat la aceste note scrise şi la continutul tranzactiei depuse la dosar, instanţa, în şedinţa publică din data de 25.09.2014, a procedat la interpelarea părtii civile C.C.N. care a declarat ca a încheiat contractul de tranzactie depus la dosar si a primit suma de 19.000 lei, acesta declarand ca se mai constituie parte civila in cauza cu suma de 40.000 lei – daune materiale, respectiv cheltuieli pentru medicamente, costul a doua interventii chirurgicale în cuantum de 10.000 lei si lipsa câştigului din muncă.( declaratie fila 295).
Raportat la aceste note scrise şi la continutul tranzactiei depuse la dosar, instanţa, în şedinţa publică din data de 25.09.2014, a procedat la interpelarea părtii civile C.C.N. care a declarat ca a încheiat contractul de tranzactie depus la dosar si a primit suma de 19.000 lei, acesta declarand ca se mai constituie parte civila in cauza cu suma de 40.000 lei – daune materiale, respectiv cheltuieli pentru medicamente, costul a doua interventii chirurgicale în cuantum de 10.000 lei si lipsa câştigului din muncă.( declaratie fila 295).
– Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Craiova s-a constituit parte civilă cu sumele de: 24,17 lei reprezentand cheltuielile de spitalizare ale partii vatamate C.N. si 8987,96 lei reprezentand cheltuielile de spitalizare ale partii vatamate C.N.C..
– M.G.T s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 20.000 Euro – daune morale
– M.T.T. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.000 Euro – daune morale
– M.T.T. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.000 Euro – daune morale
– M.A. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.000 Euro – daune morale
– M.A. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.000 Euro – daune morale
– M.P. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 50.000 lei – daune morale
– M.P. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 50.000 lei – daune morale
– M.O. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.000 Euro – daune morale
– M.O. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.000 Euro – daune morale
– B.D. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 45.000 lei – daune morale
– B.D. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 45.000 lei – daune morale
– M.E. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 20.000 Euro – daune morale
– M.E. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 20.000 Euro – daune morale
– M.T.I. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.000 Euro – daune morale
– M.T.I. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.000 Euro – daune morale
– N.L. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.000 Euro – daune morale
– N.L. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.000 Euro – daune morale
În cauza, a fost introdus in calitate de asigurator S.C. Powszechny Zaklad Ubezpieezen (PZU) din Polonia prin corespondent S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ –ASIROM Vienna Insurance Group S.A..
Pe parcursul judecatii, societatea de asigurare a încheiat, pe latura civila, contracte de tranzactie cu părtile civile C.I. ( fila 230 vol.I), C.D.C. ( fila 236 vol.I), C.N.C. ( fila 242 vol.I), C.E. ( fila 259 vol.I), M.M.G., prin reprezentant M.I. ( fila 262 vol.I), M.V.A., prin reprezentant M.I. ( fila 264 vol.I), M.I. ( fila 267 vol.I), M.G.T. ( f. 174 vol.II), M.E. ( f. 178 vol.II), M.I. ( f. 22 vol.III), M.A. ( f.25 vol.III), N.L. ( f.28 vol.III), M.T.T. ( f.32 vol.III), M.O. ( f. 36 vol.III)
La dosar s-au depus cereri de renunţare la pretenţiile civile de către părtile civile Mutafa Paulina ( fila 157 vol.II), M.E. ( f. 40 vol.III), N.L. ( f. 42 vol.III), M.T.T. ( f. 44 vol.III), M.A. ( f. 46 vol.III), M.O. ( f. 48 vol.III), M.G.T. ( f. 50 vol.III), M.I. ( f. 58 vol.III)
În ceea ce priveşte probele pe latura civila, instanţa a încuviinţat pentru părtile civile C.S. şi C.F., proba cu 2 martori, respectiv U.V., U.D..
În sedinţa din 04.06.2015, instanţa a luat act că părtile civile C.S. şi C.F. au renunţat la proba cu martorii încuviinţati pe latura civila.
Pentru partea civila B.D., pe latura civila, instanta a încuviinţat proba cu înscrisuri si cu 1 martor, instanţa punând în vedere părtii sa indice numele si adresa martorului încuviinţat, insă acesta nu s-a conformat dispozitiilor instantei si nu a indicat numele martorului în vederea citarii.
Instanţa a luat act că parţile civile M.I., M.M.G., M.V.A., M.T., M.T.T., M.E., M.A., M.O., M.T.I. şi N.T.L. nu solicită probe în dovedirea laturii civile.
A respins proba cu înscrisuri şi proba cu 2 martori, respectiv P.N. şi N.R.C. solicitate de partea civilă C.N.C. şi proba cu înscrisuri şi proba cu 2 martori, respectiv B.T. şi I.N solicitate de părţile civile C.I., C.E. şi C.D.C..
Analizând materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale şi în cursul judecatii, instanţa reţine următoarele:
Inculpatul B.E.J. este cetăţean polonez. În anul 2009, inculpatul era angajat ca şofer la o societate de transport din Polonia, respectiv FHU ROMEKS RP.
La data de 01.06.2009, inculpatului i s-a solicitat de către angajator să se deplaseze în Ungaria, cu un ansamblu de vehicule format din autotractor cu nr. de înmatriculare WL …….. şi semiremorca cu nr. de înmatriculare ………., de unde a fost direcţionat către Austria, de unde a plecat ulterior cu intenţia de a ajunge pe teritoriul Bulgariei.
Astfel, la data de 04.06.2009, inculpatul a plecat din Austria, iar în ziua de 05.06.2009 a intrat în România prin Vama Nădlac, unde s-a odihnit, apoi în dimineaţa zilei de 06.06.2009 şi-a continuat deplasarea către punctul de trecere a Frontierei Bechet, cu intenţia de a ajunge în Bulgaria.
Tot în ziua de 06.06.2009, martorul N.B. s-a deplasat cu autocamionul marca Roman, cu nr. de înmatriculare MH…….., din jud. Caraş-Severin, către oraşul Alexandria, jud. Teleorman, avându-i ca pasageri pe partea vatamata C.N.C. şi victimele C.F.N. şi M.V..
În apropierea localităţii Craiova, pe DE 70, după ce au trecut de fostul combinat Doljchim, autocamionul condus de martorul N.B., a făcut o pană de cauciuc la una dintre roţile din dreapta spate, motiv pentru care, martorul N.B. a pozitionat autocamionul jumătate pe acostament, iar cealaltă jumătate rămânând poziţionată pe partea carosabilă şi l-a oprit.
Apoi, martorul N.B. împreună cu cei trei ocupanti ai autocamionului, respectiv partea vatamata C.N.C. şi victimele C.F.N. şi M.V.au procedat la remedierea penei de cauciuc pentru a-şi putea continua apoi deplasarea către jud. Teleorman.
Aproximativ în jurul orei 0500, cei patru terminaseră remedierea penei de cauciuc şi îşi strângeau uneltele folosite, moment în care martorul N.B. a observat de la o distanta de 50-60 metri, că din spate, pe aceeasi banda de mers, îşi face apariţia un autotren care avea viteză.
Martorul N.B. a realizat, din comportamentul şoferului că acesta practic nu observase autocamionul parcat, deşi acesta avea luminile de poziţie aprinse, realizând că se va produce un impact între acest autotren şi autocamionul parcat.
Sesizând această stare de pericol iminentă, martorul N.B. a sărit peste şanţul din partea dreaptă a părţii carosabile pentru a nu fi surprins şi accidentat de autotren strigând în acelaşi timp şi la partea vatamata C.N.C. şi victimele C.F.N. şi M.V.să facă acelaşi lucru, însă imediat autotrenul a şi intrat cu partea dreaptă faţă în partea din spate a autocamionului, surprinzându-i astfel pe cei trei în acel loc şi accidentându-i.
Instanţa reţine ca, în momentul producerii impactului, partea vătămată C.N.C. se afla în partea din faţă a autocamionului, M.V.se afla sub autocamion, pe partea stângă, iar C.F. tot sub autocamion, în partea din faţă, iar ca urmare a acestui impact, autocamionul a fost împins către în faţă şi apoi răsturnat în şanţul de pe partea dreaptă a părţii carosabile.
Imediat, evenimentul de trafic rutier a fost anunţat prin dispeceratul 112, astfel că la faţa locului s-au deplasat un echipaj al Poliţiei Rutiere şi o Ambulanţă.
Cadrele medicale sosite la faţa locului au constatat decesul victimei M.V., iar partea vatamata C.N.C. şi C.F.N. au fost transportati la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova, unde ulterior a intervenit si decesul victimei C.F.N..
Partea vatamata C.N.C. a fost internat in Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova din 06.06.2009 până la 15.07.2009 – potrivit biletului de iesire din spital atasat la dosar ( f. 69 d.u.p.).
Din cuprinsul certificatului medico-legal nr. 902/20.07.2009, întocmit de Serviciul de Medicină Legală Gorj, instanţa retine că partea vătămată C.N.C. a suferit leziuni traumatice care s-ar fi putut produce in conditiile accidentului rutier suferit in data de 06.06.2009, pentru a căror vindecare a necesitat 40-45 zile îngrijiri medicale şi nu au pus în primejdie viaţa victimei.
Partea vatamata C.N.C. nu a mai suferit ulterior alte interventii medicale ( potrivit declaratiei date de acesta- consemnata in cuprinsul incheierii de sedinta din data de 22.01.2015).
Din cuprinsul raportului de constatare medico-legală autopsie nr. 1965/A3/13.01.2010, instanţa retine ca moartea numitului C.F.N. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei şi contuziei meningo-cerebrale, urmare a unui politraumatism cu traumatism cranio-cerebral, cu fractură de bază şi boltă de craniu şi fractură de gambă dreaptă. Aceste leziuni s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure în cadrul evenimentului de trafic rutier în care a fost implicat, cu menţiunea că între aceste leziuni şi deces există legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată, moartea datand din 06.06.2009.
Totodata, din cuprinsul raportului medico-legal de necropsie nr. 1964/A3/13.01.2010, rezultă că moartea victimei M.V. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne, urmare a unui traumatism toracic, cu fracturi costale bilaterale, hemotorax şi ruptură de cord. Leziunile s-au putut produce prin lovire cu si de corpuri dure în condiţiile accidentului rutier suferit, cu menţiunea că între aceste leziuni şi deces există legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată, moartea putand data din 06.06.2009.
La retinerea acestei situatii de fapt, instanţa are în vedere declaratia martorului N.B. care a precizat că evenimentul de trafic rutier s-a produs pe fondul vitezei neadaptate a autotrenului condus de inculpatul B.E.J., care practic nu a sesizat prezenţa autocamionului său parcat pe partea dreaptă şi care avea în funcţiune şi luminile de poziţie.
Instanţa retine ca aceasta declaratie a martorului se coroboreaza si cu declaratiile părtii vătămate C.N.C., care a arătat ca în momentul impactului autocamionul avea pozitiile aprinse.
Totodată, instanţa are în vedere proesul verbal de cercetare la fata locului si plansele fotografice atasate.
Instanta retine ca, pentru a se stabili cu exactitate dinamica producerii evenimentului de trafic rutier, normele rutiere încălcate, precum şi persoanele din culpa cărora s-a produs acest eveniment de trafic rutier, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto.
Din cuprinsul raportului de expertiza întocmit cu această ocazie de către expertul Buzatu Marin, rezultă că urmatoarele aspecte:
– în ceea ce priveste dinamica accidentului, din ziua de 06.06.2009, produs pe DE 70, in jurul orei 5.00, s-a retinut ca în timp ce autoutilitara marca Roman nr. MH …… se afla stationata fortuit partial pe acostament si partial pe banda I a sensului de mers spre Craiova a DE 70, in vederea remedierii defectiunii, a fost lovita la partea din spate de frontala autotractorului cu nr. WL ….. cu semiremorca cu nr. ….., condus de inculpat.
Urmare a impactului, autotractorul încarcat cu lemne a fost împins spre înainte, surprinzand si accidentand cele trei persoane care luasera parte la remedierea defectiunii si stangeau sculele folosite. După accidentare, ansamblul autotractor-semiremorca si-a continuat deplasarea inainte si la dreapta împreuna cu autoutilitara care dupa 18 metri a fost rasturnata in şanţ.
– S-a concluzionat ca autotractorul implicat in accident rula cu viteza de 63 km/h.
– În ceea ce priveste cauza accidentului, s-a concluzionat ca acesta a fost cauzat de inculpat pe fondul neatenţiei la volan, cauzata de oboseala acumulata de activitatea indelungata la volan si a nerespectarii normelor legale cu privire la depăsirea autoutilitarei stationate fortuit, partial pe acostamentul din dreapta si partial pe banda I a sensului de deplasare spre Craiova.
Prin comportarea sa, inculpatul a încalcat prevederile art. 35 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, rep., şi art. 118 din Regulamentul de punere în aplicare al O.U.G. nr. 195/2002, privitoare la condiţiile în care se efectuează manevra de depăşire, în sensul că nu a observat autocamionul marca Roman, iar la executarea manevrei de depăşire nu a luat o distanţă laterală corespunzătoare, care să-i permită efectuarea acestei manevre în condiţii de siguranţă deplină, mai ales că locul în care s-a produs evenimentul de trafic rutier şi anume partea carosabilă are două benzi de circulaţie pe fiecare sens de deplasare, inclusiv pe sensul de mers către mun. Craiova.
S-a concluzionat ca accidentul putea fi evitat de inculpat daca ar fi circulat atent si s-ar fi încadrat regulamentar în depăsirea autoutilitarei stationate.
Astfel, s-a retinut că la ora 5.00, cand s-a produs accidentul, vizibilitatea era de 10 km, asa ca daca ar fi circulat atent, inculpatul ar fi putut observa de la mare distanţă autoutilitara stationata, iar timpul de conducere a fost mult mai lung fata de timpul normal al conducatorului autotractorului, in timp ce autoutilitara care stationa fortuit partial pe banda I reprezenta un obstacol in calea de rulare pe care inculpatul trebuia sa il depaseasca regulamentar, avand obligatia sa se asigure, sa semnalizeze in mod corespunzator si sa pastreze pe timpul depăsirii o distanta laterala suficienta de vehiculul depasit.
Instanţa retine ca potrivit art. 35 alin.1 din OUG 195/2002, participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii proprietăţii publice ori private, iar potrivit art. 118 din regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit.
În cauză s-a dispus şi efectuarea unui supliment la expertiză pentru ca expertul să precizeze dacă victimele se aflau pe carosabil în mod nejustificat şi să se stabilească totodată distanţa de la care învinuitul trebuia să vadă camionul parcat.
Din suplimentul la raportul de expertiza tehnica intocmit de expertul Buzatu Marin reiese că, avand in vedere ca victimele strângeau uneltele folosite la remedierea defecţiunii, nu au încălcat vreo normă rutieră, întrucât nu staţionau fără motiv pe partea carosabilă, ci scopul stationarii a fost remedierea defectiunii.
Totodată, s-a concluzionat prin suplimentul la raportul de expertiză că pe distanta de 10 km, daca inculpatul ar fi fost atent, ar fi putut sa observe de la mare distanta si un obstacol mai redus ca dimensiune, cu atat mai mult un obstacol cu un gabarit atat de mare ca autoutilitara incarcata cu material lemnos si cum sensul de deplasare avea doua benzi de circulatie, daca ar fi rulat pe banda a II.a, accidentul putea fi evitat.
La formularea acestor concluzii, s-a avut in vedere si adresa nr. 2511/19.08.2009 a Centrului de Meteorologie Regional Oltenia, din cuprinsul căreia se retine că în zona producerii accidentului, in data de 06.06.2009, in jurul orei 05.00, vizibilitatea era de 10 km.
Aceasta concluzie se desprinde si din declaratiile martorului N.B. si ale partii vatamate C.N.C. care au aratat ca in zona producerii accidentului era vizibilitate.
Instanţa retine ca la momentul evenimentului de trafic rutier, inculpatul nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, aşa cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 337/10.06.2009 emis de IML Craiova. De asemenea, nici martorul N.B. nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice (conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 336/10.06.2009 emis de IML Craiova).
Cu ocazia audierii pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a sustinut că, în momentul premergător producerii impactului dintre autotrenul condus de acesta şi autocamionul parcat, a fost depăşit de un autoturism pe banda a II-a a sensului de mers şi in acel moment a observat un camion stationat pe partea dreapta care ocupa aproximativ jumatate din banda sa de mers, sustinand ca autocamionul nu era semnalizat, neavand pozitiile aprinse.
Aceasta sustinere a inculpatului este insă contrazisa de declaratiile părtii vătămate C.N.C. si a martorului N.B., care au declarat ca autocamionul avea pozitiile aprinse in momentul impactului.
Inculpatul a mai precizat ca in momentul in care a observat autocamionul, era foarte aproape de el şi nu a făcut altceva decât să acţioneze sistemul de frânare, concomitent cu încercarea executării unui viraj către stânga, însă cu toate acestea nu a mai putut preveni evenimentul de trafic rutier.
Instanţa retine astfel că, in conditiile în care în dimineaţa zilei de 06.06.2009, la ora producerii evenimentului de trafic rutier, aproximativ în jurul orelor 0500, vizibilitatea era de 10 km, inculpatul avea posibilitatea de a observa autocamionul stationat de la o distanta suficienta daca supraveghea cu atentie calea de rulare.
Cu ocazia prezentării raportului de expertiza, inculpatul a apreciat că nu se face vinovat de producerea acestui eveniment de trafic rutier, menţionând doar că, impactul a avut loc la ora 0400. Aceasta sustinere a inculpatului nu este insa probata prin nici un mijloc de proba.
În consecinţă, instanţa retine că, singurul care are o culpa în producerea accidentului este inculpatul.
În drept,
Fapta inculpatului B.E.J., care în ziua de 06.06.2009, in jurul orei 05.00, a condus ansamblul de vehicule format dintr-un cap tractor şi o remorcă, înmatriculate sub nr. WL ……, respectiv ……, pe DE 70, fără respectarea dispoziţiilor legale şi a măsurilor de prevedere pentru exercitarea acestei activităţi, în sensul că s-a angajat la efectuarea unei manevre de depăşire fără a se asigura în prealabil că această manevră poate fi făcută fără periclitarea siguranţei celorlalţi participanţi la traficul rutier, producând un accident rutier soldat cu decesul numiţilor M.V.şi C.F.N. şi cauzând numitului C.N.C. leziuni care au necesitat 40-45 zile de ingrijiri medicale întruneste elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă, prev. şi ped. de art. 178 alin. 1, 2 şi 5 C.p. din 1969.
Instanta retine ca, fapta inculpatului B.E.J., care în ziua de 06.06.2009, in jurul orei 05.00, a condus ansamblul de vehicule format dintr-un cap tractor şi o remorcă, înmatriculate sub nr. WL ……, respectiv ……, pe DE 70, provocand un accident rutier soldat cu vatamarea numitului C.N.C. care a suferit leziuni care au necesitat 40-45 zile de ingrijiri medicale, desi sub imperiul vechiului Cod penal intrunea elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 alin.1 si 3 Cp (din 1969), in prezent nu mai constituie infractiune.
Astfel, la data de 01.02.2014 au intrat in vigoare dispozitiile noului Cod penal.
Instanţa constată că, în conformitate cu disp. art. 196 alin. 1 NCP, vătămarea corporală din culpă constituie infracţiune atunci când persoanei vătămate i-au fost cauzate leziuni care necesită cel mult 90 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, numai dacă fapta a fost săvârşită de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi care constituie prin ea însăşi infracţiune.
Având în vedere că leziunile suferite de persoana vătămată C.N.C. au necesitat pentru vindecare 40-45 zile de îngrijiri medicale, precum şi că din probele administrate in cauza reiese ca inculpatul B.E.J. nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi care constituie prin ea însăşi infracţiune, instanţa reţine că fapta în modalitatea săvârşită de inculpatul B.E.J. nu mai constituie infractiune, ci a fost dezincriminată la data de 01.02.2014, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009.
Instanta retine ca, potrivit art. 4 NCP, legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.
Totodata, potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, dispozitiile art. 4 din Codul penal privind legea penala de dezincriminare sunt aplicabile si in situatiile in care o fapta determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infractiune potrivit legii noi datorita modificarii elementelor constitutive ale infractiunii, inclusiv a formei de vinovatie, ceruta de legea noua pentru existenta infractiunii.
In consecinta, fata de aceste aspecte, instanta, in temeiul art. 4 C.pen. raportat la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 va constata dezincriminată infractiunea prevăzută de art. 184 alin. 1 şi 3 Cp din 1969 pentru care a fost trimis in judecata inculpatul.
În temeiul art. 396 alin. 5 Cpp raportat la art. 16 alin.1 lit. b teza I Cpp va achita pe inculpatul B.E.J. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 184 alin. 1 şi 3 Cp din 1969 ( parte vătămata C.N.C.).
Instanţa retine ca data de 01.02.2014 au intrat in vigoare dispozitiile noului Cod penal.
Instanta constata ca in Noul Cod penal, infractiunea de ucidere din culpa savarsita de inculpat este prevazuta de dispozitiile art. 192 alin.1, 2 şi 3 Cp, iar pentru sanctionarea acesteia legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 ani la 10 ani şi 6 luni.
Instanta constata ca, în vechea reglementare, infractiunea săvârşită de inculpat era prevăzuta de art. 178 alin.1, 2 şi 5 Cp din 1969, fiind sanctionată cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani, cu posibilitate de adăugare la maximul pedepselor a unui spor până la 3 ani.
Instanta retine astfel ca, sub aspectul limitelor de pedeapsa legea veche este mai favorabilă.
Totodata, in ceea ce priveste individualizarea executarii pedepsei, instanta retine ca dispozitiile Codului penal din 1969 sunt mai favorabile, intrucat prevad şi posibilitatea suspendării conditionate a executarii pedepsei, modalitate de executare care nu mai este prevazuta de noul Cod penal, iar in ceea ce priveste suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, faţă de dispozitiile art. 16 alin.2 din Legea 187/2012, se retine că legea veche este mai favorabilă.
In acest sens instanta are in vedere faptul că sfera obligatiilor care pot fi impuse condamnatului pe durata termenului de incercare potrivit art. 86/3 Cp din 1969 este mai restrânsă decât cea prev. de art. 93 Cp, iar din punct de vedere al efectelor suspendarii, instanta retine ca potrivit vechii reglementari, daca cel condamnat nu savarseste o infractiune in termenul de incercare si nu se revoca suspendarea executarii pedepsei, intervine reabilitarea de drept, in timp ce potrivit noii reglementari, daca nu se comite o noua infractiune, nu se dispune revocarea si nu se descopera o cauza de anulare, pedeapsa se considera executată.
In consecinţă, faţă de aceste aspecte, instanţa reţine că, privită în mod global, potrivit considerentelor deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curtii Constitutionale, legea veche este mai favorabilă inculpatului.
Retinand vinovatia inculpatului, instanta il va condamna pentru infractiunea de ucidere din culpa savarsita.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicata inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p. din 1969, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, imprejurarile si modul de comitere a infractiunii – respectiv producerea accidentului pe fondul neatentiei si a nerespectarii dispozitiilor legale privind depasirea, natura si gravitatea consecintelor infractiunii, respectiv suprimarea vietii a două persoane.
De asemenea, instanta va avea în vedere si circumstantele personale are inculpatului care este la primul conflict cu legea penala, nefiind cunoscut cu antecedente penale, astfel cum rezulta din fisa de cazier judiciar.
Prin urmare, faţă de aceste aspecte, instanţa în temeiul art. 178 alin.1, 2 şi 5 Cp din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. il va condamna pe inculpatul B.E.J., la pedeapsa de 3 ani închisoare, apreciind ca aceasta pedeapsă este proportională cu gradul de pericol social al infractiunii săvârsite, fiind totodată aptă să ducă la realizarea scopurilor pedepsei.
În ceea ce priveşte stabilirea şi aplicarea pedepsei accesorii, instanţa apreciază că natura faptei comise reflectă o atitudine de sfidare a inculpatului in raport cu valori sociale importante, ceea ce relevă existenta unei nedemnităţi de a participa la organizarea si reprezentarea comunităţii din care face parte. Prin urmare, având în vedere jurisprudenţa C.E.D.O. şi principiul proporţionalităţii, în raport de natura infracţiunilor, instanţa apreciază că este proporţională şi justificată numai interdicţia drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II a şi lit. b C.p.din 1969, respectiv interdicţia dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau funcţii elective publice şi interdicţia dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, acestea urmând ca în temeiul art. 71 Cp din 1969 să îi fie interzise inculpatului, ca pedepse accesorii, pe durata executării pedepsei.
Cât priveste modalitatea de executare, instanta apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei, astfel că va face aplicarea dispozitiilor art. 81 al. 1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen, suspendând conditionat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 5 ani, calculat potrivit art. 82 C.pen. 1969.
Având în vedere modalitatea de executare a pedepsei ce va fi aplicata inculpatului, în baza art. 71 al. 5 C.pen. 1969 instanta va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Totodată, instanta, în baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. 1969 privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârsirii unor noi infractiuni în cursul termenului de încercare.
În ceea ce priveste latura civilă, instanta retine că în cauza s-au constituit părti civile:
– M.I., soţia numitului M.V., decedat, s-a constituit parte civilă în nume personal şi ca reprezentant legal al minorilor M.G.M.şi M.V.A., copiii numitului M.V., cu următoarele sume:
– 100 lei Euro rentă lunară în favoarea minorei M.G.M.începând cu luna martie 2013 şi până la finalizarea studiilor
– Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Craiova s-a constituit parte civilă cu sumele de: 24,17 lei reprezentand cheltuielile de spitalizare ale partii vatamate C.N.F. 8987,96 lei reprezentand cheltuielile de spitalizare ale partii vatamate C.N.C..
– M.G.T. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 20.000 Euro – daune morale
Instanţa reţine ca răspunderea civilă a inculpatului este întemeiată pe dispozitiile art. 998-999 C.civ. de la 1864 privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, în cauză fiind îndeplinite conditiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale: existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate şi a vinovăţiei.
Instanţa reţine că, inculpatul B.E.J., în ziua de 06.06.2009, in jurul orei 05.00, a condus ansamblul de vehicule format dintr-un cap tractor şi o remorcă, înmatriculate sub nr. WL ……, respectiv ……, pe DE 70, provocând un accident rutier soldat cu decesul numiţilor M.V.şi C.F.N. şi cauzând numitului C.N.C. leziuni care au necesitat 40-45 zile de ingrijiri medicale.
Astfel, in cauza exista o faptă ilicită săvârşită de inculpatul B.E.J. (infracţiunea de ucidere din culpă ), produsă din culpa exclusivă a inculpatului, faptă care a avut ca urmare moartea victimelor M.V.şi C.F.N., cu consecinţa producerii unui prejudiciu, între fapta culpabilă şi prejudiciu existând un raport de cauzalitate.
În speţă, instanţa constată că prin fapta culpabilă a inculpatului, în urma căreia s-a produs decesul victimei C.F.N. s-a cauzat un prejudiciu moştenitorilor acestuia, respectiv C.S. – soţia victimei ( conform certifcatului de casatorie fila 54 vol.I) şi fiul victimei – C.F.C., născut la data de ……… ( conform certificatului de nastere fila 55 vol.I).
De asemenea, in ceea ce priveste pe partea civila B.D., instanţa retine ca acesta este bunicul matern al victimei C.F.N. ( conform inscrisurilor atasate la dosar f. 125 -127 vol.III).
În legătură cu daunele morale solicitate de către părţile civile C.F. Costin, C.S. şi B.D., instanta retine ca, dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ uşoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de evaluare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile pentru daune morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele, de a fi cântărite în bani.
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecinţele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.
Pe de altă parte, această compensaţie bănească trebuie să fie echitabilă, moderată, proporţională cu întinderea pagubei suferite şi să nu constituie o cauză de îmbogăţire fără just temei.
Astfel, instanţa reţine că părţile civile C.S., C.F.C. şi B.D. au suferit un prejudiciu de ordin moral, prin suferinţa resimţită de pierderea intempestiva a soţului, a tatălui, respectiv a nepotului.
Instanţa retine ca pierderea soţului si nepotului a produs incontestabil o traumă psihică profundă şi ireversibilă părtilor civile C.S. si B.D., in conditiile in care victima era tânără ( 32 de ani), partea civila C.S., rămânând fara sprijinul material si moral al soţului său, fiind nevoită în continuare să se ocupe singura de creşterea copilului minor ( în vârstă de numai 5 ani la data decesului victimei). Totodata, instanţa retine ca minorul C.F.C. a suferit un prejudiciu moral, acesta fiind lipsit de afectiunea tatălui său, si fiind la o vârsta la care putea sa perceapa si sa simta lipsa acestuia.
Instanţa apreciaza că, chiar daca victima C.F.N. isi intemeiase propria familie, acest aspect nu poate conduce la ideea ca bunicul matern nu a suferit o trauma psihica prin pierderea nepotului, avand in vedere si faptul ca moartea acestuia a fost intempestiva, iar victima era în vârstă de numai 32 de ani.
Cât priveşte întinderea prejudiciului este evident că acesta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcţie de împrejurările concrete ale speţei , statuând în echitate, instanţa va acorda părţilor civile despăgubiri apte să constituie o satisfacţie echitabilă.
În cauză, instanţa apreciaza că se justifică acordarea în parte a daunelor morale solicitate.
Instanta va stabili un cuantum diferit al daunelor morale acordate părtilor civile, întrucât potrivit percepţiei instanţei de judecată, trauma psihică, afectivă determinată de pierderea tatalui si a sotului este mai mare decât cea resimţită de această pierdere de către bunicul persoanei decedate.
În consecinţă, instanţa apreciază că acordarea sumelor de 100.000 lei, pentru partea civila C.F.C. , 200.000 lei pentru partea civila C.S. si 15.000 lei pentru partea civila B.D., cu titlu de daune morale reprezintă o modalitate echitabilă de acoperire a prejudiciilor, fiind proportionale cu întinderea pagubei suferite de fiecare dintre părtile civile.
Faţă de starea de minoritate a fiului victimei, partea civilă C.F. Costin, având în vedere vârsta fragedă a acestuia, precum şi nevoile sale specifice acestei vârste, instanţa apreciază că această parte civilă este îndreptăţită a primi o prestaţie periodică, ca substituent al întreţinerii ce ar fi trebuit prestată de părintele decedat, urmând ca in raport de aceste aspecte, aceasta sa fie stabilita intr-un cuantum de 800 lei lunar, începând cu data decesului victimei C.F.N., respectiv 06.06.2009 – când a intervenit starea de nevoie şi până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei.
În legătură cu persoana care poate fi obligată la plata acestor despăgubiri, instanta retine ca potrivit art. 54 alin.2 din Legea 136/1995: drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în străinătate se exercită împotriva asigurătorului prin reprezentanţele de despăgubiri sau prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, iar potrivit art. 55 alin.1 din Legea 136/1995: Despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite.
În aceste condiţii, ţinând cont şi de disp. art. 49 din aceeaşi lege potrivit cărora asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, instanţa apreciază că la plata despăgubirilor civile va fi obligată direct societatea de asigurare.
În ceea ce priveste actiunea civila exercitata de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Craiova instanţa retine ca acesta s-a constituit parte civilă cu sumele de: 24,17 lei reprezentand cheltuielile de spitalizare ale partii vatamate C.N.F. si 8987,96 lei reprezentand cheltuielile de spitalizare ale partii vatamate C.N.C..
Instanţa retine ca la dosar s-a atasat extras privind achitarea in contul Spitalului de Urgenta Craiova a sumei de 24,17 lei, cu care acesta s-a constituit parte civila, reprezentând cheltuieli de spitalizare ale partii vatamate C.N.F. ( fila 182 vol. II).
Prin urmare, actiunea civila exercitata de aceasta parte civila ( pentru partea vătămata C.F.N. ) a rămas fără obiect, urmand a fi respinsa.
În ceea ce priveste actiunea civila exercitata de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Craiova pentru partea vatamata C.N.C., precum si acţiunea civila formulata de partea civilă C.N.C., instanţa reţine că potrivit art. 25 alin. 5 C.proc.pen., în caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f), g), i) şi j), precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
Fata de aceste dispozitii legale, raportat la solutia de achitare ce urmeaza sa fie pronuntata în cauza cu privire la infractiunea de vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 alin.1 si 3 Cp din 1969 ( parte vatamata C.N.C.), instanta urmeaza sa lase nesolutionata acţiunea civila formulata de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova ( pentru partea vatamata C.N.C.) şi – acţiunea civila formulata de partea civilă C.N.C..
Instanţa retine ca, în ceea ce priveste părtile civile M.G.T., M.A., M.P., M.O., M.E., M.T.T., M.I. şi N.L., acestia au renunţat la pretenţiile civile cu care s-au constituit parte civilă în cauza ( conform declaratiilor scrise de renuntare atasate la dosar – M.P. ( fila 157 vol.II), -M.E. ( f. 40 vol.III), -N.L. ( f. 42 vol.III), -M.T.T. ( f. 44 vol.III), -M.A. ( f. 46 vol.III), -M.O. ( f. 48 vol.III), -M.G.T. ( f. 50 vol.III), -M.I. ( f. 58 vol.III), astfel că instanţa va lua act de renunţarea acestora la pretenţiile civile.
În ceea ce priveşte acţiunile civile exercitate de părtile civile M.I., M.M.G. – prin reprezentant legal M.I., M.A.V. – prin reprezentant legal M.I., C.D.C., C.I., C.E., instanţa retine ca acestia au incheiat contracte de tranzactie cu societatea de asigurare, acestea fiind atasate la dosar: pentru C.I. ( fila 230 vol.I), C.D.C. ( fila 236 vol.I), C.E. ( fila 259 vol.I), M.M.G., prin reprezentant M.I. ( fila 262 vol.I), M.V.A., prin reprezentant M.I. ( fila 264 vol.I), M.I. ( fila 267 vol.I).
Instanţa constata, din cuprinsul acestor tranzactii că scopul incheierii tranzactiilor l-a constituit stingerea totala, definitiva si irevocabila a oricarei pretentii de dezdaunare a părtilor civile in legatura cu accidentul din 06.06.2009, prin încheierea tranzactiilor părtile civile renunţând la pretenţiile solicitate pe latura civila in prezentul dosar, iar sumele incasate au reprezentat atât daune materiale cat si daune morale, părtile declarand ca prin primirea sumele respective nu mai au alte pretentii fata de societatea de asigurare sau faţă de inculpat, precizând că indemnizatiile acordate de societatea de asigurare acoperă toate cheltuielile şi costurile care s-au născut sau care se vor naşte în temeiul sau în legătură cu accidentul.
În consecinţă, faţă de cuprinsul acestor tranzactii şi, constatand din extrasele atasate la dosar că părtile civile au încasat sumele mentionate in contractele de tranzactie, instanţa va respinge actiunile civile formulate de aceste părti civile.
Faţă de toate aceste aspecte, instanţa, în temeiul art. 397 Cpp rap. la art. 25 Cpp, va admite în parte actiunea civilă formulată de partea civila C.F.C., prin reprezentant legal C.S. şi va obliga asiguratorul S.C. Powszechny Zaklad Ubezpieezen (PZU) din Polonia, prin corespondent S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ–ASIROM Vienna Insurance Group S.A., prin mandatar Asirom VIG SA/VIG Management Service SRL la plata către aceasta parte civilă a următoarelor sume:
– suma de 100.000 lei, reprezentând daune morale
– suma de 100.000 lei, reprezentând daune morale
– suma de 800 lei/ lunar, cu titlu de prestatie periodica, începând cu data decesului victimei C.F.N., respectiv 06.06.2009 şi până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei
– suma de 800 lei/ lunar, cu titlu de prestatie periodica, începând cu data decesului victimei C.F.N., respectiv 06.06.2009 şi până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei
În temeiul art. 397 Cpp rap. la art. 25 Cpp, va admite în parte actiunea civilă formulată de partea civila C.S. şi va obliga asiguratorul S.C. Powszechny Zaklad Ubezpieezen (PZU) din Polonia, prin corespondent S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ –ASIROM Vienna Insurance Group S.A., prin mandatar Asirom VIG SA/VIG Management Service SRL la plata către aceasta parte civilă a sumei de 200.000 lei, reprezentând daune morale.
În temeiul art. 397 Cpp rap. la art. 25 Cpp, va admite în parte actiunea civilă formulată de partea civila B.D. şi va obliga asiguratorul S.C. Powszechny Zaklad Ubezpieezen (PZU) din Polonia, prin corespondent S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ –ASIROM Vienna Insurance Group S.A., prin mandatar Asirom VIG SA/VIG Management Service SRL la plata către aceasta parte civilă a sumei de 15.000 lei, reprezentând daune morale.
În temeiul art. 397 Cpp rap. la art. 25 Cpp, va respinge actiunea civilă formulată de partea civila Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova ( pentru partea vatamata C.F.N.), ca rămasă fără obiect.
În temeiul art. 397 Cpp rap. la art. 25 Cpp, va respinge actiunile civile formulate de părtile civile M.I., M.M.G. – prin reprezentant legal M.I., M.A.V. – prin reprezentant legal M.I., C.D.C., C.I., C.E..
Va lua act ca părţile civile M.G.T., M.A., M.P., M.O., M.E., M.T.M., M.I. şi N.L. au renunţat la pretenţiile civile cu care s-au constituit parte civilă în cauza.
În temeiul art. 397 alin. 1 Cpp raportat la art. 25 alin. 5 Cpp si art. 16 alin.1 lit. b teza I Cpp va lăsa nesoluţionată – acţiunea civila formulata de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova ( pentru partea vatamata C.N.C.) şi – acţiunea civila formulata de partea civilă C.N.C..
În temeiul art. 274 alin.1 Cpp va obliga inculpatul la plata sumei de 3500 lei cheltuieli judiciare statului.
În temeiul art. 274 alin.1 teza finala Cpp, onorariul apărătorului din oficiu pt. d-na av. Ciolacu Daniela Georgeta, în cuantum de 500 lei în faza de judecată ( astfel cum a fost majorat) va rămâne în sarcina statului.
În baza art. 275 alin.3 Cpp celelalte cheltuieli judiciare ( privind solutia de achitare) rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
În temeiul art. 4 C.pen. raportat la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 constată dezincriminată infractiunea prevăzută de art. 184 alin. 1 şi 3 Cp din 1969.
În temeiul art. 396 alin. 5 Cpp raportat la art. 16 alin.1 lit. b teza I Cpp achită pe inculpatul B.E.J., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 184 alin. 1 şi 3 Cp din 1969 ( parte vătămată C.N.C.).
In temeiul art. 178 alin.1, 2 şi 5 Cp din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul B.E.J., fiul lui ………, născut la data de ……….. în Lipnica Wielka din Polonia, cu domiciliul în ……….., posesor al C.I. seria …. nr. ……, C.N.P. – ………, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul 71 C.pen. 1969 interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen. 1969 pe durata executării pedepsei.
În baza art. 81 al. 1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 5 ani, calculat potrivit art. 82 C.pen. 1969.
În baza art. 71 al. 5 C.pen. 1969 suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. 1969 privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.
În temeiul art. 397 Cpp rap. la art. 25 Cpp, admite în parte actiunea civilă formulată de partea civila C.F.C., cu domiciliul în com. Cătunele, ….., JUD Gorj, CNP ……., prin reprezentant legal C.S., cu domiciliul în com. CĂTUNELE, SAT ……, JUD GORJ, CNP ………… şi obligă asiguratorul S.C. Powszechny Zaklad Ubezpieezen (PZU) din Polonia, prin corespondent S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ–ASIROM Vienna Insurance Group S.A., prin mandatar Asirom VIG SA/VIG Management Service SRL, cu sediul în Bucureşti, sector 2, …………, la plata către aceasta parte civilă a următoarelor sume:
În temeiul art. 397 Cpp rap. la art. 25 Cpp, admite în parte actiunea civilă formulată de partea civila C.S., cu domiciliul în com. CĂTUNELE, SAT ….. JUD GORJ, CNP ………..şi obligă asiguratorul S.C. Powszechny Zaklad Ubezpieezen (PZU) din Polonia, prin corespondent S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ –ASIROM Vienna Insurance Group S.A., prin mandatar Asirom VIG SA/VIG Management Service SRL la plata către aceasta parte civilă a sumei de 200.000 lei, reprezentând daune morale.
În temeiul art. 397 Cpp rap. la art. 25 Cpp, admite în parte actiunea civilă formulată de partea civila B.D., cu domiciliul în com. Cătunele, sat ………, jud Gorj, CNP …………. şi obligă asiguratorul S.C. Powszechny Zaklad Ubezpieezen (PZU) din Polonia, prin corespondent S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ –ASIROM Vienna Insurance Group S.A., prin mandatar Asirom VIG SA/VIG Management Service SRL la plata către aceasta parte civilă a sumei de 15.000 lei, reprezentând daune morale.
În temeiul art. 397 Cpp rap. la art. 25 Cpp, respinge actiunea civilă formulată de partea civila Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, cu sediul în Craiova, str. Tabaci, nr. 1, jud Dolj, ( pentru partea vatamata C.F.N.), ca rămasă fără obiect.
În temeiul art. 397 Cpp rap. la art. 25 Cpp, respinge actiunile civile formulate de părtile civile M.I., cu domiciliul în com. BALA, SAT ……., jud Mehedinţi, CNP ……………, M.M.G., CNP ………… – prin reprezentant legal M.I., cu domiciliul în com. BALA, SAT ……, jud Mehedinţi, CNP ……….., M.A.V., CNP ……….. – prin reprezentant legal M.I., cu domiciliul în com. BALA, SAT ….., jud Mehedinţi, CNP ………., C.D.C., cu domiciliul în ORAŞ MOTRU, STR. ………………., jud. Gorj, CNP ……….., C.I., cu domiciliul în com. BALA, SAT …., jud Mehedinţi, CNP ……………, C.E., cu domiciliul in com. BALA, SAT ….., jud Mehedinţi.
Ia act ca părţile civile M.G.T., cu domiciliul în com. COM BALA, SAT ………., jud Mehedinţi, CNP ……….., M.A., cu domiciliul în com. COM BALA, SAT …………….. jud Mehedinţi, CNP ………., M.P., cu domiciliul în com. BALA, SAT …….., Jud. Mehedinţi, CNP …….., M.O., cu domiciliul în MOTRU, STR. ………………., JUD GORJ, CNP …………, M.E., cu domiciliul în com. COM BALA, SAT ………., CNP ……….., M.T.T., cu domiciliul în PITEŞTI, STR. …………., CNP …………, M.I., cu domiciliul in PITEŞTI, STR…………, jud Argeş, CNP ………., şi N.L., cu domiciliul în com. GLOGOVA, SAT ………., Jud. Gorj CNP ……., au renunţat la pretenţiile civile cu care s-au constituit parte civilă în cauza.
În temeiul art. 397 alin. 1 Cpp raportat la art. 25 alin. 5 Cpp si art. 16 alin.1 lit. b teza I Cpp lasă nesoluţionată – acţiunea civila formulata de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova ( pentru partea vatamata C.N.C.) şi – acţiunea civila formulata de partea civilă C.N.C., domiciliat in mun. Motru, jud. Gorj, …………, CNP ………….
În temeiul art. 274 alin.1 Cpp obligă inculpatul la plata sumei de 3500 lei cheltuieli judiciare statului.
În temeiul art. 274 alin.1 teza finala Cpp, onorariul apărătorului din oficiu pt. d-na av. Ciolacu Daniela Georgeta, în cuantum de 500 lei în faza de judecată ( astfel cum a fost majorat) rămâne în sarcina statului.
În baza art. 275 alin.3 Cpp celelalte cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23.07.2015.
