Constituirea unui grup infractional organizat. Trafic de persoane

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. 21

Şedinţa publică din 21 iulie 2015

PREŞEDINTE: ……………..

GREFIER: ………………..

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror ………….. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial

Covasna

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale pornite împotriva inculpaţilor:

– G. M. trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de: „constituirea unui grup infracţional organizat”

prevăzută de art. 367 alin. 1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal vechi şi art. 5 Cod penal; „trafic de

persoane” prevăzută de art. art. 210 alin. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal vechi şi art. 5 Cod

penal (9 fapte); „trafic de minori” prevăzută de art. 211 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal şi art. 5

Cod penal; „transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni în scopul ascunderii sau disimulării

originii ilicite a acestor bunuri” prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b

Cod penal vechi şi art. 5 Cod penal (3 fapte); „disimularea adevăratei naturi a provenienţei bunurilor cunoscând că provin

din săvârşirea de infracţiuni” prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal

vechi şi art. 5 Cod penal; „dobândirea de bunuri cunoscând, că provin din săvârşirea de infracţiuni” prevăzută de art. 29

alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal vechi şi art. 5 Cod penal, toate cu aplicarea

art. 33 lit. a Cod penal vechi;

– G. S. trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „aderarea la un grup infracţional organizat” prevăzută de

art. 367 alin. 1, 2 , 3 Cod penal; „trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin.1 lit. a Cod penal (5 fapte); „disimularea

adevăratei naturi a provenienţei bunurilor cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni” prevăzută de art. 29 alin. 1

lit. b din Legea nr. 656/2002 (2 fapte); „dobândirea de bunuri cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni”

prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal vechi şi art. 5 Cod

penal;

– N. G. trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat”

prevăzută de art. 367 alin. 1, 2, 3 Cod penal; „trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a Cod penal (11

fapte); „transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni în scopul ascunderii sau disimulării originii

ilicite a acestor bunuri”, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a, din Legea nr. 656/2002, „dobândirea de bunuri cunoscând că

acestea provin din săvârşirea de infracţiuni” prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, „disimularea

lit. b din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal vechi şi art. 5 Cod penal;

– N. ZS. trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „aderarea la un grup infracţional organizat” prevăzută

de art. 367 alin. 1, 2, 3 Cod penal; „trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. b Cod penal (5 fapte);

„transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite

a acestor bunuri” prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002; „dobândirea de bunuri cunoscând că acestea

provin din săvârşirea de infracţiuni” prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33

lit. a Cod penal vechi şi art. 5 Cod penal;

– B. M. trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de „dobândirea de bunuri cunoscând că acestea provin din

săvârşirea de infracţiuni” prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 (2 fapte);„disimularea

lit. b din Legea nr. 656/2002 (2 fapte), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal vechi şi art. 5 Cod penal;

– D. S. trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat” prevăzută

de art. 367 alin. 1, 3 Cod penal; „trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a Cod penal (6 fapte), toate cu

aplicarea art. 33 lit. a Cod penal vechi şi art. 5 Cod penal.

Dezbaterile asupra cauzei de faţă s-au desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile art. 369 alin. 1 Noul Cod procedură

penală, în sensul că au fost înregistrate pe suport audio computerizat.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică de astăzi la amânarea pronunţării, părţile sunt lipsă.

Procedura de citare este legal îndeplinită, fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 29 iunie 2015, când părţile prezente au pus concluzii

în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă, iar instanţa, în vederea deliberării, a amânat pronunţarea pentru 13

iulie 2015 când, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea pentru 20 iulie 2015, respectiv pentru data de azi

21 iulie 2015.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Covasna nr.

8/D/P/2012 din 21.07.2014 înregistrat pe rolul Tribunalului Covasna la data de 22.07.2014 sub dosar nr. …./119/2014, s-a

dispus trimiterea în judecată, în S….e de arest preventiv, a inculpaţilor:

I. G. M., pentru comiterea infracţiunilor de: „constituirea unui grup infracţional organizat” prev. de art. 367 al. 1,

2, 3 C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.; „trafic de persoane” prev. de art. 210 al. 1 lit. a

C.pen., cu aplicarea art.37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen. (9 fapte); „trafic de minori” prev. de art. 211 al. 1

C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.; „transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea

de infracţiuni în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri” prev. de art. 29 al. 1 lit. a din

Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen. (3 fapte); „disimularea adevăratei naturi a

provenienţei bunurilor cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni” prev. de art. 29 al. 1 lit. b din Legea

nr.656/2002 cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.; „dobândirea de bunuri cunoscând, că provin din săvârşirea

de infracţiuni” prev. de art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.,

toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. vechi, şi

II. G. S., pentru comiterea infracţiunilor de „aderarea la un grup infracţional organizat” prev. de art. 367 al.1,2,3

C.pen.; „trafic de persoane” prev. de art.210 al.1 lit. a C.pen. (5 fapte); „disimularea adevăratei naturi a provenienţei

bunurilor cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni” prev. de art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 (2 fapte);

„dobândirea de bunuri cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni” prev. de art. 29 al. 1 lit. c din Legea

nr.656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Prin acelaşi rechizitoriu au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, şi inculpaţii:

I. N. G., pentru comiterea infracţiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat” prev. de art. 367

al.1,2,3, C.pen.; „trafic de persoane” prev. de art. 210 al. 1 lit. a C.pen. (11 fapte); „transferul de bunuri cunoscând că

provin din săvârşirea de infracţiuni în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri”, prev. de art.

29 al. 1 lit. a, din Legea nr.656/2002, „dobândirea de bunuri cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni”

prev. de art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr.656/2002, „disimularea adevăratei naturi a provenienţei bunurilor cunoscând că

provin din săvârşirea de infracţiuni” prev. de art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a

C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

II. N. ZS., pentru comiterea infracţiunilor de „aderarea la un grup infracţional organizat” prev. de art. 367 al. 1,2,3

C.pen.; „trafic de persoane” prev. de art. 210 al. 1 lit. b C.pen. (5 fapte); „transferul de bunuri cunoscând că provin din

săvârşirea de infracţiuni în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri” prev. de art. 29 al. 1 lit.

a din Legea nr.656/2002; „dobândirea de bunuri cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni” prev. de art. 29

al. 1 lit. c din Legea nr.656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

III. B. M., pentru săvârşirea infracţiunilor de „dobândirea de bunuri cunoscând că acestea provin din săvârşirea de

infracţiuni” prev. de art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 (2 fapte);„disimularea adevăratei naturi a provenienţei

bunurilor cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni” prev. de art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr.656/2002 (2 fapte),

toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

IV. D. S., pentru comiterea infracţiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat” prev. de art. 367 al. 1,3

C.pen.; „trafic de persoane” prev. de art.210 al. 1 lit. a C.pen. (6 fapte), toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. vechi

şi art. 5 C.pen.

În actul de sesizare, în esenţă, s-au reţinut următoarele:

I. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G. M.:

– în perioada anilor 2010-2012 împreună cu N. G. şi cetăţeanul maghiar D. S. au constituit un grup infracţional

organizat în scopul comiterii infracţiunii de trafic de persoane;

– în cursul lunii iunie 2011 a transportat persoana vătămată O. T. E. din România în Grecia cunoscând că anterior a

fost recrutată prin inducere în eroare de G. S. şi N. G. în vederea practicării prostituţiei, în folosul lui şi al lui N. G.,

G. S. şi D. S.;

– la începutul anului 2012 a recrutat persoana vătămată Ş. H. M., care era minoră la acea dată, şi a obligat-o la

practicarea prostituţiei pe teritoriul mun. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, iar apoi i-a propus să practice prostituţia în

folosul lui în Grecia;

– la începutul anului 2012 a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată N. D. şi a obligat-o la practicarea

prostituţiei pe teritoriul mun. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, iar apoi i-a propus să practice prostituţia în folosul lui în

Grecia;

– în cursul lunii ianuarie 2011 a transportat din România în Grecia persoana vătămată R. E. E. cunoscând că anterior a

fost recrutată prin inducere în eroare de N. G. în vederea practicării prostituţiei în Grecia, în folosul lui şi a lui N. G.

şi D. S.;

– în cursul lunii ianuarie 2011 a transportat din România în Grecia persoana vătămată P. N. cunoscând că anterior a

fost recrutată prin inducere în eroare de N. G. în vederea practicării prostituţiei în Grecia, în folosul lui şi a lui N. G.,

D. S.;

– în primăvara anului 2010, împreună cu N. G. a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată S. A. M. în vederea

practicării prostituţiei în folosul lor pe teritoriul Greciei, în folosul lui şi a lui N. G., D. S.;

– în cursul lunii septembrie 2011, a recrutat prin inducere în eroare martorul F. A.. în vederea practicării

prostituţiei în folosul lui pe teritoriul Greciei;

– în cursul lunii martie 2012 a recrutat prin inducere în eroare şi transportat din România în Grecia persoana

vătămată F. B. Zs. în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei în folosul lui şi a lui N. G., D. S.;

– în cursul lunii martie 2012, a recrutat prin inducere în eroare şi transportat din România în Grecia persoana

vătămată F. R. în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei în folosul lui şi a lui N. G., D. S.;

– în cursul lunii martie 2012 a transportat din România în Grecia persoana vătămată B. A.., care fusese anterior

recrutată prin inducere în eroare de către inculpata N. G., în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei în

folosul lui şi a lui N. G., D. S.;

– în perioada 2010-2012, a transferat sumele de bani rezultate din exploatarea persoanelor vătămate O. T. E., R. E. E.,

P. N., S. A. M., F. B. Zs., F. D., C. M., N. K. şi B. A.. prin obligarea la practicarea prostituţiei, către B. M. şi G. V.,

suma totală transferată fiind de 62.000 euro;

– în perioada 2010-2013, a achiziţionat bunuri cu sumele de bani provenite din exploatarea părţilor vătămate O. T. E.,

R. E. E., P. N., S. A. M., F. B. Zs. şi B. A.. prin obligarea la practicarea prostituţiei, suma totală cheltuită în acest

sens fiind de 83.847 euro, după cum urmează:

• la data de 10.10.2011 spaţiu comercial (110 MP) (CF …………) situat în mun. Sfântu Gheorghe, ………………………

• autoturism marca Audi A8, la data de 09.08.2010;

• autoturism marca Mercedes Benz S320 CDI, la data de 19.02.2013;

• teren intravilan situat în mun. Sfântu Gheorghe de 222 MP, CF …………., la data de 06.10.2011;

• apartament situat în mun. Sfântu Gheorghe………………, la data de 26.08.2010;

• apartament situat în or. Covasna, …………………, la data de 10.02.2010;

– în cursul lunii august 2012, a înstrăinat, cu ajutorul inculpatului G. S., către B. Cs., un autoturism marca BMW cu

numărul de înmatriculare …………. care îi aparţinea inculpatei N. G. pentru a disimula adevărata provenienţă a bunului;

– în cursul lunii februarie 2013, a înstrăinat, către B. Cs. un autoturism marca Audi A8 cu numărul de înmatriculare

………………. cunoscând că autoturismul este urmărit de autorităţile judiciare din Grecia;

– în cursul lunii august 2012, a dobândit de la inculpata N. G. suma de 1.000 euro cunoscând că provine din exploatarea

persoanelor vătămate S. A. M. şi C. M.

II. Referitor la inculpatul G. S.:

– în perioada anilor 2010-2012 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de G. M., N. G. şi cetăţeanul

maghiar D. S. în scopul comiterii infracţiunii de trafic de persoane;

– în cursul lunii iunie 2011 a recrutat prin inducere în eroare împreună cu N. G. persoana vătămată O. T. E. în vederea

practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul lui şi al lui N. G., G. M. şi D. S.;

– în luna martie 2012 a transportat în Grecia persoana vătămată F. B. Zs. cunoscând că anterior a fost recrutată prin

inducere în eroare de G. M. în vederea practicării prostituţiei, în folosul lui şi al lui D. S., N. G.;

– în luna aprilie 2012 a transportat în Grecia martorul F. D. cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în

eroare de N. G. în vederea practicării prostituţiei, în folosul lui şi al lui D. S., N. G.;

– în luna martie 2012 a transportat în Grecia persoana vătămată F. R. cunoscând că anterior a fost recrutată prin

– în cursul lunii februarie 2012 a recrutat prin inducere în eroare împreună cu inculpata N. G. persoana vătămată N. K.

şi apoi a transportat-o din România în Grecia în vederea practicării prostituţiei, în folosul lui şi al lui G. M., D. S.,

respectiv N. G.;

– la data de 14.05.2012, a achiziţionat un imobil situat în mun. Sfântu Gheorghe, ………………….. cunoscând că în fapt îi

aparţine lui G. M. şi a fost achiziţionat din banii rezultaţi ca urmare a comiterii infracţiunii de trafic de persoane;

– în perioada 2010-2012 a primit de la D. S. suma de 2.270 euro cunoscând că provine din comiterea infracţiunii de

trafic de persoane;

– în cursul lunii august 2012, a înstrăinat, cu ajutorul inculpatului G. M., către B. Cs. un autoturism marca BMW cu

numărul de înmatriculare ………… care îi aparţinea inculpatei N. G. pentru a disimula adevărata provenienţă a bunului.

III. Cu privire la inculpata N. G.:

– în perioada anilor 2010-2012 împreună cu G. M. şi cetăţeanul maghiar D. S. au constituit un grup infracţional

– în cursul lunii iunie 2011 a recrutat prin inducere în eroare împreună cu G. S. persoana vătămată O. T. E. în vederea

practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul ei şi al lui G. S., G. M. şi D. S.;

– în luna martie 2012 a primit şi adăpostit în Grecia persoana vătămată F. B. Zs. cunoscând că anterior a fost

recrutată prin inducere în eroare de inculpatul G. M., în vederea practicării prostituţiei, în folosul ei şi al lui D. S., G.

S.;

– în cursul lunii ianuarie 2011 a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată R. E. E. şi apoi a primit-o şi

adăpostit-o pe teritoriul Greciei în vederea practicării prostituţiei, partea vătămată fiind transportată din România în

Grecia de G. M., în folosul ei şi al lui G. M., D. S.;

– în cursul lunii ianuarie 2011 a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată P. N. şi apoi a primit-o şi

adăpostit-o pe teritoriul Greciei în vederea practicării prostituţiei, persoana vătămată fiind transportată din România în

– în primăvara anului 2010, a recrutat prin inducere în eroare împreună cu G. M. persoana vătămată S. A. M. în vedere

practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul ei şi al lui G. M., D. S.;

– în primăvara anului 2010, a recrutat prin inducere în eroare martorul cu identitate protejată „J…….” în vederea

practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei în folosul ei şi al lui D. S.;

– în cursul lunii aprilie 2012 a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată F. D. şi apoi a primit-o şi

Grecia de G. S., în folosul ei şi al lui G. M., D. S.;

– în cursul lunii martie 2012 a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată B. A.. şi apoi a primit-o şi

– în vara anului 2010 a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată C. M. şi apoi a primit-o şi adăpostit-o pe

teritoriul Greciei în vederea practicării prostituţiei, persoana vătămată fiind transportată din România în Grecia de G. M.,

în folosul ei şi al lui G. M., D. S.;

– în luna martie 2012 a primit şi adăpostit în Grecia persoana vătămată F. R. cunoscând că anterior a fost recrutată

prin inducere în eroare de inculpatul G. M., în vederea practicării prostituţiei, în folosul ei şi al lui D. S., G. S.;

– în cursul lunii februarie 2012 a recrutat prin inducere în eroare împreună cu inculpatul G. S. persoana vătămată N.

K. şi apoi a primit-o şi adăpostit-o pe teritoriul Greciei în vederea practicării prostituţiei, persoana vătămată fiind

transportată din România în Grecia de G. S., în folosul ei şi al lui G. M., D. S.;

– în perioada 2010-2012, a transferat sumele de bani rezultate din exploatarea persoanelor vătămate vătămate O. T. E.,

R. E. E., P. N., S. A. M., F. B. Zs., F. D., C. M., N. K., B. A.. şi a martorul cu identitate protejată „J…..” prin obligarea

la practicarea prostituţiei către N. E. (suma netă de 4.437 USD), G. M. (suma netă de 1.266 USD) şi inculpatul D. S. (suma

netă de 370 USD)

– în perioada iunie 2010 – august 2012, a primit de la D. S., suma totală netă de 61.800 euro (suma trimisă care

include şi comisionul fiind de 85.105,47 euro) şi 50.000 Huf cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de

persoane .

– la data de 26.08.2010, a achiziţionat a autoturismului marca BMW 525 cu numărul de înmatriculare ……….

IV. Cu privire la inculpata N. ZS.:

– în perioada anilor 2010-2012 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de G. M., N. G. şi cetăţeanul

maghiar D. S. în scopul comiterii infracţiunii de trafic de persoane;

– în perioada iunie 2012-iulie 2013 a primit şi adăpostit persoana vătămată F. B. Zs. şi, profitând de starea de

vădită vulnerabilitate în care se afla, a obligat-o la practicarea prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul ei şi a lui

D. S. şi N. G.;

– în perioada iunie 2012-iulie 2012 a primit şi adăpostit martorul F. D. şi, profitând de starea de vădită

vulnerabilitate în care se afla, a obligat-o la practicarea prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul ei şi a lui D. S.

şi N. G.;

– în perioada iunie 2012-iulie 2012 a primit şi adăpostit persoana vătămată C. M. şi, profitând de starea de vădită

– în perioada iunie 2012-iulie 2012 a primit şi adăpostit persoana vătămată N. K. şi, profitând de starea de vădită

– în cursul lunii martie 2012, a transportat persoana vătămată B. A.. din România în Grecia, cunoscând că anterior

fusese recrutată prin inducere în eroare de către inculpata N. G., după care, în perioada iunie 2012-iulie 2012, a primit şi

adăpostit persoana vătămată şi, profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se afla, a obligat-o la practicarea

prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul ei şi a lui D. S. şi N. G.;

– în perioada 2010-2012,a transferat sumele de bani rezultate din exploatarea persoanelor vătămate vătămate O. T. E.,

R. E. E., P. N., S. A. M., F. B. Zs., F. D., C. M., N. K. , B. A.. şi a martorul cu identitate protejată „J……” prin obligarea

la practicarea prostituţiei către N. E. (suma netă de 5.014 USD);

– în perioada iunie2010-august 2012, a primit de la D. S., suma totală netă de 1.680 euro cunoscând că provin din

săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.

V. În ceea ce o priveşte pe inculpata B. M.:

– în perioada 2010-2012, a dobândit de la inculpatul G. M., suma totală de 62.000 euro cunoscând că provine din

comiterea infracţiunii de trafic de persoane, în scopul de a achiziţiona bunuri pentru a ascunde originea ilicită a acestor

bani;

– în perioada 2010-2013, a achiziţionat, din banii trimişi de inculpatul G. M., următoarele bunuri:

• terenul extravilan în suprafaţă de 17.300 mp situat în com. Arcuş, jud. Covasna înscris în CF nr…………..;

• terenul intravilan în suprafaţă de 2.984 mp situat în mun. Sfântu Gheorghe, str. ………. FN, jud. Covasna înscris în CF

nr………….. împreună cu G. V.;

• garaj situat pe str. …………. din mun. Sfântu Gheorghe înregistrat la Primăria mun. Sfântu Gheorghe în 15.05.2012;

– a administrat conturile deschise la BRD Grup Societe Generale SA, Banca Comercială Română SA, CEC Bank SA şi Bancpost

SA, banii aparţinând lui G. M.;

– în perioada 2010-2013, a încasat prin intermediul serviciului Western Union suma netă de 8.500 euro ( suma trimisă

care include şi comisionul fiind de 11.019,41 euro) banii fiind expediaţi din Grecia de D. S. şi suma de 1.400 euro (suma

trimisă care include şi comisionul fiind de 1.857,27 euro) de la G. M..

VI. Referitor la inculpatul D. S.:

– în perioada anilor 2010-2012 împreună cu N. G. şi G. M. au constituit un grup infracţional organizat în scopul

comiterii infracţiunii de trafic de persoane;

– în cursul lunii iunie 2011 a cazat şi transportat partea vătămată O. T. E. pe teritoriul Greciei cunoscând că aceasta

a fost anterior recrutată prin inducere în eroare de G. S. şi N. G., în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul

Greciei, în folosul lui şi al lui G. S., G. M. şi N. G.;

– în luna martie 2012 a cazat în Grecia partea vătămată F. B. Zs. cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere

în eroare de N. K. şi N. Zs. în vederea practicării prostituţiei, în folosul lui şi al lui N. G., G. S.;

– în cursul lunii ianuarie 2011 a cazat şi transportat partea vătămată R. E. E. pe teritoriul Greciei cunoscând că

aceasta a fost anterior recrutată prin inducere în eroare de G. M. şi N. G., în vederea practicării prostituţiei pe

teritoriul Greciei, în folosul lui şi al lui G. M. şi N. G.;

– în cursul lunii ianuarie 2011 a cazat şi transportat partea vătămată P. N. pe teritoriul Greciei cunoscând că aceasta

a fost anterior recrutată prin inducere în eroare de G. M. şi N. G., în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul

Greciei, în folosul lui şi al lui G. M. şi N. G.;

– în primăvara anului 2010 a cazat şi transportat partea vătămată S. A. M. în vedere practicării prostituţiei pe

teritoriul Greciei, cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de către G. M. şi N. G. în scopul

practicării prostituţiei, în folosul lui şi al lui G. M., N. G.;

– în primăvara anului 2010 a cazat şi transportat martorul cu identitate protejată „J…….”, cunoscând că anterior

acesta a fost recrutat prin inducere în eroare de N. G., în vederea practicării prostituţiei, pe teritoriul Greciei, în

folosul lui şi al lui N. G..

Prin actul de sesizare a instanţei, s-a dispus, de asemenea:

– disjungerea cauzei faţă de D. S. în vederea continuării cercetărilor sub aspectul comiterii infracţiunilor de trafic

de persoane, constând în transportarea în cursul anului 2010, din România în Grecia, a persoanei vătămate C. M. care anterior

a fost recrutată de inculpata N. G. în vederea practicării prostituţiei, respectiv spălare de bani constând în expedierea

sumelor de bani rezultate în urma exploatării persoanelor vătămate în perioada 2010-2012.

– clasarea cauzei faţă de SZ. N. pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art.210 al.1 lit. a C.p.

constând în aceea că în primăvara anului 2012 ar fi recrutat prin inducere în eroare martorul F. D. în vederea exploatării

sale prin obligarea la practicarea prostituţiei întrucât nu există probe că ar fi săvârşit această infracţiune.

– clasarea cauzei faţă de N. ZS. pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art.2010 al.1 lit. a Cod

penal constând în aceea că în luna martie 2012 ar fi recrutat prin inducerea în eroare, împreună cu N. K., persoana vătămată

F. B. Zs. întrucât nu există probe că ar fi comis această infracţiune.

– disjungerea cauzei faţă de K. I. în vederea continuării cercetărilor sub aspectul comiterii prev. de art.210 al.1

lit.a C.p. având în vedere declaraţia persoanei vătămate M. I. din care rezultă că această persoană ar fi recrutat-o prin

inducere în eroare în vederea obligării la practicarea prostituţiei pe teritoriul Greciei.

– disjungerea cauzei faţă de G. V. şi N. E. în vederea îndeplinirii obligaţiilor prev. în art.311 al.1 C.p.p. având în

vedere că nu există date că G. V. ar avea cunoştinţă de procesul penal pornit împotriva sa şi faptul că faţă de N. E. s-a

dispus prin ordonanţa procurorului din 09.07.2014 extinderea acţiunii penale şi schimbarea încadrării penale a faptei

reţinute în sarcina sa.

– disjungerea cauzei faţă de G. M. în vederea continuării cercetărilor sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de

persoane având în vederea declaraţiile persoanelor vătămate K. A. L., I. K. şi E. M. din care rezultă că în toamna anului

2012 ar fi fost recrutate prin inducere în eroare de acesta în vederea obligării la practicarea prostituţiei pe teritoriul

Greciei.

– disjungerea cauzei faţă de Autor Necunoscut din cadrul Serviciului Public Comunitar – Regim Permise de Conducere şi

Înmatriculare a Autovehiculelor Covasna în vederea continuării cercetărilor sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de

art.297 C.p. constând în aceea că în exercitarea atribuţiilor de serviciu a dispus la data de 17.07.2012 schimbarea numărului

de înmatriculare a autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare …….. deşi proprietarul acestuia nu a întreprins demersuri

în acest sens şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sfântu

Gheorghe.

– disjungerea cauzei faţă de G. S. în vederea continuării cercetărilor sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de

art.326 şi 320 din C.p., respectiv art.52 al.1 rap. la art.321 C.p. constând în aceea că la data de 14.05.2012 a determinat

notarul public să încheie contractul de vânzare/cumpărare având ca obiect imobilul situat în mun. Sfântu Gheorghe, …………………

deşi în realitate vânzarea cumpărarea a fost fictivă, iar preţul nu a fost plătit.

– clasarea cauzei faţă de N. K. având ca obiect comiterea infracţiunilor de „aderare la un grup infracţional organizat”

prev. de art. 7 al.1 rap. la art.2 al.1 lit.b pct.12 din Legea nr.39/2003, constând în aceea că în perioada anilor 2010-2012

a aderat la grupul infracţional organizat constituit de G. M., N. G. şi cetăţeanul maghiar D. S. în scopul comiterii

infracţiunii de trafic de persoane şi „trafic de persoane” prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001, constând în

aceea că în luna martie 2012 a recrutat prin înşelăciune împreună cu N. Zs. partea vătămată F. B. Zs. în vederea practicării

prostituţie, în folosul lui D. S. şi N. G., cu aplicarea art.33 lit.a Cod Penal întrucât nu există probe că ar fi comis

aceste infracţiuni.

În susţinerea stării de fapt prezentate, procurorul de caz a invocat următoarele mijloace de probă:

-proces verbal din 22.01.2012 întocmit de organele de poliţie judiciară din carul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna privind identificarea numitei B. K. (vol. I, f.13-14);

-proces-verbal de acte premergătoare din 14.03.2012 (vol. I, f.27);

-proces verbal din 14.03.2012 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia analizării listingului nr. de telefon 07…………… deţinut de O. T. E., 0756317277

folosit de G. S. şi 074………….. utilizat de Sz. N. (vol. I, f.90-101);

-proces verbal din 19.04.2012 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna (vol. I, f. 123-144);

-adresa nr.2300055/09.05.2012 întocmită de Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Covasna prin care s-au

solicitat date privind pe D. S. şi răspunsul la cele solicitate (vol I, f.147-149);

-proces verbal din 08.05.2012 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna (vol. I, f.151-152);

-proces verbal din 24.05.2012 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia recunoaşterii de pe o fotografie a lui D. S. de către O. T. E. (vol.I, f.155);

-proces verbal din 07.06.2012 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia recunoaşterii de pe o fotografie a lui C. M. de către O. T. E. (vol.I,

f.157-159);

-adresa nr.2300055/28.05.2012 emisă de Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Covasna prin care s-a

solicitat Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Punctul Naţional Focal relaţii relativ la prezenţa lui O. T.

E. pe teritoriul Greciei (vol. I, f.161-162);

-răspunsul autorităţilor judiciare din Grecia (vol.I, f.170-178);

-adresa nr. 1774959/26.03.2013 emisă de Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Covasna prin care s-a

solicitat Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Punctul Naţional Focal relaţii relativ la N. G. şi G.

M.(vol.I, f.180-181);

-proces verbal din 04.07.2012 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia identificării lui H. I. (vol.I, f.185);

-proces verbal din 01.11.2012 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia identificării conturilor deţinute pe reţelele de socializare de către N. Zs. şi

H. I. (vol. I, f.187-197);

-proces verbal din 20.02.2013 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia identificării lui M. Cs. (vol. I, f.199-201);

-proces verbal din 07.03.2013 întocmit de organele de poliţie judiciară din carul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia identificării numerelor de telefon utilizate pe teritoriul Greciei de către G.

M., G. S. şi N. G. (vol. I, f.219-222);

-proces verbal din 18.03.2013 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

M. în cursul lunii iunie 2012 (vol.I, f.224-231);

-proces verbal din 27.03.2013 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia identificării numerelor de telefon utilizate pe teritoriul Greciei de către N. G.

(vol. I, f.233);

-proces verbal din 26.03.2013 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia exploatării datelor furnizate de către autorităţile judiciare din Grecia (vol. I,

f.236-242);

-proces verbal din 03.04.2013 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia identificării numerelor de telefon utilizate de G. M. şi G. S. în România şi

Grecia (vol.I, f.246-248);

-proces verbal din 19.03.2013 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia identificării autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare ………….. care a

fost reînmatriculat cu nr. ………………… (vol.I, f.250-251);

-proces verbal din 21.01.2014 întocmit de organele de poliţie judiciară din carul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia identificării persoanei care a cumpărat de la G. M. autoturismul marca Audi A8

cu nr. de înmatriculare …………. (vol.I, f.260-262);

-proces verbal din 21.01.2014 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia identificării persoanelor care locuiesc în apartamentul situat deasupra

apartamentului în care locuieşte B. M. (vol.I, f.264-266);

-procese verbale din 20.01.2014 întocmite de organele de poliţie judiciară din carul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia identificării domiciliilor şi reşedinţelor lui N. G., N. Zs., N. K. şi G.

S.(vol.I, f.268-271);

-procese verbale din 20.01.2014 şi 21.01.2014 întocmite de organele de poliţie judiciară din carul Serviciului de

Combatere a Criminalităţii Organizate Covasna (vol.I, f.278-287);

-proces-verbal de percheziţie domiciliară întocmit la reşedinţa lui N. E. (vol.I, f.308);

-proces-verbal de percheziţie domiciliară întocmit la domiciliul lui N. E. (vol.I, f.310-329);

-proces-verbal de percheziţie domiciliară întocmit la domiciliul lui M. G. (vol.I, f.332-334);

-proces-verbal de percheziţie domiciliară întocmit la domiciliul lui M. Cs. (vol.I, f.337);

-proces-verbal de percheziţie domiciliară întocmit la domiciliul lui N. K. (vol.I, f.340);

-proces-verbal de percheziţie domiciliară întocmit la domiciliul lui G. S. (vol.I, f.344-346);

-proces-verbal de percheziţie domiciliară întocmit la domiciliul lui B. M. (vol.I, f.348-356);

-proces verbal din 30.01.2014 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia inventarierii documentelor ridicate de la domiciliul lui B. M.(vol.I,

f.359-366);

-proces verbal din 24.02.2014 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia analizării informaţiilor postate de G. S. pe reţelele de socializare (vol. I,

f.369-374);

-proces verbal din 04.03.2014 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia analizării comunicaţiilor purtate la începutul lunii iulie 2011 de O. T. E. cu G.

S. (vol.I, f.382-398);

-proces verbal din 06.03.2014 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna (vol.I, f.399-409);

-proces-verbal din 11.03.2014 încheiat cu ocazia percheziţiilor efectuate în sistemele informatice ridicate de la B.

M. (vol.I, f.435-436);

-proces-verbal din 14.03.2014 încheiat cu ocazia percheziţiilor efectuate în sistemele informatice ridicate de la G.

S. (vol.I, f.438-477);

-proces verbal din 13.03.2014 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia analizării înscrisurilor ridicate de la domiciliul lui K. J. (vol.I, f.480-507);

-proces verbal din 18.03.2014 întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Organizate Covasna cu ocazia analizării datelor rezultate în urma percheziţiilor efectuate în sistemele

informatice ridicate de la G. S. (vol.I, f.509-514);

-raport de evaluare psihologică întocmit de DGASPC din cadrul Consiliului Judeţean Covasna privind pe O. T. E.

(vol.II, f.16-18);

-copie de pe înscrisul ridicat de la O. T. E. şi traducerea autorizată a acestuia din care rezultă felul actelor

sexuale şi tarifele practicate (vol.II, f.19-20);

-rapoartele privind situaţia victimelor, întocmite de ANITP – Centrul Regional Braşov (vol. II, f.13-15, 30-32, 37-38,

79-81, 90-91, 103-104, 111-112, 122-123, 494-495, 496-497, 498-499);

-declaraţiile persoanelor vătămate S. H. M. (vol.II, f.25-28), N. D. (vol.II, f.33-36), F. B. Zs. (vol.II, f.43-46,

50-59), M. I. (vol.II, f.86-89), R. E. Edit (vol.II, f.99-102), P. N. (vol.II, f.106-110), S. A. M. (vol.II, f.116-121), C.

M. (vol.II, f.179-194);

-traducerea autorizată a înscrisurilor ridicate de la F. B. Zs. din care rezultă că a practicat prostituţia pe

teritoriul Greciei (vol. II, f.73-76);

-proces verbal din 24.01.2013 în care este redată declaraţia martorului cu identitate protejată „J………..” (vol.II,

f.92-95);

-declaraţiile martorilor F. A.. şi N. E. (vol. II, f.153-157), F. D. (vol. II, f.159-163), F. R. (vol. II,

f.198-206), G. K. E. (vol. II, f.212), P. E. (vol. II, f.215), M. E. (vol.II, f.218), P. C. R. (vol. II, f.219), V. M. (vol.

II, f.223-224),T. C. şi S. A. M. S. (vol. II, f.225-226), B. R. (vol. II, f.228), Sz. N. (vol. II, f.237-238), J. E. (vol.

II, f.243), K. J. şi . Sz. (vol. II, f.245-246), S. Zs. (vol. II, f.249) P. P. şi B. Cs. (vol. II, f.256-262), B. I. (vol.II,

f.263-265), F. L. (vol. II, f.268-271), F. L. (vol. II, f.277-279), S. S. C. (vol. II, f.285-288), P. E. (vol. II,

f.304-306), V. M L. (vol. II, f.319-321), B. A. (vol. II, f.322-324), H. I. (vol. II, f.325-328), K. J. (vol. II,

f.329-333), Sz. A. (vol. II, f.475-485), Sz. Sz. şi D. M. (vol. II, f.484-492), N. K. (vol. XI., f. 10-13);

-declaraţiile inculpaţilor (vol. X şi XI);

-adresa din 20.03.2012 prin care s-a solicitat ANAF comunicarea conturilor deţinute de G. M., G. S., B. M., N. G., N.

E., N. Zs., G. V. şi răspunsul primit în acest sens, respectiv verificarea conturilor deţinute de persoanele menţionate la

băncile din România (vol.IV, f.1-182);

-verificări efectuate cu ajutorul SC L………….. SRL Bucureşti şi T…. SA relativ la deplasările efectuate de către

inculpaţi şi persoanele vătămate pe relaţia România – Grecia şi retur (vol.IV, f.189-293);

-adresa nr. C/XII/2491/11.09.2012 a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a spălării banilor – (vol. V 4-18);

-proces-verbal încheiat la 29.11.2014 de SCCO Covasna cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la imobilul

suspectei C. M. (vol. V, f.117);

-adresa nr.16546 din 14.03.2014 emisă de OTP Bank SA (vol. V, f. 305-319);

-adresa nr. 356 din 14.03.2014 emisă de Pireus Bank SA (vol. V, f. 330-338);

-adresa nr. DCAF 508 R din 08.04.2014 emisă de BCR SA (vol. V, f. 344-360);

-adresa nr. 718 din 27.03.2014 emisă de BRD – GSG SA (vol. V, f. 363-370);

-adresa nr. 52.9/C/162 din 13.03.2014 emisă de Bancpost SA (vol. V, f. 376-378);

-adresa nr. 585 din 11.03.2014 emisă de Raiffeisen SA (vol. V, f. 390-406);

-adresa nr. 1723 din 10.03.2014 emisă de ITM Covasna (vol. V, f. 413-414);

-notele de redare întocmite în baza autorizaţiei nr.132/08.05.2012 (vol. VI, f. 214-402), Notele de redare întocmite

în baza autorizaţiei nr.133/08.05.2012 (vol. VI, f. 403-418), Notele de redare întocmite în baza autorizaţiei

nr.136/08.05.2012 (vol. VI, f. 419-425);

-notele de redare întocmite în baza autorizaţiilor eliberate de Tribunalul Covasna (vol. VII, f. 1-3, 4-27, 28-118,

119-396, 397-414, 415-425, vol. VIII f. 11-295);

-verificări ale sumelor de bani expediate de inculpaţi prin intermediul Serviciului Western Union, precum şi a

bunurilor imobile deţinute de aceştia (vol. IX, f. 1-407);

-raport de constatare nr.8/D/P/2012 din 08.07.2014 întocmit de inspector antifraudă (vol. IX, f. 408-490);

-înscrisuri depuse la dosar de inculpata N. G. în limba greacă şi traducerea autorizată a acestora (vol. X, f.

267-328);

-raportul de evaluare a inculpatului G. S. (vol. X, f. 149-151);

-adresa nr.4108/213 din 20.03.2014 de comunicare a răspunsului autorităţilor judiciare elene (vol. XI, f. 207-260);

-adresa nr.4108/II/5/2013 din 21.05.2014 de comunicare a răspunsului autorităţilor judiciare din Grecia, precum şi

traducerea autorizată a acestuia (vol. XI, f. 274-285);

-adresa nr.4108/II/5/2013 din 01.04.2014 de comunicare a răspunsului autorităţilor judiciare din Grecia, precum şi

traducerea autorizată a acestuia (vol. XI, f. 286-294).

Faţă de inculpaţii G. M. şi G. S., în faza de urmărire penală, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, iar faţă

de inculpatele N. G., N. Zs. şi B. M. s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar.

Astfel, prin încheierea nr. 4 din 30.01.2014 a Tribunalului Covasna, pronunţată în dosarul nr. …./119/2014, definitivă

prin încheierea nr. 4/R din 03.02.2014 a Curţii de Apel Braşov, în baza art. 136 alin.1 lit. d şi alin. 5, art. 1491

raportat la art. 143 şi art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor G. M. şi

G. S., pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 30 ianuarie 2014 şi până la data de 27 februarie 2014, inclusiv.

Măsura arestării preventive luată faţă de cei doi inculpaţi a fost prelungită succesiv prin încheierile din 21.02.2014,

26.03.2014, 24.04.2014, 21.05.2014 şi respectiv 24.06.2014 ale Tribunalului Covasna, care au rămas definitive prin

respingerea contestaţiilor declarate de către inculpaţi.

Prin încheierea nr. 5 din 07.02.2014 a judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Covasna, pronunţată în

dosarul nr. …../119/2014, a fost respinsă propunerea de arestare preventivă a inculpatei N. G., fiind dispusă faţă de acesta

măsura controlului judiciar.

Prin ordonanţa nr. 8/D/P/2014 din 27 februarie 2014 a D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Covasna, s-a dispus luarea

măsurii controlului judiciar faţă de inculpata B. M., începând cu data de 28.02.2014 pe tot parcursul urmăririi penale.

Prin încheierea nr. 6 din 11 martie 2014 pronunţată în dosarul nr. …./119/2014 judecătorul de drepturi şi libertăţi a

dispus respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatei N. Zs., dispunând faţă de aceasta măsura controlului

judiciar.

În baza art. 348 Cod procedură penală raportat la art. 207 alin. 2 şi 4 Cod procedură penală, după primirea

rechizitoriului şi dosarului de urmărire penală, prin încheierea din data de 23.07.2014, definitivă prin decizia penală nr.

34/CP/25.07.2014 a Curţii de Apel Braşov, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Covasna a dispus

menţinerea măsurilor preventive luate faţă de inculpaţii G. M., G. S., N. G. şi N. Zs. şi a constatat încetată de drept

măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpata B. M..

De asemenea, în baza art. 344 C.proc.pen., s-a dispus comunicarea rechizitoriului către inculpaţii, cu inculpatul D. S.

– cetăţean maghiar, prin intermediul cererii de asistenţă juridică internaţională, formulată de judecătorul de cameră

preliminară, fiind adus la cunoştinţa acestora obiectul procedurii camerei preliminare astfel cum este reglementat în

cuprinsul art. 342 C.proc.pen., precum şi faptul că au dreptul de a-şi angaja un apărător şi de a formula cereri şi excepţii

cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în termen de 25 de zile de la

comunicare.

În cursul procedurii camerei preliminare, în temeiul art. 207 Cod procedură penală, s-a verificat legalitatea şi

temeinicia măsurii arestului preventiv dispusă faţă de inculpaţii G. M. şi G. S., la termenele de judecată din 18.08.2014,

respectiv 12.09.2014, stabilite în acest sens.

Niciunul din inculpaţi nu a invocat cereri sau excepţii referitoare la aspectele care pot face obiectul procedurii

camerei preliminare, astfel că prin încheierea din data de 22.09.2014, definitivă, s-a constatat legalitatea sesizării

instanţei cu rechizitoriul nr. 8/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. –

Biroul Teritorial Covasna, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, în

dosarul nr. 8/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Covasna şi, în consecinţă, s-a dispus începerea judecăţii cauzei

privindu-i pe inculpaţii G. M., G. S., N. Zs., N. G., B. M. şi D. S..

Prin încheierea din data de 17 octombrie 2014, în baza art. 130 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 113 C.proc.pen.

şi art. 128 C.proc.pen., instanţa, la cererea procurorului, a acordat statut de martor vulnerabil persoanelor vătămate şi

martorilor O. T. E., Ş. H.-M., N. D., F. B. Zs., R. E., P. N., S. A. M., B. A. M., C. M., F. R., martorul cu identitate

protejată “J…..”, F. D., şi N. K., şi a dispus ascultarea persoanelor menţionate, fără ca acestea să fie prezente în sala de

judecată, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, fără distorsionarea vocii şi a imaginii.

Pentru primul termen de judecată fixat pentru data de 27.10.2014 s-a dispus citarea inculpaţilor (inculpatul D. S.

fiind citat prin comisie rogatorie internaţională, cu ajutorul autorităţilor judiciare competente din Ungaria) şi a

persoanelor vătămate cu menţiunea să arate dacă se constituie părţi civile în cauză. La termenul respectiv s-a prezentat

inculpatul D. S., cetăţean maghiar, care a solicitat amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător şi, cu aceeaşi

ocazia, în baza dispoziţiilor art. 257 alin. 5 C.proc.pen. şi art. 264 C.proc.pen., a indicat adresa poştei sale electronice

în vederea comunicării actelor de procedură, respectiv ………@gmail.com.

Niciuna din persoanele vătămate, cu excepţia lui P. N., nu s-a constituit parte civilă în cauză până la împlinirea

termenului prevăzut de art. 20 alin. 1 C.proc.pen. respectiv până la începerea cercetării judecătoreşti.

În cursul judecăţii, în baza art. 208 C.proc.pen., instanţa a verificat periodic măsurile preventive dispuse faţă de

inculpaţii G. M., G. S., N. Zs. şi N. G..

Măsurile preventive luate împotriva inculpaţilor G. M., N. Zs. şi N. G. au fost menţinute de fiecare dată. În ceea ce

îl priveşte pe inculpatul G. S., prin încheierea din data de 17 martie 2015, definitivă prin decizia penală nr. 28/C din 19

martie 2015 a Curţii de Apel Braşov, măsura arestului preventiv a fost înlocuit cu măsura arestului la domiciliu, iar

ulterior, prin încheierea din 22 iunie 2015, definitivă prin necontestare, arestul la domiciliu cu măsura controlului

În ceea ce priveşte obligaţiile impuse inculpatelor N. G. şi N. Zs. pe parcursul executării măsurii preventive a

controlului judiciar, în baza art. 215 alin. 8 şi 9 C.proc.pen. raportat la art. 215 alin. 1 lit. c C.proc.pen., prin

încheierile din datele de 10.11.2014 şi 09.02.2015, s-a admis cererile formulate de inculpate şi s-a dispus înlocuirea

obligaţiei acestora de a se prezenta la Poliţia municipiului Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, cu obligaţia de a se prezenta

la Poliţia municipiului Cluj Napoca, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori

sunt chemate.

Întrucât inculpaţii nu au recunoscut faptele reţinute în sarcina lor prin rechizitoriu şi, prin apărători aleşi şi

desemnaţi din oficiu, au contestat probele administrate în cursul urmăririi penale, s-a dispus începerea cercetării

judecătoreşti, pe parcursul căreia au fost administrate următoarele probe:

– audierea inculpaţilor G. M., G. S., N. G., B. M. (filele 130 – 147 vol. IV dosar instanţă) şi D. S. – acesta din urmă

prin videoconferinţă, cu ajutorul autorităţilor judiciare din Dabas, Ungaria (filele 116 – 119 vol. VII dosar instanţă);

– audierea persoanelor vătămate O. T. E. (filele 120 – 125 vol. VII dosar instanţă), Ş. H.-M. (filele 130 – 132 dosar

instanţă), N. D. (filele 54 – 56, vol. V dosar instanţă), F. B. Zs. (filele 40 – 44 vol. VIII, dosar instanţă), S. A. M.

(filele 125 – 129, vol. V dosar instanţă), B. A. M. (filele 35 – 39 vol. VIII, dosar instanţă) şi F. R. (filele 122 – 124

vol. V, dosar instanţă), fără ca acestea să fie prezente în sala de judecată, prin intermediul mijloacelor audiovideo de

transmitere, fără distorsionarea vocii şi a imaginii;

– audierea martorilor F. D. (filele 57 – 59, vol. V dosar instanţă), M. E. (filele 134 – 136 vol. V dosar instanţă), V.

M. (filele 137 – 138 vol. V instanţă), Ţ. C. (fila 44 vol. VI dosar instanţă), B. R. (filele 154 – 157 vol. VI dosar

instanţă), Sz. N. (filele 45 – 48 vol. VI dosar instanţă), K. Gy. (fila 131 vol. VII dosar instanţă), J. E. (filele 150 – 151

vol. VI dosar instanţă), K. J.(filele 129 – 130, vol. VII dosar instanţă), N. T. (filele 127 – 128 vol. VII dosar instanţă),

P. P. (fila 126 vol. VII dosar instanţă), B. Cs. (fila 32, vol. IX dosar instanţă), B. I. (filele 152 – 153. vol. VI dosar

instanţă), F. L. (filele 49 – 50 vol. VIII dosar instanţă), F. L. (filele 45 – 46 vol. VIII dosar instanţă), P. E. (filele

129 – 130 vol. VIII dosar instanţă), B. A. (fila 135 vol. VIII dosar instanţă), Sz. A. (filele 47 – 48, vol. VIII dosar

instanţă), Sz. Sz. (filele 131- 132 vol. VIII dosar instanţă) – propuşi prin rechizitoriu;

– audierea martorilor M. I. (vol. X dosar instanţă), C. I. – F. şi T. I. (filele 35 – 38 vol. IX dosar instanţă),

propuşi de inculpaţii G. M. şi B. M.;

– înscrisurile prezentate de G. M. (filele 49 – 59 vol. IX dosar instanţă) şi extrasul de cont depus de B. M. (filele

63 – 104 vol. IX dosar instanţă);

– rapoartele de evaluare ale inculpatelor B. M., N. Zs. şi N. G. (filele 175 – 180, vol. IX dosar instanţă şi filele 20

– 25 vol. X dosar instanţă).

Inculpata N. Zs. a uzat de dreptul său la tăcere prev. de art. 83 lit. a C.proc.pen. şi nu a dat declaraţii în faţa

instanţei, iar martora P. E., în baza art. 117 C.proc.pen., a refuzat să fie audiată în cursul cercetării judecătoreşti

(fila 133, vol. V dosar instanţă).

Instanţa nu a avut posibilitatea de a audia persoanele vătămate R. E. E., P. N. şi C. M. întrucât, deşi au fost citate

la fiecare termen de judecată cu mandat de aducere, conform proceselor-verbale întocmite de organele de poliţie, acestea au

părăsit ţara şi nu s-au mai întors, motiv pentru care s-au aplicat dispoziţiile art. 383 alin. 4 C.proc.pen.

În ceea ce priveşte martorii propuşi prin rechizitoriu P. C. R., S. A. M. S., P. Sz., V. M. L., H. I., N.K. şi martorul

cu identitate protejată „J…….”, instanţa a procedat la citirea declaraţiilor date de aceştia în faza de urmărire penală,

întrucât nu au fost găsiţi de organele de poliţie însărcinate cu executarea mandatelor de aducere emise pe numele lor, astfel

că audierea nu a fost posibilă, fiind incidente prevederile art. 383 alin. 3 C.proc.pen. raportat la art. 381 alin. 7

C.proc.pen. Aceleaşi dispoziţii legale au fost aplicate şi în cazul martorei N. E., propusă de inculpatul G. M. care deşi în

evidenţe figura cu adresa indicată în cursul urmăririi penale, nu a putut fi localizată de organele judiciare.

La termenul din 08.12.2014, inculpatele N. G. şi N. Zs., prin apărător ales, au propus proba constând în audierea în

calitate de martoră a numitei M. K., însă nu au depus adresa acesteia pentru a fi citată, deşi în mod repetat li s-a atras

atenţia şi nici nu au prezentat-o în faţa instanţei, astfel cum s-au angajat, motiv pentru care martora nu a putut fi

ascultată în cursul judecăţii.

În afara martorilor menţionaţi mai sus, inculpaţii şi apărătorii acestora nu au solicitat audierea altor martori

ascultaţi în faza de urmărire penală, iar instanţa nu a considerat necesară administrarea acestor probe, din oficiu, în baza

art. 374 alin. 8 C.proc.pen.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cursul procesului penal, instanţa reţine următoare stare de

fapt:

I. Infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat

Inculpaţii N. G. şi D. S. s-au cunoscut în anul 2009, pe teritoriul Ungariei unde inculpata practica prostituţia,

aceasta fiind transportată de mai multe ori la locaţiile clienţilor de către D. S., iar după un timp, cei doi au devenit

concubini. Ulterior, cei doi inculpaţi s-au deplasat în Grecia unde N. G. a continuat să practice prostituţia, iniţial în

oraşul Serres, iar ulterior în oraşul Salonic.

Astfel cum rezultă din certificatul eliberat de Prefectura din Salonic şi buletinul de sănătate depus la dosar,

inculpata N. G. a început să practice prostituţia în mod legal în statul elen începând cu data de 09.04.2010 (filele 317 –

320, vol. III dosar u.p.).

Odată ajunsă în Grecia, inculpata N. G. a chemat-o şi pe sora ei, pe inculpata N. Zs., prezentându-i acesteia

condiţiile în care ar putea să practice şi ea, la rândul său, prostituţia. Inculpata N. Zs. a acceptat oferta surorii sale,

astfel că s-a deplasat în Grecia şi a întocmit formalităţile necesare în vederea practicării prostituţiei, primind de la

autorităţile elene certificatul depus la dosarul cauzei valabil începând cu data de 01.06.2010 (fila 310, vol. X dosar u.p.).

În aceste condiţii, din primăvara anului 2010, inculpaţii N. G. şi D. S. au ajuns să cunoască condiţiile concrete în

care o persoană poate practica prostituţia în Grecia şi formalităţile pe care trebuie să le îndeplinească în acest sens şi au

luat hotărârea de transporta mai multe fete din România în Grecia în vederea obligării lor de a practica prostituţia în

folosul lor.

În scopul asigurării reuşitei şi obţinerii profiturilor scontate, precum şi pentru organizarea în concret a activităţii

infracţionale, în perioada iunie – iulie 2010, inculpata N. G. s-a întors în ţară şi l-a contactat pe inculpatul G. M. pe

care îl cunoştea anterior plecării sale în Ungaria şi căruia i-a oferit detalii privitoare la condiţiile de muncă ale unei

prostituate şi posibilităţile de câştig, ocazie cu care s-au pus bazele grupului infracţional alcătuit, în primă fază, din

inculpaţii G. M., N. G. şi D. S., organizat în vederea comiterii pe teritoriul Greciei a infracţiunii de trafic de persoane.

Ulterior, la grupul infracţional organizat a aderat şi inculpata N. Zs., precum şi inculpatul G. S., o cunoştinţă mai

veche a inculpatei N. G. pe care l-a revăzut la începutul anului 2011 când acesta s-a dus după prietena sa, R. E. E. în

Grecia.

Grupul infracţional a fost constituit şi a funcţionat în mod organizat şi în baza unei ierarhii prestabilite, pe

teritoriul celor două ţări, în România şi în Grecia.

Astfel, primul nucleu funcţiona în ţară unde acţionau în mod concertat inculpaţii N. G. şi G. M. care aveau rolul de a

recruta prin înşelăciune persoanele vătămate pe care le transportau iniţial singuri, iar ulterior cu ajutorul lui G. S., din

România în Grecia. În acest scop, s-au folosit de două autoturisme: un Audi A8, de culoare neagră, cu nr. de înmatriculare

………, aparţinând inculpatului G. M. şi un BMW, de culoare gri, cu nr. de înmatriculare ………, aparţinând inculpatei N. G. şi

condus de G. S..

Metodele de recrutare folosite de inculpaţi erau similare, aceştia apelând la două variante de convingere a victimelor,

în funcţie de personalitatea fiecăreia. Unele din persoanele vătămate, cum ar fi O. E. T., nu primeau suficiente detalii

privind serviciul concret pe care urmau să îl presteze în străinătate pentru a obţine în mod facil consimţământul acestora,

ci le era prezentată posibilitatea realizării unui câştig substanţial care în cazul majorităţii fetelor era argumentul

decisiv, având în vedere că acestea se confruntau cu probleme financiare. Celelalte victime, printre care putem aminti pe R.

E. E., P. N., B. A. M., F. D., erau informate de inculpaţi că vor trebui să practice prostituţia în Grecia, urmând să fie

exploatate ulterior ajungerii acestora în Salonic, profitând de starea lor de neputinţă în care erau aduse, având în vedere

lipsa sumei de bani necesare în vederea părăsirii locului unde erau găzduite, necunoaşterea limbii oficiale a statului sau a

altei limbi de circulaţie internaţională şi starea de temere însuflată de atitudinea inculpaţilor.

Al doilea nucleu funcţiona în Grecia unde activa, alături de inculpata N. G., inculpatul D. S., ambii având rolul de a

găzdui persoanele vătămate în Salonic, în imobilul situat în zona Oreocastro, str. …………., iar inculpatul D. S. mai avea rolul

de a le transporta de la locul de cazare la stabilimentele unde practicau prostituţia.

Inculpaţii s-au ocupat de îndeplinirea tuturor formalităţilor legale necesare practicării prostituţiei în mod legal pe

teritoriul Greciei, D. S. le-a transportat pe fete la autorităţile şi instituţiile locale abilitate a elibera certificatul şi

buletinul de sănătate pe numele acestora, le ducea la controale medicale şi la poliţie unde putea comunica cu localnici,

cunoscând limba engleză, iar inculpata N. G. achita contravaloarea actelor oficiale. După un timp, inculpaţii au apelat la

ajutorul unui avocat din Salonic, M. K., în vederea obţinerii autorizaţiei de practicare a prostituţiei.

Cei doi inculpaţi căutau şi stabilimentele unde urmau să lucreze victimele lor, având grijă ca acestea să nu comunice

mai mult decât era necesar între ele, angajându-le la case de toleranţă diferite sau la acelaşi stabiliment, dar cu program

de lucru diferit.

Fetele erau supravegheate îndeaproape de N. G. care le interzicea să circule singure pe stradă pentru a nu atrage

atenţia organelor de poliţie şi avea grijă să nu se deplaseze neînsoţite nici la cluburile unde prestau servicii sexuale.

Conform legislaţiei locale, jumătate din câştigul realizat de victime îi revenea casei de toleranţă unde se practica

prostituţia în cadru organizat şi legal, sumă din care se achitau taxele şi impozitele cuvenite bugetului de stat, diferenţa

reprezentând profitul clubului. Din cealaltă jumătate era plătită persoana de sex feminin care în incinta stabilimentului

primea clienţii, stabilea tariful şi durata prestaţiilor sexuale şi ţinea evidenţa câştigurilor realizate de fete, iar restul

era păstrat de persoanele vătămate.

La sfârşitul fiecărei zile, sumele de bani câştigate de fete erau înmânate inculpatei N. G. care le restituia numai

sume modice în vederea achiziţionării produselor şi obiectelor personale strict necesare traiului zilnic.

Astfel, grupul avea un control absolut asupra victimelor sale, acestea erau în permanenţă sub vizorul unuia dintre

membrii grupării, motiv pentru care nu se puteau deplasa în mod liber, dar nici nu aveau posibilitatea de a se distanţa de

inculpaţi din cauza lipsei resurselor financiare şi a posibilităţii de comunicare limitate de necunoaşterea limbii elene.

De asemenea, astfel cum s-a menţionat şi prin actul de sesizare, este important şi impactul pe care l-a avut în

psihicul persoanelor vătămate prezenţa inculpatului G. M., cunoscut ca având un comportament violent, care era apt să insufle

o stare de temere persoanelor vătămate chiar fără a apela în mod concret la acte de violenţă fizică sau verbală.

Pe parcursul existenţei grupului infracţional, au aderat şi inculpatul G. S. care avea rolul principal de a transporta

fetele din România în Grecia, dar care a contribuit la realizarea scopului pentru care s-a organizat grupul infracţional, şi

prin acte de recrutare, precum şi inculpata N. Zs. care prelua rolul surorii sale în Grecia în absenţa acesteia şi

supraveghea şi controla activitatea fetelor, luând câştigul zilnic realizat de acestea.

Modalitatea de organizare a grupului infracţional, rolul fiecărui inculpat în cadrul grupării şi scopul existenţei

grupului infracţional organizat reiese nu numai din declaraţiile persoanelor vătămate audiate în cursul procesului penal

coroborate cu depoziţiile martorilor, dar şi din notele de redare a comunicărilor interceptate în baza autorizaţiei emise de

Tribunalul Covasna şi celelalte înscrisuri ataşate la dosar.

Sub acest aspect, se reţine că inculpaţii, cu ocazia audierii lor, au dat detalii relevante în ceea ce priveşte

implicarea coinculpaţilor în activitatea incriminată de legea penală, însă au încercat să minimalizeze sau să înlăture

complet răspunderea lor pentru fapta sub aspectul căreia au fost cercetaţi.

Astfel, inculpatul G. M. (filele 130 – 135 vol. IV instanţă, filele 61 – 75 vol. X dosar u.p.) a menţionat că D. S.

transporta fetele la stabiliment, iar N. Zs. strângea banii de la acestea, aspecte confirmate şi de inculpatul G. S. (fila

139, vol. IV instanţă) care, deşi a susţinut că nu avea cunoştinţă de activitatea grupului infracţional organizat, totuşi

şi-a adus aminte de aspecte importante care contribuie la stabilirea concretă a stării de fapt, cum ar fi faptul că N. G.

strângea banii de la fete, şi dacă nu se afla în Grecia, sora ei lua câştigul zilnic realizat de persoanele vătămate, iar D.

S. le transporta pe acestea la casa de toleranţă şi înapoi.

Inculpatul D. S., audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti prin videoconferinţă, a recunoscut că a transportat

mai multe fete la clubul unde lucrau, dar a subliniat că nu a avut niciun avantaj material din activitatea prestată în

calitate de şofer

În schimb, declaraţia inculpatei N. G. (filele 144 – 147 vol. IV instanţă, filele 204 – 205, 209 – 214, 257 – 262 vol.

X dosar u.p.) nu se coroborează cu S….ea de fapt expusă mai sus şi nu este confirmată nici măcar de cele relatate de

coinculpaţi. Referitor la acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat în vederea comiterii infracţiunii de

trafic de persoane, inculpata a susţinut, în primă fază, că inculpaţii D. S. şi G. M. s-au ocupat de obţinerea actelor

necesare în vederea practicării prostituţiei de către fetele transportate în Grecia, iar după un timp aceştia au luat

legătura cu avocata M. K. Aceeaşi inculpată a mai afirmat că fiecare dintre persoanele vătămate cunoştea natura serviciului

pe care urma să îl presteze în străinătate.

În faţa instanţei, inculpata N. G. şi-a completat depoziţia şi a mai susţinut că doar G. M. ar fi profitat de pe urma

fetelor care îi înmânau acestuia din urmă banii câştigaţi din serviciile prestate în calitate de prostituate, iar inculpatei

îi dădeau cât vroiau în contul datoriei pe care o aveau faţă de aceasta care le-a plătit toate actele necesare în vederea

practicării prostituţiei în mod legal.

În continuare sub aspect probatoriu se evidenţiază declaraţia victimei F. R. dată în faza de urmărire penală (filele

202 – 206, vol. II, dosar u.p.) care era în sensul descrierii rolului membrilor grupării, aceasta subliniind că N. G. zis

„B……” era cea care se ocupa în Grecia de fetele pe care G. M. le racola în România. Apoi, declaraţia persoanei vătămate

B. A.. (filele 35 – 39, vol. VIII dosar instanţă), de asemenea, confirmă modalitatea de organizare a grupului, aceasta

arătând organelor judiciare că inculpatul G. M. era persoana care făcea rost de fete şi le ducea în Grecia, iar odată ajunse

în străinătate, N. G. se ocupa de ele, respectiv le caza, le asigura mâncare şi cele necesare traiului zilnic. Martora sub

acoperire „J…..” prezintă o stare de fapt asemănătoare şi mai precizează că în perioadele în care N. G. lipsea, inculpaţii D.

S. şi N. Zs. preluau afacerea şi supravegheau persoanele exploatate de membrii grupului.

De altfel, prin descrierea faptei penale ale cărei victime au fost, şi celelalte persoane vătămate, în mod indirect, au

contribuit la clarificarea stării de fapt şi dovedirea existenţei infracţiunii de constituirea unui grup infracţional

organizat, însă declaraţiile lor urmează a fi prezentate în cele ce urmează, cu ocazia analizării infracţiunii scop – trafic

de persoane.

Existenţa, organizarea şi funcţionarea grupului infracţional, precum şi rolul inculpaţilor din cadrul acestuia reiese

şi din declaraţiile martorilor. De exemplu, martora P. C. R. (fila 219, vol. II dosar u.p) a arătat procurorului de caz că

inculpatul G. M. a întrebat-o şi pe aceasta dacă cunoaşte fete care ar fi dispuse să se prostitueze, iar din depoziţia

martorei V. M. (filele 137 – 138 vol. V instanţă, fila 223, 224 vol. II dosar u.p.) rezultă că G. M. recruta fete în vederea

practicării prostituţiei, detalii care justifică concluzia potrivit căreia acest inculpat avea rolul de a recruta fetele în

vederea practicării prostituţiei.

Apoi, martoraSz. N. (filele 45 – 48 vol. VI instanţă, filele 237 – 238 vol. II dosar u.p.), fosta soţie a

inculpatului G. M. a recunoscut cu ocazia audierii sale că a auzit că inculpaţii G. şi N. G. transportă fete din ţară în

Salonic.

Instanţa apreciază ca fiind relevantă şi declaraţia martorului B. R. (filele 154 – 157 vol. VI dosar instanţă; fila

228, vol. II dosar u.p.) care a arătat că inculpatul G. M. nici când se afla în ţară, nu îşi abandona afacerea din

străinătate, dădea indicaţii şi instrucţiuni referitoare la fete, prin telefon.

De asemenea, nu pot fi trecute cu vederea nici notele de redare a comunicaţiilor interceptate în faza de urmărire

penală în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Covasna din care rezultă, contrar susţinerilor inculpaţilor G. M. şi G. S.,

că între cei doi nu exista numai un contact ocazional, ci periodic, iar primul exercita un control asupra celui din urmă, îi

dădea instrucţiuni şi indicaţii, G. S. având rolul de a îl informa, în secret, cu privire la toate mişcările inculpatei N. G.

În acest fel, inculpatul G. M. nu pierdea controlul asupra afacerii sale începute în colaborare cu ceilalţi inculpaţi nici în

perioadele în care nu se afla în Grecia. Notele de redare răstoarnă apărarea inculpatului G. M. care a afirmat că nu se

implica în activităţile de exploatare a persoanelor vătămate desfăşurate de N. G. în străinătate, decât într-o foarte mică

măsură.

Tot din interceptările efectuate în cauză se desprinde concluzia că inculpaţii se fereau a fi văzuţi împreună pe raza

mun. Sfântu Gheorghe pentru a ţine ascuns legătura existentă între ei, iar N. G. nu dorea să se afle că s-a stabilit şi

trăieşte în Grecia.

În sensul arătat pot fi invocate următoarele convorbiri purtate de G. M. cu G. S.:

– filele 228 – 230, 258, 261 vol. VII dosar u.p. – „Nu cumva să audă cineva că vorbeşti cu mine” … „Şi nu ţi-a spus ca

nu cumva să fie văzută maşina acasă…Şi nu ţi-a spus să nu umbli în oraş…”

– filele 260 – 264, vol. VII dosar u.p.: convorbirea din data de 27.01.2012, în cursul căreia inculpatul G. M. se

asigură că nu află nimeni despre faptul că „Sz…..” (inculpatul G. S.) acţionează la indicaţiile lui şi cere de la coinculpat

detalii referitoare la discuţiile purtate cu N. G. în afara ţării;

– fila 289, vol. VII dosar u.p.: „Ai grijă să ştergi numărul meu că m-ai sunat şi că am discutat”;

– fila 291, vol. VII dosar u.p.: „Sună-mă după ce v-aţi întâlnit. Spune-mi cu cine este, ce este”, iar G. se

conformează indicaţiilor, îl contactează ulterior pe G. M. şi îl informează cu privire la toate mişcările inculpatei B……,

precum şi ale persoanelor cu care aceasta s-a întors în ţară (filele 304 – 307, 316 – 318, vol. VII dosar u.p.);

– filele 322 – 323, vol. VII dosar u.p.: ”sună-mă la cea mai mică mişcare”, de asemenea, rezultă că lui B…… nu i-a

convenit că s-a aflat că merge în străinătate (”Este puţin speriată acum….pentru că celălalt a întrebat-o acolo unde am fost

să depunem hârtiile pentru buletin: ”te întorci în…?” şi a spus numele ţării. Înţelegi?… Şi a spus: „ăştia de unde ştiu?”

I-am spus să fie atentă.”).

Contrar susţinerilor inculpatului G. M., implicarea acestuia în exploatarea fetelor reiese şi din faptul că el a

închiriat pentru o perioadă de un an, de la 01.11.2011 – 01.11.2012, vila tip mezonete, situat în Salonic, …………, Oreocastro,

unde au fost cazate persoanele vătămate, iar ulterior, din data de 01.10.2012, inculpata N. G. figura în calitate de locatar

în contractul de închiriere (fila 323, vol. III dosar u.p.).

Trebuie precizat că astfel cum au comunicat autorităţile elene (filele 248, 251, vol. III dosar u.p.), N. G. a fost

încarcerată în Salonic în perioada 23.06.2012 – 14.11.2012 fiind acuzată pentru comiterea infracţiunii de „instigare (autor

moral) la tentativă de omor” constând în aceea că în 04.06.2012, orele 20,30, la solicitarea ei, concubinul său K. T. l-ar

fi împuşcat pe G. M. în vila situată în zona Oreocastro, ………………….

Ulterior arestării inculpatei N. G., sora sa, N. Zs. a preluat conducerea afacerii derulate în Salonic, fetele care

lucrau în acea perioadă pentru grup, cum ar fi C. M., N. K., F. D., B. A. M. şi F. B. Zs., fiind mutate în apartamentul său

pentru a putea fi controlate şi supravegheate mai eficient şi mai uşor.

Din acest moment a început şi declinul grupului infracţional organizat care treptat s-a destrămat, iar de slăbiciunile

evidente au profitat şi unele din persoanele vătămate, respectiv F. D., B. A. M. şi F. B. Zs. care au fugit din imobilul

unde erau ţinute, iar cele care au rămas, au prins curajul să le înfrunte pe surorile N. şi să refuze să practice prostituţia

în folosul lor (de exemplu, martora sub acoperire J………..).

II. Infracţiunea de trafic de persoane:

Văzând numărul mare al victimelor şi al inculpaţilor, pentru descrierea completă şi clară a activităţi infracţionale

desfăşurate de către aceştia din urmă, în perioada 2010 – 2012, pe linia traficului de persoane, urmează ca fiecare faptă să

fie analizată separat, în funcţie de situaţia fiecărei victime în parte, în ordinea expusă prin actul de sesizare.

1. În primăvara anului 2010, persoana vătămată Ş. A. M. l-a cunoscut pe inculpatul G. M. într-unul din localurile pe

care la frecventau amândoi. Ulterior, în cursul lunii iunie 2010, acesta i-a propus persoanei vătămate să lucreze ca

prostituată în Grecia unde ar putea câştiga o sumă considerabil de mare, fără să îi dea alte detalii (suma netă de

12.000-16.000 lei/lună – astfel cum a declarat victima în faza de u.p., respectiv 3.000 euro/lună potrivit declaraţiei date

în faţa instanţei).

Atrasă fiind de posibilitatea unor astfel de câştiguri, după o zi de gândire, persoana vătămată Ş. A. M. şi-a dat

acceptul, astfel că în restaurantul „Kolcza” din Sf. Gheorghe s-a întâlnit cu inculpatul G. M. care era însoţit de inculpata

N. G., ocazie cu care aceasta din urmă i-a prezentat condiţiile de muncă şi a precizat că dacă nu-i va plăcea această

activitate, va putea părăsi teritoriul Greciei oricând.

A doua zi, persoana vătămată Ş. A. M., împreună cu cei doi inculpaţi, s-a deplasat la poliţie unde conform

instrucţiunilor acestora din urmă, a obţinut un extras de pe cazierul judiciar şi a părăsit teritoriul României împreună cu

inculpatele N. G. şi N. Zs., şi prietenul acesteia din urmă, cu o maşină condusă de o persoană rămasă neidentificată,

probabil angajată numai pentru efectuarea acelui transport, astfel cum susţine victima.

În Grecia, persoanelel menţionate s-au oprit în Salonic, în zona Oreocastro şi victima a fost cazată în casa închiriată

de B……, situată pe str. …………, unde se mai afla şi persoana vătămată C. M., împreună cu alte fete.

În perioada care a urmat, inculpaţii N. G. şi D. S. s-au ocupat de îndeplinirea formalităţilor legate de eliberarea

documentelor necesare în vederea practicării prostituţiei de către persoana vătămată Ş. A. M., după care, începând cu luna

septembrie 2010, aceasta a început să practice prostituţia la cluburile intitulate „G…. S….s” şi „L….” unde a fost

transportată de inculpatul D. S. care o aştepta la finalul programului şi o şi ducea înapoi la casa menţionată.

Deşi la început inculpata N. G. se purta frumos cu persoana vătămată, odată ce aceasta a început să lucreze, situaţia

s-a schimbat. Inculpata avea aşteptări mari de la victimă, îi solicita să depună eforturi pentru a îşi mări câştigul şi pe

cale de consecinţă şi profiturile inculpatei care lua toată suma primită de persoana vătămată la sfârşitul unei zile de

muncă, în contul unei datorii afirmative în cuantum de 3.000 de euro reprezentând contravaloarea certificatului eliberat de

autorităţi în vederea practicării prostituţiei.

Însă, în realitate, inculpata intenţiona să tragă foloase de pe urma persoanei vătămate, aspect ce rezultă şi din

faptul că în decursul celor aproximativ 8 luni în care victima a practicat prostituţia pentru N. G., trebuia să îi înmâneze

acesteia tot câştigul său, fiindu-i restituite sume modice pentru necesităţile zilnice.

De asemenea, persoana vătămată era controlată şi supravegheată în continuu, nu avea voie să părăsească casa singură şi

conform instrucţiunilor primite de la N. G., trebuia să noteze prestaţiile sexuale oferite clienţilor, iar această evidenţă

trebuia să o predea inculpatei odată cu banii câştigaţi. Astfel cum a arătat persoana vătămată, inculpata avea posibilitatea

de a verifica la stabiliment realitatea câştigurilor obţinute întrucât şi acolo se ţinea o astfel de evidenţă de către o

angajată a clubului.

Apoi, pentru a se asigura de cooperarea completă a persoanei vătămate, membrii grupării i-au oferit şi un apartament pe

care să îl achite din veniturile realizate din prostituţie, însă nu au avut succes întrucât S. A. M. nu dorea să

achiziţioneze un imobil în Sf. Gheorghe unde exista deja o reţea controlată de G. M. care avea apartamente de oferit, ci

eventual în altă parte, cum ar fi mun. Braşov.

În toată perioada în care persoana vătămată a practicat prostituţia în folosul membrilor grupului infracţional

organizat, a fost ameninţată de inculpaţii N. G. şi G. M. cu violenţa fizică („m-au ameninţat că mă vor tăia pe faţă, mă vor

răstigni”), iar inculpata N. G. i-a spus că dacă va refuza să practice prostituţia le va spune părinţilor ei că a exercitat

această activitate.

În aceste împrejurări, persoana vătămată trăia în casa inculpatei N. G. într-un stres continuu, şi fără resurse

financiare proprii, fără telefon şi fără persoane care să o poată ajuta, circumstanţe care au determinat-o să îşi accepte

soarta, să se supună voinţei inculpaţilor şi să continue să practice prostituţia în folosul lor.

Această situaţie s-a schimbat în perioada martie – aprilie 2011, însă nu în favoarea persoanei vătămate întrucât

aceasta a fost vândută unui cuplu rus care a obligat-o să practice prostituţia în continuare, pentru ei, dar, conform

susţinerilor persoanei vătămate, totuşi în condiţii mai umane („am primit banii promişi, am avut camera mea şi am reuşit să

îmi iau şi un telefon”).

Starea de fapt reţinută reiese din declaraţia persoanei vătămate (filele 118 – 121 vol. II, dosar u.p.; filele 125 –

129, vol. V dosar instanţă) coroborată cu declaraţia inculpatului G. M. (filele 130 – 135 vol. IV dosar instanţă, filele 61 –

75 vol. X dosar u.p.) care recunoaşte că i-a povestit victimei de posibilitatea de a lucra ca şi prostituată în Grecia şi a

pus-o în legătură cu N. G. cu care ulterior a şi plecat, precum şi cu depoziţia lui D. S. care a învederat instanţei că

într-adevăr a transportat-o pe S. A. M. pe teritoriul Greciei, la stabiliment şi înapoi, însă fără a îi pretinde vreo sumă de

bani în schimbul acestui serviciu.

De asemenea, şi celelalte persoane vătămate susţin descrierea făcută de Ş. A. M. în cuprinsul ambelor declaraţii date

în cursul procesului penal, cum ar fi C. M. care a precizat că victima s-a dus în Grecia cu N. G., iar aceasta a devenit

geloasă pe ea când a aflat că se înţelege bine cu G. M. care în respectiva perioadă era concubinul ei (filele 191 – 192, vol.

II dosar u.p.).

2. La începutul verii anului 2010, martora cu identitate protejată „J…..” a fost recrutată de inculpata N. G. în

vederea practicării prostituţiei în Grecia pentru ea care i-a promis că, îi va reveni jumătate din veniturile pe care le va

realiza.

Inculpata N. G. i-a spus martorei că, dacă nu va accepta să practice prostituţia pentru ea, le va spune părinţilor ei

că a făcut acest lucru şi astfel a exercitat presiuni asupra sa pentru a învinge orice eventuală rezistenţă a victimei.

Odată ajunsă în Grecia martora a fost adăpostită în imobilul inculpatei N. G. care cu ajutorul avocatei M. K. a

efectuat demersurile necesare în vederea obţinerii certificatului necesar practicării prostituţiei, astfel că „J……”, la

începutul verii anului 2010, a început să practice prostituţia în localul intitulat „G…. S….s”, fiind transportată la

club şi înapoi de inculpatul D. S. care în acea perioadă era concubinul inculpatei N. G. şi se gospodărea împreună cu

aceasta.

Ca şi persoana vătămată Ş. A. M., martora trebuia să întocmească o evidenţă a actelor sexuale prestate şi a banilor

realizaţi pe care, la sfârşitul fiecărei zile, preda inculpatei N. G. în totalitate, întrucât aceasta avea posibilitatea să

confrunte evidenţa ţinută de martoră cu cea întocmită de angajata stabilimentului.

În perioada în care inculpata N. G. lipsea din Grecia banii realizaţi de martoră în urma practicării prostituţiei i-a

predat inculpatei inculpatului D. S. care, pentru acea perioadă, alături de inculpata N. Zs., prelua conducerea afacerii.

Martora a practicat prostituţia până în vara anului 2012 când, profitând de faptul că mai multe victime au fugit, a

refuzat să mai practice prostituţia în folosul membrilor grupului infracţional organizat.

Referitor la această victimă, întrucât nu a putut fi audiată în cursul cercetării judecătoreşti, în condiţii de

contradictorialitate, instanţa trebuie să îşi aplece atenţia asupra jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului,

astfel cum a fost expusă în cauzele Sică împotriva României şi Bobeş împotriva României.

În cuprinsul hotărârii sale, Curtea de la Strasbourg a reiterat criteriile de apreciere a capetelor de cerere formulate

în temeiul art. 6 paragraful 3 lit. d din Convenţie în ceea ce priveşte absenţa martorilor la şedinţă. Astfel, Curtea a

reamintit că acele cerinţe de la art. 6 paragraful 3 constituie aspecte specifice ale dreptului la un proces echitabil

garantat la paragraful 1 al aceluiaşi articol, de care este necesar să se ţină seama la aprecierea caracterului echitabil al

procedurii. De asemenea, s-a subliniat că rolul Curţii este de a stabili dacă procedura penală a avut, în ansamblu, un

caracter echitabil. În acest scop, se verifică respectarea nu numai a dreptului la apărare, ci şi a interesului public şi al

victimelor ca autorii încălcării să fie cercetaţi potrivit legii şi, după caz, a drepturilor martorilor.

Art. 6 paragraful 3 lit. d din Convenţie consacră principiul conform căruia înainte ca un acuzat să poată fi declarat

vinovat toate probele acuzării trebuie prezentate în principiu în faţa acestuia în şedinţă publică, în vederea unei dezbateri

contradictorii. Principiul în cauză nu se aplică fără excepţii, acestea putând fi acceptate doar sub rezerva dreptului la

apărare; ca regulă generală, acestea impun să i se ofere acuzatului o posibilitate adecvată şi suficientă de a contesta

mărturiile acuzării şi de a-i interoga pe autorii acestora, la momentul depoziţiei acestora sau ulterior.

Din acest principiu general decurg, conform jurisprudenţei Curţii, două cerinţe: prima – absenţa unui martor trebuie

justificată de un motiv serios; a doua – atunci când o condamnare se bazează în întregime sau într-o proporţie considerabilă

pe depoziţiile unei persoane în cazul căreia acuzatul nu i-a putut adresa întrebări sau nu a putut solicita ascultarea

acesteia nici în stadiul de instrumentare, nici în cursul dezbaterilor, dreptul la apărare poate fi restrâns în mod

incompatibil cu garanţiile prevăzute la art. 6 din C.E.D.O.

Cu toate acestea, admiterea cu titlu de probă a depoziţiei unui martor pe care apărarea nu a avut ocazia să îl

interogheze şi care constituie unica probă sau proba decisivă a acuzării nu implică automat încălcarea art. 6 paragraful 1

din Convenţie: procedura poate fi considerată echitabilă în ansamblul său în cazul în care există elemente care compensează

suficient inconvenientele privind admiterea unei astfel de probe, pentru a permite o apreciere corectă şi echitabilă a

fiabilităţii acesteia. Examinarea acestei chestiuni permite pronunţarea unei condamnări numai în cazul în care depoziţia

martorului absent este suficient de credibilă ţinând seama de importanţa ei în cauză.

Revenind la cauza de faţă, instanţa reţine că în speţă, imposibilitatea audierii martorei sub acoperire este temeinic

justificată întrucât în ciuda eforturilor depuse în vederea aducerii acesteia în faţa completului de judecată, martora nu a

fost găsită, întrucât s-a mutat într-o ţară străină, împreună cu familia ei şi nu se cunoaşte locul unde se află.

Întrucât aceasta a fost audiată sub o identitate protejată, cu ocazia analizării existenţei infracţiunii a cărei

victimă este, instanţa trebuie să pornească de la depoziţia sa dată în faţa procurorului de caz, în lipsa inculpaţilor sau a

apărătorilor acestora. Însă văzând că aceasta se coroborează cu declaraţiile celorlalte persoane vătămate care în mod

indirect confirmă relatările martorei care a lipsit în cursul cercetării judecătoreşti şi care, la rândul lor, puteau fi

contestate de inculpaţi care, de altfel, au şi uzitat de acest drept al lor prev. de art. 374 alin. 7 C.proc.pen., instanţa

apreciază că nu s-a încălcat dreptul la apărare a persoanelor acuzate de comiterea infracţiunii al cărei subiect pasiv este

martora „J….” declaraţia căreia este prin prisma jurisprudenţei CEDO, o probă credibilă şi care poate justifica pronunţarea

unei hotărâri de condamnare.

În primul rând, se are în vedere interesul general ca nicio faptă penală să nu rămână nepedepsită şi persoanele

vinovate de comiterea unei infracţiuni să fie trase la răspundere conform legii.

Apoi, analizând conţinutul declaraţiei date de martora sub acoperire „J…..” (filele 92 – 95, vol. II dosar u.p.),

instanţa constată că aceasta a descris în mod detaliat evenimentele petrecute în Grecia, în casa situată în zona Oreocastro

şi a menţionat unele aspecte care nu puteau să ajungă la cunoştinţa ei decât dacă locuia şi ea, alături de celelalte fete,

împreună cu N. G. şi D. S.. Cu titlu exemplificativ putem menţiona denumirea clubului unde practica prostituţia, respectiv

G…. S…. unde lucrau majoritatea victimelor, condiţiile de muncă şi împărţirea câştigurilor zilnice cu patronul clubului,

cetăţenia şi profesia anterioară a inculpatului D. S., precum şi marca autoturismului pe care o conducea în prima perioadă

despre care nu a reuşit să dea detalii fiecare persoană vătămată. Martora le-a indicat, după nume sau poreclă, majoritatea

fetelor exploatate de grupul infracţional cercetat în cauză şi a avut posibilitatea să o facă întrucât a rămas la dispoziţia

inculpaţilor şi a lucrat în beneficiul acestora mai mult decât restul fetelor, N. G. profitând de starea sa de

vulnerabilitate şi frica resimţită faţă de membrii grupului infracţional.

În final, nu poate fi trecută cu vederea nici faptul că majoritatea persoanelor vătămate (cum ar fi C. M., S. A. M., P.

N., R. E. E.) au indicat şi alte fete în afara celor care au avut vreo calitate în prezentul dosar, care stăteau în imobilul

din Salonic şi erau obligate la practicarea prostituţiei în folosul inculpaţilor. În consecinţă, nu poate fi înlăturată

declaraţia martorei sub acoperire întrucât aceasta este una din fetele amintite de celelalte persoane vătămate şi martore

care au fost audiate în condiţii de publicitate şi contradictorialitate, inculpaţii având posibilitatea să le adreseze

întrebări în mod direct şi să combată susţinerile lor.

3. În vara anului 2010, profitând de faptul că persoana vătămată C. M. trecea printr-o perioadă dificilă a vieţii sale,

inculpata N. G. i-a propus acesteia să meargă în Grecia să lucreze, fără a-i furniza detalii despre viitorul ei loc de muncă,

precizând numai că ar putea câştiga în jur de 2.000 euro pe care ar trebui să o împartă cu inculpata.

În aceste condiţii, atrasă de avantajele materiale prezentate, persoana vătămată şi-a dat consimţământul şi lăsându-şi

copilul minor în grija numitei N. E., mama inculpatelor N., a plecat în Grecia, la Salonic, împreună cu N. G., cu

autoturismul marca Skoda Suberb condus de inculpatul D. S..

În Grecia, persoana vătămată C. M. a fost adăpostită de inculpata N. G. în imobilul situat în zona din Oreocastro,

……….. care s-a ocupat şi de formalităţile legale necesare în vederea practicării prostituţiei.

Persoana vătămată şi-a dat seama că a fost indusă în eroare abia după ce a început să lucreze când i s-a adus la

cunoştinţă că trebuie să predea întreaga sumă câştigată în urma practicării prostituţiei, inculpatei N. G. întrucât aceasta

i-a achitat contravaloarea permisului de muncă, hainelor, hranei şi a cazării, suma datorată fiind în cuantum de 10.000 de

euro.

Ca să se asigure că persoana vătămată nu va refuza să lucreze în beneficiul lor, membrii grupului au apelat la diverse

metode, cum ar fi promisiunea cumpărării unui imobil pe numele acesteia. Promisiunea s-a şi materializat, întrucât astfel cum

rezultă din actele depuse la dosar (filele 346 -352, vol. IX dosar u.p.), în data de 24.03.2011, C. M. a cumpărat imobilul

situat în oraşul Covasna, ………….., în schimbul sumei de 33.000 lei, de la mama inculpatei N. G. care, la rândul ei, îl

achiziţionase cu câteva luni înainte, în data de 07.10.2010, de la însuşi inculpatul G. M.. În aceste condiţii, inculpaţii

vroiau o determine pe persoana vătămată să continue să practice prostituţia în folosul lor.

Mai mult, inculpata N. G. a apelat şi la ameninţări spunându-i acesteia că în cazul în care nu se supune, va avea de

suferit copilul ei care era în grija lui N. E., mama inculpatei N. G..

Persoana vătămată a lucrat în aceleaşi condiţii ca şi celelalte victime, în cluburile G…. S…. şi L…. din Salonic,

sub supravegherea atentă a inculpatei N. G., respectiv N. Zs. cărora le preda întreaga sumă câştigată din practicarea

prostituţiei.

După ce autorităţile judiciare din Salonic au încarcerat-o pe inculpata N. G., persoana vătămată, împreună cu

persoanele vătămate F. B. Zs., B. A.., N. K. şi martora F. D., au fost adăpostite de inculpata N. Zs. care, le-a obligat la

practicarea prostituţiei în aceleaşi condiţii ca şi până atunci. Persoana vătămată C. M. a practicat prostituţia în folosul

inculpatei N. Zs. pentru scurt timp de această dată.

Starea de fapt relativ la exploatarea persoanei vătămate C. M. reiese din coroborarea declaraţiei date de aceasta în

faza de urmărire penală (filele 189 – 194 vol. II, dosar u.p.) cu declaraţiile persoanelor vătămate S. A. M., F. B. Zs., B.

A.., N. K., precum şi cu depoziţiile martorelor F. D. şi „J…..” care au furnizat detalii relevante lămuririi cauzei. De

asemenea, O. E. T. a confirmat că în perioada în care se afla în locuinţa lui N. E., l-a văzut pe fiul persoanei vătămate C.

M. care era îngrijit de mama inculpatelor N..

Sub aspect probatoriu, se au în vedere şi înscrisurile depuse la dosar, respectiv actele furnizate de autorităţile

elene la cererea de comisie rogatorie formulată în faza de urmărire penală şi contractele de vânzare – cumpărare şi extrasele

de carte funciară ataşate la dosarul de urmărire penală (filele 247 – 349, vol. III dosar u.p. şi filele 346 -352, vol. IX

dosar u.p.).

4. Persoanele vătămate R. E. – E. şi P. N. locuiau în aceeaşi comună şi au fost prietene. R. E. E. o cunoaştea pe

inculpata N. G. de mai mult timp dar nu au ţinut legătura până în ianuarie 2011 când aceasta din urmă a căutat-o pe persoana

vătămată în localul unde era angajată şi au început să se întâlnească. La un moment dat inculpata i-a spus persoanei vătămate

că ar putea să o ajute să practice prostituţia în Grecia unde ar putea câştiga o sumă importantă de bani.

Persoana vătămată R. E. E., cunoscând faptul că prietena ei, P. N. se află în situaţie materială grea şi dorea să

lucreze în străinătate, a informat-o şi pe aceasta despre oferta inculpatei, astfel că ambele fete s-au întâlnit cu N. G. în

barul E………… din Sf. Gheorghe pentru a discuta detaliile referitoare la condiţiile de muncă. În local se afla şi inculpatul G.

M. care stătea în apropierea lor, dar nu a intervenit în discuţii. Cu acea ocazie, inculpata le-a ademenit pe fete cu

promisiunea unui câştig substanţial şi posibilitatea achiziţionării de apartamente pe numele lor. Inculpata a susţinut, de

asemenea, că o să acopere ea însăşi toate cheltuielile legale de transport şi permisul de muncă.

Ambele persoane vătămate au acceptat propunerea şi după ce şi-au obţinut certificatul de cazier judiciar, la

instrucţiunile inculpatei N. G., în cursul lunii februarie 2011, au părăsit ţara împreună cu inculpata, şi au pornit spre

Grecia cu autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare ……………….., condus de inculpatul G. M..

Ajunse în Grecia, persoanele vătămate R. E. – E. şi P. N. au fost adăpostite de inculpata N. G. în imobilul situat în

Salonic, Oreocastro ……….., iar în perioada următoare inculpata N. G., prin avocata ei M. K., s-a ocupat de formalităţile

legate de obţinerea pe numele persoanelor vătămate a permiselor de muncă.

În Salonic, persoanele vătămate au fost confruntate cu realitatea, aflând adevărul despre condiţiile în care trebuiau

să practice prostituţia, respectiv că aveau încă din primele zile o datorie la N. G. care le pretindea restituirea sumei de

2.000 de euro reprezentând contravaloarea afirmativă a actelor eliberate de autorităţile elene în vederea practicării

prostituţiei, trebuiau să înmâneze acesteia în totalitate câştigul zilnic realizat şi nu puteau refuza să se prostitueze în

condiţiile impuse de N. G., fiind lăsate la cheremul acesteia.

Şi aceste persoane vătămate au practicat prostituţia în cluburile G…. S….s şi L…. din Salonic, după regulile

instituite de patronul stabilimentelor, în funcţie de legislaţia locală. Jumătate din câştigul realizat de persoanele

vătămate îi revenea casei de toleranţă, iar din cealaltă jumătate era plătită cu 10 euro pe oră femeia care se ocupa de

clienţi, stabilea tariful şi ţinea evidenţa câştigului realizat de fete. Restul banilor trebuia predat inculpatei N. G.,

împreună cu evidenţa clienţilor şi a sumelor încasate ţinută separat de victime, inculpata având posibilitatea să le verifice

prin confruntarea acestor evidenţe cu listele ţinute de femeia angajată la stabiliment.

Ambele persoane vătămate au afirmat că inculpatul D. S. le transporta de la locuinţă la stabiliment şi înapoi.

Încă din primele zile, persoana vătămată R. E. – E. i-a spus inculpatei N. G. că nu mai doreşte să practice

prostituţia, însă aceasta a ameninţat-o că le va spune părinţilor ei cu ce s-a ocupat în Grecia pentru a o determina să se

prostitueze în continuare.

R. E. – E. a lucrat aproximativ o săptămână după care nu a mai rezistat, a cedat psihic şi i-a spus inculpatei N. G. că

indiferent de consecinţe, nu mai doreşte să practice prostituţia, astfel că inculpata a fost nevoită să o lase să plece cu

inculpatul G. S. care în acea perioadă era prietenul persoanei vătămate şi pornise în căutarea ei, în Ungaria de unde a fost

dus în Grecia de o cunoştinţă a lui N. G., rămasă neidentificată. În aceste condiţii inculpatul G. S. a aflat despre

activitatea grupului infracţional constituit de G. M., N. G. şi D. S., fiind în scurt timp cooptat în vederea asigurării

transportului victimelor din România în Grecia şi retur.

Referitor la persoana vătămată P. N., se reţine că aceasta a practicat prostituţia o perioadă mai lungă, aproximativ 6

luni, timp în care a putut să revină în ţară pentru câteva zile, după care s-a întors şi a lucrat în continuare pentru

inculpaţi, fiind ameninţată că dacă nu va accepta să se reîntoarcă în Grecia, mama ei va fi omorâtă. În aceste condiţii,

persoana vătămată P. N. a mai continuat să practice prostituţia circa 3 luni, după care a revenit în România împreună cu

inculpata N. G., de la care a primit suma modică de 100 lei şi promisiunea că banii care i se cuvin, îi vor fi remişi a doua

zi de către inculpatul G. S. care însă nu a putut fi contactat de persoana vătămată în perioada care a urmat.

Existenţa infracţiunii ale cărei victime au fost persoanele vătămate R. E. E. şi P. N. reiese dincolo de orice dubiu

din declaraţiile acestora care sunt concordante şi se coroborează nu numai între ele, dar şi cu depoziţiile celorlalte

persoane audiate în acest sens, respectiv C. M. care a relatat organelor de urmărire penală că R. E. a fost dusă în Grecia de

N. G. şi când a aflat că urma să practice prostituţia, s-a speriat, a început să plângă, dar nu a avut curaj să îi spună G.

că nu vrea să facă acest lucru, astfel că până la urmă s-a resemnat şi a lucrat cam o săptămână, timp în care N. G. o

ameninţa că îi va spune părinţilor cu ce se ocupă. Aceeaşi persoană vătămată a mai arătat despre R. E. E. că după o

săptămână, i-a spus G. că nu mai rezistă, astfel că s-a dus prietenul ei în Grecia să o ia.

C. M. a dat detalii şi cu privire la soarta lui P. N., arătând că aceasta a ajuns în Salonic împreună cu R. E. E. şi,

la rândul ei, a lucrat şi ea ca prostituată pentru N. G..

Mai mult, chiar şi inculpaţii G. M. şi N. G. îşi recunosc în mod implicit vinovăţia.

Astfel, deşi în faza de urmărire penală inculpatul G. M. a susţinut că nu a avut nicio implicare în recrutarea şi

exploatarea persoanelor vătămate R. E. E. şi P. N. cu care s-a întâlnit în Grecia, în faţa instanţei a recunoscut că la

începutul anului 2011 când a venit în ţară cu N. G., s-au întâlnit amândoi cu R. şi P. într-un club unde numai fetele au

discutat, el nu s-a implicat, iar după câteva zile au plecat toţi patru cu maşina sa, în Grecia (filele 130 – 135 vol. IV

instanţă, filele 61 – 75 vol. X dosar u.p.).

Apoi, şi inculpata N. G. a confirmat în faza de judecată că într-una din ocaziile în care a venit în ţară, s-a întors

în Grecia împreună cu P. N. şi R. E., cu maşina condusă de G. M., (filele 144 – 147 vol. IV dosar instanţă).

De asemenea, sunt avute în vedere şi înscrisurile depuse la dosarul de urmărire penală, respectiv adresa nr.

1936/25.06.2013 emisă de T….. S.A. din care rezultă că P. N., la data de 22.05.2011, a călătorit cu o cursă cu indicativul RO

276 pe relaţia Salonic – Otopeni împreună cu inculpaţii N. G. şi G. M., şi a revenit în Grecia la data de 28.05.2011 cu o

cursă cu indicativul RO 275 pe relaţia Otopeni – Salonic (filele 280 – 293, vol. IV dosar u.p.).

5. După ce în primăvara anului 2011, a aderat la grupul infracţional constituit de G. M., N. G. şi D. S., inculpatul G.

S. a recrutat-o, prin inducere în eroare, pe persoana vătămată O. T. E. după ce anterior devenise prietenul ei şi i-a spus că

o poate ajuta să se angajeze în condiţii bune în Germania la o fabrică unde va ambala pui, fără a preciza alte condiţii

concrete legate de modul în care-şi va desfăşura activitatea. Persoana vătămată a fost influenţată şi de promisiunile de

căsătorie făcute de G. S. care pentru a da mai multă credibilitate presupusei sale intenţii de mariaj, i-a cumpărat şi un

inel de logodnă. De asemenea, inculpatul a indus-o în eroare şi pe mama persoanei vătămate, martora M. E. pe care a

contactat-o telefonic şi a asigurat-o personal că fata ei va ambala pui în străinătate.

Inculpata N. G. a avut şi ea partea ei în recrutarea persoanei vătămate O. T. E. cu care s-a întâlnit într-un

restaurant din mun. Sf. Gheorghe, ocazie cu care i-a spus că va putea câştiga sume mari de bani din munca prestată, fără să

îi comunice alte detalii.

După ce victima şi-a dat acceptul de a pleca în străinătate pentru a lucra în condiţiile prezentate de inculpaţii G. S.

şi N. G., a fost preluată de G. S. în cursul lunii iunie 2011 şi dusă apoi la apartamentul numitei N. E. unde se mai afla în

grija acesteia din urmă, fiul persoanei vătămate C. M..

În acel loc persoana vătămată a rămas o săptămână, şi ulterior, împreună cu N. G., cu autoturismul marca BMW cu nr. de

înmatriculare …………. condus de inculpatul G. S., a pornit din România spre Grecia. Deplasarea s-a efectuat împreună cu

inculpatul G. M. care a condus propriul autoturism marca Audi A8 cu nr. de înmatriculare …………….., iar pe durata drumului

persoana vătămată a urcat şi în maşina acestui din urmă inculpat.

În Grecia, persoana vătămată O. T. E. a fost găzduită de inculpata N. G. la adresa menţionată mai sus, din Salonic,

………………. unde se mai aflau şi alte femei printre care şi persoanele vătămate C. M. şi P. N. unde O. T. E. a aflat de la

acestea că va trebui să se prostitueze la fel ca celelalte fete.

Persoana vătămată, fiind adusă într-o stare de vădită vulnerabilitate şi ameninţată de prietenul ei inculpatul G. S.

care înainte de a pleca, i-a spus că dacă nu va fi de acord să practice prostituţia o va agresa, o va pune în portbagajul

autoturismului şi o va abandona undeva în Grecia, a fost nevoită să se conformeze solicitării inculpaţilor.

Astfel, inculpata N. G., prin intermediul avocatei sale M. K., a efectuat demersurile necesare pentru obţinerea actelor

în vederea practicării prostituţiei, iar înainte de a începe efectiv să practice prostituţia persoanei vătămate i s-a înmânat

de către persoana vătămată C. M. o hârtie pe care erau trecute felul actelor sexuale şi tarifele pe care a trebuit să le

încaseze, înscrisul fiind predat procurorului.

Persoana vătămată O. T. E. a practicat prostituţia circa trei luni la un număr de trei stabilimente, şi ca şi în

cazurile prezentate mai sus, transportul de la locuinţă la stabiliment şi retur a fost asigurat de inculpatul D. S..

Pe toată perioada în care persoana vătămată a practicat prostituţia, asupra ei au fost exercitate acte de inducere în

eroare de către inculpatul G. S., care i-a promis că îi va cumpăra un apartament în mun. Sfântu Gheorghe, şi de către

inculpata N. G. care i-a promis că îi va vinde autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare ……, contravaloarea căruia îi va

reţine din banii câştigaţi de pe urma practicării prostituţiei. Însă, persoana vătămată nu a primit nici bunurile promise,

nici bani, decât ocazional sume modice pentru traiul zilnic.

La un moment dat, persoana vătămată a revenit în ţară cu N. G. şi G. S., iar după câteva zile, cu aceleaşi persoane cu

care a fost prima oară, s-a întors în Grecia pentru a îşi lua lucrurile unde a mai practicat prostituţia trei zile în folosul

inculpaţilor.

Existenţa infracţiunii de trafic de persoane având ca subiect pasiv persoana vătămată O. T. E. reiese din declaraţia

persoanei vătămate care a fost consecventă în cursul procesului penal şi şi-a menţinut poziţia şi în faţa instanţei. Atât în

faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, persoana vătămată a descris în mod detaliat cursul evenimentelor, a

expus amănunţit condiţiile de muncă din Grecia şi implicarea fiecărui inculpat, în parte, în exploatarea sa, şi în mod

implicit şi în exploatarea celorlalte fete (filele 8 – 12, vol. II dosar u.p.; filele 120 – 125 vol. VII dosar instanţă), iar

relatările sale se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

Inculpata N. G. a afirmat, contrar adevărului care rezultă din celelalte probe, că persoana vătămată s-a dus în Grecia

de bună voie, în deplină cunoştinţă de cauză, în ciuda opoziţiei manifestată de inculpată care le-a spus inculpaţilor G. şi

G. că nu o să câştige bine întrucât nu are aspectul fizic necesar practicării acestei meserii. Totuşi chiar şi această

inculpată confirmă existenţa unei modalităţi alternative de comitere a infracţiunii de trafic de persoane, respectiv

transportarea victimei, întrucât a arătat că deplasarea s-a efectuat cu două maşini, una condusă de G. în care se afla şi

O.T. E., iar cealaltă condusă de G. M. în care s-a urcat familia inculpatei (filele 144 – 147 vol. IV instanţă, filele 204 –

205, 209 – 214 vol. X dosar u.p.).

Apoi, se reţine că inculpatul G. M. nu a recunoscut acest capăt de acuzare şi a susţinut în faza de urmărire penală că

a întâlnit-o pe persoana vătămată când aceasta era deja în Grecia, însă în cursul cercetării judecătoreşti a subliniat că o

dată a adus-o acasă din Grecia şi după câteva zile a dus-o înapoi, fără să ştie motivul pentru care victima a vrut să facă

această vizită scurtă în ţară. În cauză este dovedit că acest inculpat avea cunoştinţă de modalitatea de exploatare a fetelor

întrucât nu numai că a asistat la mai multe convorbiri având ca scop determinarea acestora să părăsească ţara şi să muncească

în folosul inculpaţilor, cum ar fi în cazul victimelor P. N. şi R. E. E., dar pe mai multe din ele le-a şi dus cu

autoturismul său personal în Grecia şi este greu de acceptat că pe drum, nu a discutat deloc cu acestea despre munca pe care

urmau să o presteze. Mai mult, chiar şi varianta prezentată de inculpat privind transportul persoanei vătămate O. E. T., cu o

singură ocazie, din Grecia în România şi retur, se circumscrie laturii obiective a infracţiunii de trafic de persoane.

Revenind la probele care susţin acuzarea, se reţine că atât declaraţia martorei cu identitate protejată Jessy (filele

92 – 95, vol. II dosar u.p.), cât şi depoziţia persoanei vătămate P. N. (filele 100 – 102, vol. II dosar u.p.) confirmă

modalitatea de exploatare a victimei O. T. E., incriminându-l mai mult pe G. S. care a apelat la sentimentele de afecţiune a

persoanei vătămate faţă de el pentru a o putea supune voinţei grupului infracţional.

Relevantă este şi declaraţia martorei M. E., mama persoanei vătămate care susţine starea de fapt prezentată mai sus şi

arată că a fost contactată telefonic de G. S. care cu intenţia de a o linişti, i-a spus, contrar adevărului, că fata ei

urmează să ambaleze pui în străinătate şi a asigurat-o că nu va practica prostituţia.

De asemenea, instanţa are în vedere planşa fotografică privind plecarea din ţară a persoanei vătămate O. T. E. (filele

100 – 101 vol. I dosar u.p.) din care rezultă că aceasta s-a urcat în autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare

…………….., însoţită de G. S. şi N. G..

Plecarea lui O. T. E. este evidenţiată şi prin procesul-verbal întocmit în 04.03.2014 care analizează listingurile

telefonice ale posturilor telefonice utilizate de G. M., O. E. şi G. N. (fila 382, vol. I dosar u.p.).

De asemenea, se ţine cont de raportul de evaluare psihologică întocmit de D.G.A.S.P. din cadrul Consiliului Judeţean

Covasna din care rezultă că persoana vătămată O. T. E. a fost influenţată verbal şi ameninţată de inculpatul G. S., prezintă

retrăire intruzivă la un nivel ridicat care se manifestă prin vise urâte şi coşmaruri despre cele întâmplate în perioada

traficului, fiindu-i frică de inculpat.

6. La începutul anului 2012, după ce s-a despărţit de O. E. T., inculpatul G. S. a cunoscut-o pe persoana vătămată N.

K. şi după un timp, păstrând modul de operare adoptat în cazul lui O. T. E., i-a oferit şi acesteia posibilitatea de a munci

în Grecia, afirmativ într-un bar de noapte, în schimbul sumei de 100 euro/zi, fără a-i preciza condiţiile concrete de

angajare. Tot inculpatul a fost cel care i-a spus persoanei vătămate că în vederea angajării va avea nevoie de un extras de

pe cazierul judiciar şi o copie de pe certificatul de naştere, astfel că persoana vătămată a intrat în posesia extrasului de

pe cazierul judiciar la data de 02.02.2012.

Cu o zi înainte de a pleca în Grecia persoana vătămată a cunoscut-o pe inculpata N. G. care a reiterat condiţiile

avantajoase în care va putea lucra şi câştiga bani, însă nici ea nu a furnizat alte detalii.

Asemenea celorlalte persoane vătămate, şi N.K. a fost atrasă de posibilitatea de a realiza câştiguri incomparabil mai

mari decât în ţară, motiv pentru care a acceptat propunerea inculpaţilor, în forma şi în condiţiile prezentate de aceştia şi

s-a dus în Grecia cu inculpatul G. S., cu autoturismul cu nr. de înmatriculare ………………. condus de către acesta.

Abia după ce a ajuns în Grecia, persoana vătămată a aflat de la celelalte fete împreună cu care a fost cazată în

imobilul situat în Salonic, în zona Oreocastro, că va trebui să practice prostituţia.

După obţinerea formalităţilor legate de practicarea prostituţiei, persoana vătămată a început să practice prostituţia

în stabilimentele indicate de N. G..

Transportul de la locul de cazare până la stabiliment şi înapoi a fost asigurat în perioada martie-iunie 2012 de către

inculpatul D. S..

Înţelegerea dintre persoana vătămată N. K. şi inculpata N. G. era ca jumătate din câştigurile realizate în urma

practicării prostituţiei să-i revină, însă această înţelegere nu a fost respectată.

Condiţiile de muncă descrise de N. K. sunt identice cu ale celorlalte victime, astfel că nici N. K. nu a beneficiat

de câştigurile realizate şi a trebuit să întocmească zilnic liste cu felul actelor sexuale şi sumele încasate pe care trebuia

să le predea inculpatei N. G., împreună cu banii primiţi în urma practicării prostituţiei. Astfel, grupul infracţional putea

controlata în totalitate activitatea şi acţiunile persoanei vătămate, inculpata N. G. asigurându-se în acest mod că victima

lor nu va reuşi să fugă şi să se descurce singură în Grecia.

Începând cu a doua jumătate a lunii iunie 2012, astfel cum am arătat mai sus, întrucât N. G. a fost arestată de

autorităţile din Salonic, persoana vătămată N. K. împreună cu persoanele vătămate C. M., F. B. Zs., B. A. şi martora F. D.

au fost mutate la o altă locaţie şi au continuat să practice prostituţia, banii fiind percepuţi în această perioadă de către

inculpata N. Zs. care le-a spus că banii sunt destinaţi pentru a o scăpa de închisoare pe inculpata N. G..

Descrierea în fapt a infracţiunii reiese din declaraţia persoanei vătămate (filele10 – 13, vol. XI dosar u.p.) care a

arătat în cursul urmăririi penale că în februarie 2012 l-a cunoscut pe G. S. care i-a oferit loc de muncă în Grecia, într-un

bar de noapte, pentru 100 euro pe zi, fără să dea alte detalii, şi a acceptat oferta acestuia întrucât avea o situaţie

materială precară, astfel că a plecat cu inculpatul şi împreună cu N. G. pe care a cunoscut-o în aceeaşi zi, cu un BMW. S-au

dus în Oreocastro unde se afla C. M. şi o fată care se chema L. şi despre care a aflat că practicau prostituţia. Tot acolo

l-a cunoscut şi pe D. S. care a ajutat-o cu formalităţile şi care transporta fetele de la locul de cazare până la stabiliment

şi înapoi. N. K. confirmă modalitatea de lucru expusă şi de celelalte victime şi arată că lui B…… îi dădea toţi banii

câştigaţi, iar ulterior, din vara anului 2012, după ce G. M. a fost împuşcat şi afacerea a fost preluată de N. Zs., câştigul

era înmânat acesteia din urmă.

Veridicitatea declaraţiilor date de N. K. este confirmată de probele administrate în cursul procesului penal,

respectiv de declaraţia persoanelor vătămate C. M., F. B. Zs., B. A., F. R. şi a martorei F. D..

Inculpatul G. S. nu a recunoscut că ar fi avut vreun rol în recrutarea persoanei vătămate, ci doar a transportat-o în

Grecia, însă instanţa apreciază că poziţia inculpatului este una nesinceră, aspect ce rezultă din inconsecvenţa declaraţiilor

date în cursul procesului penal.

Astfel, în primă fază, cu ocazia declaraţiei date în faţa procurorului de caz în 20.02.2014, inculpatul o aminteşte

trecător pe „K….” pe care, în mod bizar, o recunoaşte doar de pe fişa de evidenţă prezentată de organul de urmărire penală ca

fiind N. K., pentru ca ulterior, în data de 15.07.2014, să revină asupra celor declarate şi să recunoască faptul că era în

relaţii de prietenie cu persoana vătămată în momentul în care a transportat-o în Grecia, precizând că nu ştia ce urma să facă

victima în acea ţară.

Însă nici această declaraţie nu a rămas neschimbată, întrucât în faţa instanţei inculpatul a susţinut că deja aflase de

afacerea derulată de N. G. în Grecia în momentul în care a cunoscut-o pe N. K. În continuare, tot în declaraţia dată în

cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a susţinut că singurul rol al său în recrutarea persoanei vătămate era că i-a

făcut cunoştinţă cu N. G., moment din care nu s-a implicat deloc în discuţia purtată de fete (filele 136 – 140, vol. IV

instanţă, filele 124 – 126, 135 – 144, vol. X dosar u.p.).

În consecinţă, vor fi înlăturate declaraţiile date de inculpat sub acest aspect.

7. În cursul lunii martie 2012, persoana vătămată F. R. a fost abordată de către inculpatul G. M. care i-a propus să

practice prostituţia în Grecia, însă persoana vătămată a refuzat să facă acest lucru. Inculpatul G. M. nu s-a lăsat

descurajat şi pentru a îşi atinge scopul, i-a spus persoanei vătămate că, în această situaţie, va putea ajuta să se angajeze

ca menajeră la o femeie în Grecia poreclită „B……”, respectiv N. G..

Aceste condiţii au fost acceptate de persoana vătămată care avea o familie de întreţinut şi copil minor. La solicitarea

inculpatului G. M., F. R. a obţinut un extras de pe cazierul judiciar după care s-a deplasat din România în Grecia împreună

cu persoana vătămată F. B. Zs., cu un autoturism condus de inculpat dar nu înainte de a împrumuta de la acesta o sumă de bani

care să acopere temporar nevoile zilnice ale copilului ei. În Grecia a fost adăpostită de inculpata N. G., în oraşul Salonic,

la locuinţa din Oreocastro, str. ………………

Persoana vătămată F. R. împreună cu alte persoane vătămate, la solicitarea inculpatei N. G., a fost transportată de

inculpatul G. S. la medic pentru efectuarea analizelor în baza cărora urma să li se elibereze documentele necesare în vederea

practicării prostituţiei.

Persoana vătămată nu a fost de acord să practice prostituţia, însă inculpatul G. M. a exercitat presiuni asupra ei, a

ameninţat-o şi a invocat şi datoria pe care o avea şi pe care trebuia să restituie din banii câştigaţi din prostituţie.

Conform susţinerilor inculpatei N. G., G. M. a şi agresat-o pe F. R. însă aceasta din urmă nu confirmă respectivele acuzaţii.

Şi inculpata N. G. i-a insuflat o stare de temere persoanei vătămate prin atitudinea pe care o avea în casă, obiceiul

său de a profera ameninţări atunci când era nervoasă şi prin faptul că deţinea un pistol.

Persoana vătămată a rămas în Grecia doar o scurtă perioadă de timp şi în final, văzând că nu se răzgândeşte şi nu

doreşte să practice prostituţia, a fost trimisă în România cu un autoturism condus de inculpatul G. S..

Starea de fapt este reţinută de instanţă în urma analizării declaraţiei date de persoana vătămată coroborate cu

depoziţiile persoanelor vătămate B. A.. şi F. B. Zs., precum şi cu declaraţiile inculpatei N. G..

Astfel, trebuie precizat că persoana vătămată în cursul procesului penal nu a confirmat existenţa infracţiunii de

trafic de persoane (filele 122 – 124 vol. V, dosar instanţă, filele 202 – 206, vol. II dosar u.p.). În faza de urmărire

penală, a afirmat că G. M. i-a oferit loc de muncă Grecia, să gătească pentru nişte fete care practicau prostituţia,

spunându-i că la rândul ei, dacă vrea, poate şi ea să se prostitueze. Persoana vătămată a refuzat şi în schimb, tot G. M. i-a

oferit să lucreze ca menajeră la N. G.. În aprilie 2012, a plecat împreună cu el şi o altă fată pe care a identificat-o în

persoana lui F. B. Zs.. Anterior, G. M. i-a împrumutat suma de 2.000 lei. Persoana vătămată a mai precizat că imobilul unde a

fost dusă era situat în Salonic, zona Oreocastro şi acolo mai locuiau F. D., C. M., B. A.. şi N. K.

Din declaraţia dată în faţa procurorului de caz mai rezultă că la medic au fost duse de S., şoferul lui B…….., iar

conform susţinerilor persoanei vătămate aceasta nu a lucrat aproape deloc întrucât i s-a făcut dor de copii ei şi cu ajutorul

lui G. M. a venit acasă, fiind adusă de S. cu maşina lui B…….

În cursul judecăţii, F. R. a declarat că s-a dus la control medical pentru că iniţial a fost de acord să practice

prostituţia, însă ulterior s-a răzgândit. Din acest motiv nici nu a terminat toate controalele medicale obligatorii,

efectuând o singură vizită la medic, respectiv la pneumolog, ocazie cu care a fost dusă de S., împreună cu F. D. şi F. B.

Zs..

Chiar dacă persoana vătămată F. R. nu a avut reprezentarea că a fost recrutată de inculpatul G. M. în vederea

practicării prostituţiei, nu trebuie pierdute din vedere toate detaliile care indică contrariul, respectiv insistenţa

inculpatului G. de a o convinge să îşi părăsească familia şi să lucreze pentru N. G., paşii care au fost urmaţi ulterior

transportării persoanei vătămate în Grecia şi care sunt identici cu situaţia în care au fost puse celelalte victime,

respectiv demersurile efectuate în vederea obţinerii actelor necesare practicării prostituţiei, insuflarea unei stări de

temere prin acţiuni şi gesturi descrise mai sus, menite să înfrângă rezistenţa victimei, îndatorarea persoanei vătămate faţă

de unul din membrii grupării pentru ca aceasta să fie forţată să facă tot posibilul să îşi achite datoria, aspecte care prin

ele însele justifică acuzaţia adusă împotriva inculpaţilor şi dovedesc scopul acestora de a o aduce pe F. R. într-o stare de

vulnerabilitate care să permită exploatarea persoanei vătămate, chiar dacă efectiv victima nu ar fi prestat servicii sexuale.

La infracţiunea de trafic de persoane, legiuitorul nu cere ca exploatarea persoanelor traficate să se fi şi realizat în

fapt, aceasta fiind cerută numai ca scop urmărit de făptuitor.

Mai mult, nu pot fi ignorate nici declaraţiile persoanei vătămate F. B. Zs. care a învederat instanţei că G. M. a

strigat la R. când a aflat că vroia să plece acasă, ameninţând-o cu acte de violenţă, bătaie, dar până la urmă şi-a dat

acordul să părăsească statul grec (filele 40 – 44 vol. VIII, dosar instanţă). Este la fel de importantă şi depoziţia

persoanei vătămate B. A.. care, tot în faza de judecată, a arătat că o fată R. nu vroia să se prostitueze şi G. M. ar fi

ameninţat-o întrucât îi era datoare, iar aceasta cu greu a reuşit să părăsească teritoriul Greciei (filele 35 – 39 vol. VIII,

dosar instanţă).

Contribuţia lui G. S. reiese tot din declaraţiile persoanelor vătămate F. R., şi F. B. Zs., ambele susţinând în faţa

organului judiciar că au fost transportate la medic, de către acesta. Prin transportarea persoanelor vătămate de la locul

unde erau adăpostite până la autorităţile din Grecia abilitate în vederea îndeplinirii formalităţilor legate de practicarea

prostituţiei de către persoanele vătămate, inculpatul G. S. şi-a adus contribuţia la funcţionarea grupului infracţional

organizat.

8. La începutul anului 2012, aproximativ în aceeaşi perioadă, au fost recrutate persoanele vătămate B. A.. şi F. B. Zs.

şi martora F. D. în vederea practicării prostituţiei în beneficiul membrilor grupului infracţional.

Astfel, acte de recrutare au fost exercitate de N. G. asupra persoanei vătămate B. A.. şi a martorei F. D., în condiţii

similare cu cele descrise mai sus, respectiv prin furnizarea unor detalii lapidare, fără descrierea detaliată a condiţiilor

de muncă şi prin evidenţierea câştigurilor considerabile pe care le-ar putea realiza.

Persoana vătămată F. B. Zs. a fost abordată de inculpatul G. M. care i-a spus că ar putea să o ajute să se angajeze în

Grecia la plantat de puieţi spunându-i că va câştiga bine şi va avea asigurată cazarea şi hrana fără a-i furniza alte

detalii.

Ulterior discuţiei purtate cu inculpata N. G., persoana vătămată B. A.. a obţinut un extras de pe cazierul judiciar,

iar apoi împreună cu inculpata N. G., cu un autoturism condus de inculpatul G. M., au efectuat deplasarea din România în

Grecia unde a fost adăpostită la locuinţa inculpatei N. G. din Salonic, Oreokastro ………………

Întrucât persoana vătămată B. A.. avea nevoie de un certificat de la primărie din care să rezulte că nu este căsătorită

a revenit în România împreună cu inculpata N. Zs. cu un autoturism condus de un cetăţean grec rămas neidentificat şi a rămas

în România circa două zile la locuinţa inculpatei N. E. timp în care a obţinut actul respectiv.

Persoana vătămată B. A.. a revenit în Grecia cu aceleaşi persoane, iar în perioada care a urmat au fost întocmite

actele necesare eliberării permisului de muncă şi doar cu acea ocazie a aflat că şi ea urmează să practice prostituţia,

acceptând acest lucru datorită stării de vulnerabilitate în care fusese adusă.

Persoana vătămată F. B. Zs., întrucât nu avea loc de muncă, şi-a dat acceptul să plece în Grecia pentru a se angaja în

condiţiile descrise de inculpatul G. M., astfel că, într-una din zile, cu un autoturism condus de către inculpat, împreună cu

persoana vătămată F. R. au plecat din România în Grecia, iar odată ajunse acolo au fost adăpostite şi ele de inculpata N. G.

la adresa mai sus menţionată din Salonic.

După câteva zile inculpata N. G. i-a spus persoanei vătămate că va trebui să revină în România pentru că nu avea asupra

ei certificatul de naştere şi împreună cu ea şi cu inculpatul G. S. care conducea autoturismul marca BMW cu nr. de

înmatriculare ……… au venit în România.

Pe teritoriul ţării, persoana vătămată a rămas numai o zi timp în care a luat legătura cu martorul P. E. după care, cu

acelaşi autoturism condus de inculpatul G. S., împreună cu inculpata N. G. şi martora F. D. au efectuat deplasarea din

România în Grecia.

Toate aceste persoane vătămate au fost găzduite din nou la locuinţa inculpatei N. G., iar în perioada imediat următoare

ea a fost cea care s-a ocupat de formalităţile legate de eliberarea autorizaţiilor în vederea practicării prostituţiei.

Martora F. D., atrasă de câştigurile substanţiale promise, a acceptat oferta inculpatei N. G. fără să ştie ce anume

urma să facă.

Conform instrucţiunilor, martora a obţinut un extras de pe cazierul judiciar, iar după această dată a fost transportată

din România în Grecia de către inculpatul G. S. cu autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare ……………..

În Grecia, martora a fost adăpostită la locuinţa inculpatei N. G. din Salonic, împreună cu celelalte fete, iar în

perioada imediat următoare inculpata s-a ocupat de îndeplinirea formalităţilor necesare în vederea practicării prostituţiei.

Abia cu câteva zile înainte de a începe să practice prostituţia martora a fost informată de inculpata N. G. că va face

acest lucru şi a fost amăgită cu câştigurile pe care le va putea realiza. Neavând altă posibilitate având în vedere starea de

vulnerabilitate în care fusese adusă, martora a acceptat să practice prostituţia.

Ca şi în cazurile descrise anterior, persoanelor vătămate B. A.. şi F. B. Zs. şi martorei F. D. urma să le revină

jumătate din câştigurile realizate din practicarea prostituţiei, însă şi în cazul acestora toţi banii au fost percepuţi de

inculpata N. G. care le-a remis sume zilnice mici destinate subzistenţei.

Cele trei fete, B. A.., F. D. şi F. B. Zs. au practicat prostituţia numai câteva săptămâni întrucât conflictul şi

tensiunea existentă între membrii grupării, în concret între N. G. şi G. M. s-au intensificat, culminându-se în împuşcarea

inculpatului de către concubinul inculpatei şi arestarea acesteia pentru instigare.

Astfel, la sfârşitul lunii iunie 2012, împreună cu C. M. şi N. K., persoanele vătămate au fost mutate într-un alt

apartament unde au continuat să practice prostituţia, banii fiind percepuţi în această perioadă de către inculpata N. Zs.

care a preluat conducerea activităţii ilicite şi le-a spus că banii sunt destinaţi pentru a o scăpa de închisoare pe

inculpata N. G.

Inculpata N. Zs., ca şi sora sa, le-a remis victimelor din banii predaţi numai sume mici care le ajungeau pentru a-şi

cumpăra ţigări şi mâncare. De asemenea, tot inculpata N. Zs. le supraveghea permanent şi le îngrădea libertatea de mişcare

pentru a nu fi văzute.

În cursul lunii iulie 2012, la un moment dat, persoanele vătămate F. B. Zs., B. A. şi martora F. D. au fugit şi au

reuşit în acest fel să iasă de sub supravegherea inculpatei N. Zs..

Starea de fapt expusă rezultă din declaraţiile date de persoanele vătămate B. A.. şi F. B. Zs. şi martora F. D., în

cursul procesului penal, iar sub acest aspect trebuie subliniat că toate trei au menţinut declaraţiile date în faţa

procurorului de caz şi cu ocazia audierii lor, în şedinţă publică, de către instanţă.

Aceste declaraţii se coroborează atât între ele, cât şi cu restul probelor, printre care putem aminti depoziţiile

martorilor P. E.(filele 129 – 130 vol. VIII dosar instanţă, filele 304 – 306, vol. II dosar u.p.) şi F. L. (filele 45 – 46

vol. VIII, filele 277 – 279, vol. II dosar u.p.) prietena, respectiv mama lui F. B. Zs. care au relatat că persoana vătămată

a plecat în mod intempestiv din mun. Sf. Gheorghe, fără să o anunţe nici măcar pe mama sa şi fără să dea detalii relativ la

locul unde avea să lucreze, condiţiile de muncă, angajatorul şi salarizare. Doar prietena ei ştia că a plecat împreună cu G.

M., poreclit …………., însă după două zile s-a întors întrucât şi-a uitat certificatul de naştere acasă, dar şi de acea dată a

plecat în grabă, chiar în ziua în care a ajuns în oraş. Ambele martore arată că în perioada în care era plecată, au purtat

discuţii scurte şi rare cu persoana vătămată care le-a asigurat că totul este în regulă.

Toate aceste detalii, plecarea intempestivă, neaşteptată, convorbirile scurte şi rare cu membrii familiei, arată

preocuparea inculpaţilor ca imediat după obţinerea consimţământului victimei privind plecarea din ţară, să o izoleze şi să o

scoată din mediul ei cât mai curând posibil. Se poate observa din analiza făcută mai sus că majoritatea fetelor au părăsit

ţara la o zi sau două după discuţiile purtate cu inculpaţii G. S., G. M. sau N. G. privind posibilitatea de a se angaja în

Situaţia este aproape identică şi în cazul persoanei vătămate B. A… Fiind audiat, tatăl acesteia, martorul B.

I.(filele 152 – 153. vol. VI, filele 263 – 265, vol. II, dosar u.p.) a arătat că a fost convins de inculpata N. G. care i-a

prezentat condiţii de muncă favorabile, să îşi lase fiica să plece în străinătate să lucreze.

Inculpata N. Zs. în declaraţia dată în faţa procurorului de caz a prezentat o stare de fapt diferită de cea reţinută de

instanţă în baza celorlalte probe (filele 341 – 346, vol. X dosar u.p.) afirmând că B. A.., F. B. Zs. şi F. D. iniţial au

locuit cu sora ei, după care s-au mutat în cartierul unde stătea şi ea, dar într-un alt imobil, şi la un moment dat au furat

1.000 euro de la N. K. şi au plecat dar nu ştie unde. Însă văzând declaraţiile victimelor, inclusiv ale persoanei vătămate N.

K. care nu confirmă presupusul furt, se va înlătura depoziţia inculpatei sub acest aspect, întrucât este nesinceră.

Sub aspect probatoriu este relevantă declaraţia martorei Sz. N. (filele 45 – 48 vol. VI dosar instanţă; filele 237 –

238 vol. II dosar u.p.) care în faţa procurorului de caz a povestit aspecte legate de condiţiile precare în care martora F.

D. şi persoanele vătămate B. A.. şi C. M. fuseseră aduse în perioada iunie-iulie 2012. Martora a arătat că a văzut în mod

nemijlocit că fetele nu aveau nici măcar bani de mâncare şi a aflat ulterior de la martora F. D. că a fugit împreună cu

persoanele vătămate B. A.. şi F. B. Zs. pentru că nu au mai suportat chinurile la care au fost supuse. Martora Sz. N. a mai

aflat că F. D. a fost obligată de către inculpata N. G. să se prostitueze timp de 24 ore în continuu.

În faţa instanţei, martora şi-a menţinut declaraţia, dar într-un mod nuanţat, precizând că într-adevăr, ultima oară

când a fost în Grecia, a observat că martora F. D. era slăbită şi nemâncată, iar frigiderul era gol, fetele neavând bani să

îşi cumpere mâncare, însă nici una din fetele pe care le-a văzut în casa lui N. G., respectiv F. D., B. A.., C. M. şi O. T.

E., nu le-a dat de înţeles că ar fi forţate să practice prostituţia şi nu a observat nimic în neobişnuit. Însă, trebuie

subliniat că această atitudine a victimelor se poate explica prin faptul că martora Sz. N. este fosta soţie a inculpatului G.

M., aspect cunoscut de fetele cu care s-a întâlnit în Grecia.

Mai trebuie evidenţiată şi declaraţia persoanei vătămate C. M. (filele 188 – 194, vol. II dosar u.p.) care a relatat că

F. B. Zs., F. D. şi B. A.. s-au dus în Grecia crezând că o să strângă portocale şi le era frică de N. G..

Chiar şi declaraţia inculpatului G. M. (filele 130 – 135 vol. IV instanţă, filele 61 – 75 vol. X dosar u.p.) susţine

starea de fapt expusă, întrucât el însuşi a confirmat că fetele s-au mutat după un timp la N. Zs. care a preluat afacerea şi

la un moment dat au fugit de la ea pentru că nu le dădea bani.

9. Persoanele vătămate S. H. M. şi N. D. sunt bune prietene şi în anul 2012 erau colege la Colegiul …………. din mun.

Sfântu Gheorghe, obişnuind să petreacă mult timp împreună. Persoana vătămată S. H. M. a împlinit vârsta de 18 ani la data de

07.08.2012.

La începutul anului 2012, persoanele vătămate S. H. M. şi N. D. l-au cunoscut pe inculpatul G. M. care a iniţiat cu

acestea o relaţie.

În perioada care a urmat inculpatul G. M. a întreţinut relaţii sexuale pe rând, cu fiecare dintre persoanele vătămate

cărora le-a oferit sume mici de bani nu numai după contactul sexual, ci şi cu alte ocazii.

Apoi, în cursul lunii februarie 2012 inculpatul G. M. le-a condus pe persoanele vătămate la un prieten de-al său

poreclit „T……..”, identificat în persoana numitului M. Cs. unde atât S. H. M., cât şi N. D. au întreţinut relaţii sexuale cu

acesta şi au primit de la G. M. o sumă de bani, aproximativ 100 lei, în schimbul serviciilor prestate.

Ulterior, inculpatul G. M. le-a propus ambelor persoane vătămate să practice prostituţia în Grecia, prezentându-le

posibilitatea obţinerii unor câştiguri substanţiale în cazul persoanei N. D., respectiv faptul că alte fete care au practicat

prostituţia în Grecia şi-au achiziţionat maşini şi apartamente în cazul persoanei vătămate S. H. M..

Conform declaraţiilor inculpatului G. M. (fila 133, vol. IV dosar instanţă), cele două prietene întreţineau relaţii

sexuale contra cost înainte să le cunoască. Inculpatul a recunoscut că, la rândul său, şi el a întreţinut relaţii sexuale cu

ambele fete, ştiind că Ş. H. M. era minoră în acea perioadă, după care le-a dat şi bani, însă a negat că le-ar fi făcut rost

de clienţi. În ceea ce priveşte, relaţiile avute de fete cu prietenul său, inculpatul a susţinut că le-a dus pe persoanele

vătămate în apartamentul situat în mun. Sf. Gheorghe, cartierul Ciucului, la M. Cs. întrucât nu avea bani să le ducă într-un

hotel, iar în imobil S. H. M. şi N. D. au întreţinut relaţii sexuale cu acesta.

Se poate observa că inculpatul nu a recunoscut acuzaţia adusă împotriva sa prin rechizitoriu, iar instanţa, în urma

analizării probelor, apreciază că nu pot fi reţinute infracţiunile de trafic de persoane, respectiv trafic de minori în

sarcina inculpatului, întrucât din ansamblul probatoriu rezultă existenţa infracţiunii de proxenetism.

Astfel, se are în vedere declaraţia persoanei vătămate Ş. H. M. (filele 130 – 132 dosar instanţă, filele 26 – 28 dosar

u.p.) care în faza de urmărire penală a arătat că G. M. i-a propus să întreţină relaţii sexuale contra cost cu „T……”, însă în

faza de judecată a negat acest aspect şi afirmat că relaţiile cu acesta din urmă au fost liber consimţite.

Ş. H. M. a justificat retractarea primelor declaraţii, arătând că în realitate vroia să se răzbune pe G. M. pentru că

acesta a aflat că urmează să fie audiată şi a proferat ameninţări la adresa ei.

Însă, urmează să se ţină cont de declaraţia dată de persoana vătămată în cursul urmăririi penale întrucât aceasta se

coroborează cu declaraţia prietenei sale care a avut o poziţie consecventă în cursul procesului penal, precum şi cu notele de

redare a comunicărilor interceptate în cauză (vol. VII dosar u.p.). Mai mult se are în vedere şi adresa nr.

3416661/ANITP/27.02.2015 din care rezultă că persoana vătămată S. H. M. şi-a retractat declaraţiile pentru că îi este frică

de inculpaţi (fila 74, vol. VI instanţă). De asemenea, procesul verbal din data de 21.01.2014, întocmit de S.C.C.O. Covasna

atestă faptul că ulterior audierii sale, Ş. H. M. nu a fost ameninţată în nici un fel de persoanele implicate în dosar şi

nici contactată de acestea (fila 279 vol. I dosar u.p.).

În consecinţă, se reţine că declaraţiile amănunţite ale persoanei vătămate Ş. H. M. date în cursul urmăririi penale şi

depoziţiile persoanei N. D. (filele 34 – 36, vol. II dosar u.p., filele 54 – 56, vol. V dosar instanţă) se coroborează între

ele şi conturează vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunii de proxenetism.

Astfel, în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi recrutat sau traficat persoanele vătămate în scopul exploatării lor în

sensul art. 2 pct. din Legea nr. 678/2001 întrucât nici măcar din declaraţia victimelor nu reiese că ar fi fost obligate,

forţate să întreţină relaţii sexuale în schimbul sumelor de bani menţionate (între 100 şi 150 lei).

N. D. a arătat în faza de urmărire penală că a întreţinut relaţii sexuale cu M. în schimbul unor sume de bani, cu două

ocazii diferite, primind 75, respectiv 100 lei de la acesta, iar ulterior inculpatul i-a propus să întreţină relaţii sexuale

şi cu un prieten de-al lui, poreclit „T……”, iar persoana vătămată a acceptat, primind în schimb 150 lei. Persoana vătămată

l-a văzut pe G. M. primind bani în euro de la T………, dar în faza de judecată a nuanţat acest aspect, susţinând că T……. avea

bani în valută, motiv pentru care G. a plătit-o.

Aceeaşi persoană vătămată, în faţa instanţei, a precizat că nu avea nicio înţelegere prealabilă cu inculpatul G. M. în

sensul de a primi sume de bani în schimbul favorurilor sexuale acordate, ci „pur şi simplu s-a întâmplat”, iar cu T…… a

întreţinut relaţii sexuale atât ea, cât şi Ş. H. M., amândouă împreună primind 150 lei de la G. M..

Tot în faza de judecată, N. D. a susţinut că nu a fost constrânsă de inculpat în nici un fel şi nu avea dificultăţi pe

plan financiar, însă era speriat de M. întrucât a auzit din anturajul său că ar fi violent. Persoana vătămată a afirmat că

după ce a dat declaraţie în cauză a fost abordată de inculpat care a strigat la aceasta, însă declaraţia sa este contrazisă

sub acest aspect de procesul verbal din data de 21.01.2014, întocmit de S.C.C.O. Covasna atestă faptul că ulterior audierii

sale nu a fost ameninţată în nici un fel de persoanele implicate în dosar şi nici contactată de acestea (fila 280 vol. I

Faptul că N. D. a practicat prostituţia în mod benevol rezultă şi din notele de redare a comunicărilor interceptate în

cauză, mai exact din mesajul trimis de aceasta în data de 15.02.2012 lui G. M. prin care îl întreabă pe acesta dacă ştie „pe

cineva pentru sfârşitul săptămânii care nu este din Sf. Gheorghe, pentru 2 – 3 milioane” (fila 125, vol. I dosar u.p.).

Declaraţiile persoanei vătămate Ş. H. M. confirmă existenţa consimţământului dat înainte de întreţinerea relaţiilor

sexuale în condiţiile descrise mai sus, mai ales că în dosarul de urmărire penală s-au strâns mai multe mesaje schimbate

între persoanele vătămate şi inculpatul G. M., interceptate în baza autorizaţiei eliberate de Tribunalul Covasna, din analiza

cărora nu reiese că fetelor le-ar fi fost frică de inculpat sau ar fi fost forţate în vreun fel de acesta (filele 124 – 130,

vol. I, dosar u.p.). Din contră, persoanele vătămate însele au fost cele care iniţiau întâlnirile sau convorbirile cu

inculpatul, rugându-l să le contacteze pe un număr de telefon sau altul.

Instanţa apreciază că interceptările invocate prin rechizitoriu (notele de redare 8, 40, 50, 52, 61, 63, vol. VII dosar

u.p.) nu sunt în măsură să dovedească contrariul având în vedere că în cuprinsul comunicaţiilor redate, persoanele în cauză

discută mai ales despre prezentul dosar penal în care au fost chemate în vederea audierii şi descriu atitudinea organelor de

urmărire penală care le-au asigurat că sunt în măsură să le protejeze pe victime de eventualele represalii ale inculpaţilor

menite să le descurajeze să declare împotriva lor (nota de redare nr. 63, fila 105, vol. VII dosar u.p.).

În acest sens se mai reţine declaraţia martorei N. T. (filele 127 – 128 vol. VII, file 250, vol. II dosar u.p.) care a

susţinut că persoanelor vătămate le-a fost frică de G. M., abia după ce au dat declaraţii în cauză.

Aceeaşi martoră a mai relatat în faţa organelor de urmărire penală că N. D. a întreţinut relaţii sexuale, la

solicitarea lui G., cu alţi bărbaţi, dar în faţa instanţei nu confirmă acest lucru, arătând că nu are cunoştinţă că cineva

i-ar fi solicitat acesteia să întreţină relaţii intime cu diverşi bărbaţi.

Apoi, în ceea ce priveşte propunerea lui G. M. adresată ambelor persoane vătămate pentru ca acestea să practice

prostituţia în străinătate, instanţa apreciază că o simplă discuţie pe acest plan nu este aptă să dovedească existenţa

infracţiunii de trafic de persoane, nici măcar în forma tentativei, întrucât nu rezultă scopul prevăzut de art. 12 şi 13 din

Legea nr. 678/2001. Nu există probe că inculpatul ar fi încercat să le recruteze pe persoanele vătămate în vederea obligării

lor la practicarea prostituţiei în Grecia, fiind necesar ca propunerea să fie corelată măcar cu anumite circumstanţe faptice

obiective care în mod direct sau indirect să evidenţieze scopul urmărit în acel moment.

În ultimul rând, se reţine că potrivit jurisprudenţei instanţelor naţionale, nu este considerată ca fiind valabil

consimţământul exprimat de o persoană minoră în vederea practicării prostituţiei, astfel că orientarea este în sensul

reţinerii infracţiunii de trafic de persoane. Însă, consimţământul victimei trebuie analizat de la caz la caz, în funcţie de

toate circumstanţele reale şi personale ale faptei şi făptuitorului, nefiind corectă generalizarea sub acest aspect.

În cauză, nu poate fi trecută cu vederea că Ş. H. M. era aproape de vârsta majoratului în perioada în care a iniţiat o

relaţie cu G. M., având vârsta de 17 ani şi nici declaraţia acesteia, nici depoziţiile persoanei vătămate sau ale martorului

N. T. nu indică faptul că ar fi fost viciat consimţământul exprimat de minoră în momentul în care a întreţinut relaţii

sexuale cu „T……..”, la solicitarea lui G. M..

Bineînţeles nu se pot trece cu vederea concluziile specialistului din cadrul A.N.I.T.P. Braşov exprimate prin raportul

privind situaţia victimelor S. H. M. şi N. D., însă încadrarea juridică nu poate fi întemeiată pe acestea, urmând să fie

avute în vedere la individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului..

Toate aceste aspecte justifică concluzia că inculpatul G. M. a îndemnat, respectiv a înlesnit practicarea de bunăvoie a

prostituţiei de către persoanele vătămate N. D. şi S. H. M., motiv pentru care potrivit principiului conform căruia orice

dubiu se interpretează în favoarea inculpatului, se va proceda la schimbarea încadrării juridice a celor două fapte, astfel

cum s-a pus în discuţie înainte de acordarea cuvântului asupra fondului cauzei.

10. În cursul lunii septembrie 2011, inculpatul G. M. a cunoscut-o pe martora F. A.. care lucra la aceea dată la Clubul

……… din mun. Sfântu Gheorghe şi a încercat să îi câştige încrederea prin complimente privind aspectul ei fizic, sugerându-i

că ar putea să o ajute să se angajeze într-un loc mai bun, în Grecia, unde ar putea să câştige foarte bine fără a-i preciza

în concret despre ce este vorba.

În perioada care a urmat, inculpatul G. M. a mai contactat-o de câteva ori pe martoră încercând să o convingă să

lucreze în Grecia, însă aceasta, crezând că nu poate fi vorba decât de practicarea prostituţiei, l-a refuzat.

Deşi prin actul de sesizare s-a susţinut că în realitate, inculpatul G. M. a recrutat martora F. A.. în vederea

practicării prostituţiei având în vedere modalitatea în care a recrutat anterior şi a exploatat prin obligarea la practicarea

prostituţiei, direct şi cu ajutorul membrilor grupului infracţional organizat, în condiţiile descrise, persoanele vătămate

mai sus menţionate, instanţa apreciază că nu există probe suficient de solide care să răstoarne prezumţia de nevinovăţia a

inculpatului şi să justifice o soluţie de condamnare pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane faţă de F. A…

Astfel, nici măcar din declaraţia martorei nu rezultă dincolo de orice dubiu existenţa infracţiunii de trafic de

persoane în condiţiile în care, astfel cum a arătat, în perioada în care lucra la club ………. Sf. Gheorghe, respectiv

septembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul i-a spus că ar putea să o ajute să lucreze în Grecia, la „ceva mai bun”, fără să

specifice natura activităţii ce urma să fie prestată. Martora a fost cea care a tras concluzia că nu poate fi vorba de

altceva decât de prostituţie (fila 153 vol. II dosar u.p.).

Deşi inculpatul G. M. (filele 130 – 135 vol. IV instanţă, filele 61 – 75 vol. X dosar u.p.) a recunoscut în faza de

urmărire penală că i-a propus lui F. A.. să meargă în Grecia să practice prostituţia, iar aceasta nu a fost de acord, în faţa

instanţei a afirmat că nu este sigur dacă i-a făcut asemenea propuneri martorei dar nu a exclus această posibilitate.

În consecinţă, din mijloacele de probă invocate nu rezultă în mod indubitabil nici existenţa unei acţiuni de recrutare

exercitate de inculpat în vreuna din modalităţile alternative prevăzute de lege, în vederea practicării prostituţiei, şi nici

scopul avut în vedere de inculpatul G. M..

Numai simplul fapt că în cauză s-a dovedit vinovăţia inculpatului sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de

persoane faţă de alte victime, nu justifică concluzia că acesta a acţionat în scopul exploatării victimei şi în acest caz,

motiv pentru care se impune achitarea acestuia în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen.

Din descrierea stării de fapt reiese că unele persoane vătămate au fost informate cu privire la natura muncii ce urma

să le presteze în Grecia şi au plecat din ţară în deplină cunoştinţă de cauză. Însă ulterior, când deja se aflau în

străinătate, înainte sau după ce au început să practice în mod efectiv prostituţia, au aflat condiţiile concrete în care

trebuiau să lucreze, moment în care nu au putut să se împotrivească întrucât inculpaţii le-au adus într-o stare de

vulnerabilitate şi au profitat de faptul că nu aveau resurse financiare să scape de sub controlul lor şi nici nu cunoşteau

limba oficială a statului unde se aflau ca să poată solicita ajutor.

Având în vedere aceste aspect, conform Deciziei nr. XVI/2007 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în

soluţionarea unui recurs în interesul legii, ar fi trebuit să se reţină atât infracţiunea de proxenetism, cât şi infracţiunea

de trafic de persoane, în concurs.

Potrivit punctului 5 al dispozitivului deciziei invocate, „în cazul în care o persoană acţionează asupra altei persoane

prin modalităţile arătate la pct. 2 si 3, îndemnând, înlesnind sau trăgând foloase ori recrutând sau traficând persoane

majore în vederea practicării de bunăvoie a prostituţiei, iar ulterior acţionează asupra aceleiaşi persoane şi prin

modalităţile arătate în conţinutul textului art. 12 din Legea nr. 678/2001, se va reţine săvârşirea atât a infracţiunii

prevăzute de art. 329 alin. 1 din Codul penal sau art. 329 alin. 2 tezele I si II din Codul penal, după caz, cât şi a

infracţiunii prevăzute de art. 12 din Legea nr. 678/2001, în concurs real”.

Însă, limitele sesizării instanţei au fost stabilite prin descrierea în fapt şi în drept a faptelor imputate

inculpaţilor şi noul Cod de procedură penală nu mai prevede posibilitatea extinderii procesului penal pentru alte fapte, în

cursul judecăţii, astfel că instanţa nu se poate pronunţa şi cu privire la infracţiunea de proxenetism.

III. Infracţiunea de spălare a banilor

Înainte de a proceda la analiza în concret a infracţiunilor de spălare a banilor, trebuie reiterate principalele

aspecte referitoare la această faptă penală astfel cum s-a menţionat şi prin actul de sesizare, respectiv că are ca obiect

juridic special în primul rând relaţiile sociale patrimoniale a căror normală desfăşurare este afectată de disimularea

originii ilegale a bunurilor provenite din infracţiuni în scopul de a face imposibilă identificarea adevăratei surse a

acestora şi de a le reintroduce în circuitul civil legal astfel încât infractorii să deţină controlul asupra beneficiilor

ilicite.

În subsidiar, sunt vătămate şi relaţiile sociale dezvoltate în legătură cu înfăptuirea justiţiei întrucât prin

ascunderea, disimularea, schimbarea sau transformarea sursei ilicite a bunurilor li se dă o aparenţă de legalitate şi de

provenienţă licită fiind astfel îngreunată activitatea organelor judiciare de investigare a infracţiunii de spălare a

banilor, dar şi a identificării făptuitorilor faptei din care provin banii supuşi procesului de spălare.

Obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor îl reprezintă bunurile provenite din săvârşirea infracţiunii

principale, denumită în literatura de specialitate şi infracţiunea predicat, prin bunuri înţelegându-se bunuri corporale sau

necorporale, mobile ori imobile, precum şi actele juridice sau documentele care atestă un titlu sau un drept cu privire la

acestea.

Potrivit practicii şi doctrinei judiciare, în sarcina autorului sau participantului la infracţiunea predicat poate fi

reţinută infracţiunea de spălare a banilor fără încălcarea principiului „non bis in idem”.

Spălarea banilor este partea financiară de facto a tuturor infracţiunilor prin care se obţine profit. Este procesul

prin care infractorii încearcă să ascundă originea şi posesia reală a veniturilor provenind din activităţile lor criminale.

Dacă este încununată cu succes, această activitate va permite menţinerea controlului asupra acestor venituri şi, în

ultimă instanţă, va oferi o acoperire legitimă pentru sursa veniturilor lor. Scopul unui mare număr de activităţi

infracţionale este generarea de profit pentru individul sau grupul care săvârşeşte infracţiunea. Spălarea banilor reprezintă

procesarea acestor rezultate ale infracţiunii cu scopul de a le ascunde originea ilegală. Acest proces are o importanţă

critică, pentru că oferă infractorului posibilitatea de a se bucura de produsele infracţiunii fără a le dezvălui provenienţa.

Atunci când o activitate infracţională generează profituri substanţiale, individul sau grupul implicat trebuie să

găsească o cale de a controla fondurile fără a atrage atenţia asupra activităţii din care provin sau asupra persoanelor

implicate. Infractorii reuşesc acest lucru ascunzând sursele, schimbându-le forma, sau direcţionând fondurile către un loc

unde este mai puţin posibil ca acestea să atragă atenţia pentru ca ulterior, fără a fi compromişi, să beneficieze de sumele

obţinute.

Conform doctrinei, procesul de spălare a banilor este dinamic, constituit în trei etape, care necesită în primul rând –

mişcarea fondurilor obţinute în mod direct din infracţiuni; în al doilea rând – ascunderea urmelor banilor pentru a se evita

orice tip de investigaţie; în al treilea rând – disponibilizarea banilor pentru infractori, ascunzându-se din nou originea

ocupaţională şi geografică a fondurilor.

În practică au fost identificate mai multe metode de spălare a banilor. Metodele pot varia de la cumpărarea şi vinderea

unui obiect de lux (de ex. o maşină sau o bijuterie) până la trecerea banilor printr-o reţea complexă internaţională, de

afaceri legale şi prin companii „scoică” (companii care există numai ca persoane juridice fără a deţine activităţi comerciale

sau a desfăşura afaceri).

Operaţiunile bancare tradiţionale de constituire a depozitelor sau de transfer al banilor şi sistemele de creditare

oferă un mecanism vital pentru spălarea banilor, în special, în faza iniţială de introducere a numerarului în sistemul

financiar.

În ciuda varietăţii metodelor folosite, procesul de spălare a banilor se realizează în trei etape care pot cuprinde

numeroase tranzacţii efectuate de spălătorii de bani, de natura să alerteze instituţiile financiare asupra activităţilor

infracţionale, respectiv:

1. Plasarea: reprezintă separarea fondurilor provenite din surse ilicite, care ar putea fi supravegheate de organele de

aplicare a legii, etapă în care infractorul introduce profitul său ilegal în sistemul financiar.

2. Stratificarea: reprezintă procesul de mişcare a banilor între diferite conturi pentru a le ascunde originea, etapă

în care se întreprind o serie de preschimbări sau mişcări ale fondurilor pentru a le îndepărta de sursa din care provin.

3. Integrarea: etapa în care fondurile reintră în circuitul economic legal. Spălătorul poate alege apoi să investească

fondurile pe piaţa imobiliară, a bunurilor de lux sau a afacerilor.

Cei trei paşi de bază se pot constitui în faze separate şi distincte. Ei pot apărea însă şi simultan sau, mai obişnuit,

se pot suprapune.

În cadrul procesului de spălare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile, puncte dificil de evitat de

către spălătorul de bani şi, în consecinţă, uşor de recunoscut, respectiv:

– plasarea numerarului în sistemul financiar;

– trecerea numerarului peste frontiere;

– transferarea numerarului în şi dinspre sistemul financiar.

Astfel cum vom vedea în continuare, în prezenta cauză inculpaţii au apelat atât la forme simple ale metodelor

prezentate mai sus şi identificate cu ajutorul doctrinei şi al specialiştilor care lucrează în domeniu, cât şi metode

complexe menite a induce în eroare organele judiciare alertate de operaţiunile suspecte. Având în vedere că bunurile supuse

operaţiunii de spălare a bunurilor au fost dobândite în străinătate (banii luaţi de la victimele traficului de persoane

exploatate în Grecia), eforturile depuse de inculpaţi în vederea legalizării profiturilor obţinute în mod ilicit, prezintă

vulnerabilităţi în faza transferurilor de bani identificate în cursul urmăririi penale.

A. Faptele reţinute în sarcina inculpatului G. M.

1. În primul rând, în sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr.

656/2002, constând în aceea că în perioada 2010-2012, a transferat sumele de bani rezultate din exploatarea persoanelor

vătămate O. T. E., R. E. E., P. N., S. A. M., F. B. Zs., F. D., C. M., N. K. şi B. A.. prin obligarea la practicarea

prostituţiei, către B. M. şi G. V., suma totală transferată fiind de 62.000 euro.

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 (în forma vigoare la data comiterii

faptelor), constituie infracţiunea de spălare a banilor schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din

săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta

persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea

pedepsei.

În cazul infracţiunii de spălare a banilor trebuie să se ţină cont de scopul urmărit de făptuitor, respectiv acela de a

da o aparenţă de legalitate bunurilor provenite din comiterea unei infracţiuni, indiferent de natura acesteia, de către

însuşi persoana care a comis infracţiunea predicat sau de către o altă persoană dar care are cunoştinţă despre provenienţa

ilicită a acestora.

Prin urmare, infracţiunea de spălare a banilor presupune ca situaţie premisă existenţa unui bun provenit din săvârşirea

unei infracţiuni, fiind lipsit de relevanţă cine a comis infracţiunea, având astfel un caracter subsecvent şi nu concomitent

faţă de infracţiunea predicat, dar fără să îşi piardă caracterul autonom.

Infracţiunea de trafic de persoane este de natură a genera sume importante de bani, astfel cum rezultă şi din

declaraţiile persoanelor vătămate şi martorelor audiate în cauză care au precizat că zilnic câştigau în jur de minim 400 de

euro, dar în unele zile venitul lor obţinut din practicarea prostituţiei depăşea suma de 1.000 de euro, sume care au fost

luate integral de către N. G. şi N. Zs.. În consecinţă, faţă de numărul mare al persoanelor exploatate de grupul infracţional

constituit de G. M. împreună cu N. G. şi D. S., precum şi perioada îndelungată (aproximativ 2 ani) în interiorul căruia s-a

desfăşurat activitatea infracţională, este justificată concluzia că membrii grupării, mai ales N. G. şi G. M., au obţinut o

adevărată avere din comiterea infracţiunii de trafic de persoane. Întrucât fondurile obţinute din infracţiune au luat forma

banilor lichizi, interesul inculpaţilor era de a îl introduce în sistemul financiar.

În realizarea scopului urmărit, inculpatul G. M. trebuia să distanţeze banii obţinuţi din activităţile sale ilegale de

sursa acestor venituri, precum şi de persoanele care le-au generat, şi a ales să îi transfere persoanei în care a avut cea

mai multă încredere, respectiv mamei sale, B. M., urmând ca aceasta să întreprindă acţiuni specifice de spălare a banilor

constând în achiziţionarea de bunuri imobile şi revânzarea acestora, fără un profit evident, precum şi deschiderea unor

conturi bancare care aparent nu au un scop anume, ci erau folosite numai pentru depuneri şi retrageri de numerar.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de B. M., analiza acesteia o vom efectua mai jos, cu ocazia prezentării

faptelor reţinute în sarcina sa, dar şi în acest moment trebuia amintită din moment ce constituie o parte integrantă din

procesul de spălare a banilor declanşat de către G. M.. Acţiunile subsecvente a dobânditoarei sumelor transferate de

inculpatul G. M. dovedesc existenţa faptei reţinute în sarcina sa.

Un simplu transfer de bani, per se, nu poate fi încadrat în prevederile art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002

decât dacă modalitatea de trecere a sumelor de bani dintr-un cont în altul şi circumstanţele concrete de realizare a

transferului evidenţiază că inculpatul a urmărit să ascundă ori să disimuleze originea ilicită a acestor bunuri sau, după

caz, să ajute persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau

executarea pedepsei.

În practică ar fi foarte dificil dacă nu imposibil de dovedit intenţia directă a făptuitorului caracterizat prin scopul

urmărit, însă, legiuitorul a venit în preîntâmpinarea acestor dificultăţi prin dispoziţiile art. 29 alin. 4 din Legea nr.

656/2002 (în forma vigoare la data comiterii faptelor) conform cărora cunoaşterea, intenţia sau scopul, ca elemente ale

faptelor prevăzute la alin. 1 al aceluiaşi articol, pot fi deduse din circumstanţe faptice obiective.

În prezenta cauză, nu numai înscrisurile depuse la dosarul de urmărire penală, dar şi declaraţia martorului B. R.

constituie circumstanţe faptice din care se poate deduce scopul urmărit de G. M..

Inculpatul, pentru a nu trezi suspiciuni, a înţeles să transmită mamei sale banii obţinuţi din exploatarea persoanelor

vătămate, în numerar, prin persoane de încredere, cu excepţia sumei de 1.400 euro trimisă prin Western Union, în data de

27.12.2012, asupra căreia vom reveni ulterior.

Din analiza raportului de activitate a contului deschis de inculpat la Raiffeisen Bank (filele 7 – 14, vol. IV dosar

u.p.) reiese că acesta a preferat să nu transfere sume de bani în contul altor persoane care în acest mod puteau fi

identificate cu uşurinţă, ci a folosit contul pentru a primi lichidităţi de la terţe persoane, în majoritatea cazurilor de la

o persoană de sex masculin numit B. Sz.

De asemenea, instanţa are în vedere concluziile raportului de constatare întocmit de inspectorul antifraudă din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (fila 436, vol. IX dosar u.p.) conform cărora operaţiunile

bancare derulate de G. M. s-au efectuat prin conturile deschise la Raiffeisen Bank. Intrările în conturi provin, în cea mai

mare parte din viramente bancare de la alte persoane fizice sau juridice şi într-o proporţie mai mică din depunerile

efectuate de inculpat. Ieşirile din conturi au fost exclusiv retrageri de numerar efectuate de către G. M..

În consecinţă, se poate observa reticenţa cu care inculpatul a apelat la serviciile instituţiilor bancare care în

îndeplinirea obiectului lor de activitate evidenţiază în format electronic şi letric fiecare mişcare a fondurilor băneşti

care trec prin sistemul lor, astfel că fiecare mişcare şi tranzacţie lasă urme care pot fi identificate de organele

judiciare.

În schimb, inculpatul a preferat să o lase pe inculpata B. M. să integreze sumele de provenienţă ilicită în circuitul

civil, crezând că astfel va fi mai dificil sau poate imposibil să se facă legătura între activitatea infracţională derulată

peste hotare şi banii depuşi în conturile deschise de mama sa, din moment ce nu a lăsat vreo urmă vizibilă în acest sens.

Sub aspect probatoriu, prezintă relevanţă declaraţia martorului B. R. (filele 154 – 157 vol. VI dosar instanţă; fila

228, vol. II dosar u.p.) care a arătat că personal a luat cunoştinţă de afacerea lui G. M. în folosul căruia mai multe fete

practicau prostituţie în Grecia, iar banii obţinuţi de acestea erau aduşi direct lui G.. Conform susţinerilor martorului, la

rândul său, inculpatul, când era în Grecia, trimitea bani acasă mamei sale prin diferite persoane de încredere, iar ea se

ocupa de gestionarea sumelor astfel primite.

În ceea ce priveşte totalul sumei astfel transferate de inculpat, se reţine că acesta rezultă din interpretarea

coroborată a probelor care o incriminează şi pe inculpata B. M., respectiv depunerea de către aceasta a sumelor de 49.000

euro în data de 21.01.2011 şi 13.000 de euro în data de 15.02.2011, în conturile deschise la B.C.R., bani care nu pot fi

justificate raportat la veniturile realizate de inculpată şi tranzacţiile imobiliare efectuate în perioada anterioară

depunerii (filele 4, 16 – 73 vol. IV dosar u.p., filele 435 şi 452 vol. IX dosar u.p.).

În concluzie, faţă de aspectele învederate mai sus se desprinde existenţa faptei reţinute în sarcina inculpatului şi

vinovăţia sa în comiterea acesteia.

2. În al doilea rând, prin actul de sesizare se reţine în sarcina inculpatului comiterea infracţiunii prev. de art. 29

alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că a achiziţionat, în perioada 2010-2013, bunuri cu sumele de bani

provenite din exploatarea părţilor vătămate O. T. E., R. E. E., P. N., S. A. M., F. B. Zs. şi B. A.. prin obligarea la

practicarea prostituţiei, suma totală cheltuită în acest sens fiind de 83.847 euro.

Prin rechizitoriu, s-a reţinut că în perioada sus-menţionată, inculpatul ar fi achiziţionat următoarele bunuri din

banii proveniţi din comiterea infracţiunii de trafic de persoane:

– la data de 10.10.2011 spaţiu comercial (110 MP) (CF 25563) situat în mun. Sfântu Gheorghe………………………;

– autoturism marca Audi A8, la data de 09.08.2010;

– autoturism marca Mercedes Benz S320 CDI, la data de 19.02.2013;

– teren intravilan situat în mun. Sfântu Gheorghe de 222 MP, CF …………, la data de 06.10.2011;

– apartament situat în mun. Sfântu Gheorghe, str. ………….. (21 MP) (CF ……….), la data de 26.08.2010;

– apartament situat în or. Covasna, str. ……………(45 MP) (CF ………..), la data de 10.02.2010.

Potrivit art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constituie infracţiune ascunderea sau disimularea adevăratei

naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra

acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.

În fapt, instanţa reţine că spaţiul comercial a fost achiziţionat de G. M. de la prietenul său G. V. care potrivit

declaraţiei date de inculpat, avea datorii mari şi nu vroia ca magazinul să ajungă pe mâna altuia. Spusele sale sunt,

într-adevăr, confirmate prin extrasul de carte funciară nr. ………… din care reiese că numitul G. V. E. a moştenit imobilul

menţionat, dreptul său fiind înscris în evidenţele O.C.P.I. Covasna în baza certificatelor de moştenitor nr. 42/2006 şi

30/2008 şi a fost grevat de sarcini, fiind întabulat dreptul de ipotecă al băncii BCR (2 contracte de ipotecă), precum şi al

unor persoane fizice (două contracte de împrumut) până la concurenţa sumei totale de 257.000 lei.

În data de 06.10.2011, conform contractului de vânzare – cumpărare autentificat de BNP D. E. A. sub nr.

2759/06.10.2011, imobilul înscris în cartea funciară nr. …….., situat în mun. Sfântu Gheorghe, …………., având suprafaţa utilă

de 110 mp şi terenul aferent acestuia în cotă de 36/222 parte, este cumpărat de G., în schimbul sumei de 203.000 lei (filele

125 – 126, 359 – 360, vol. IX dosar u.p.), care, la rândul său, îl înstrăinează în data de 25.03.2013 (fila 182, vol. IX

dosar u.p., filele 311 – 313 vol. II dosar u.p.), preţul stabilit de acea dată fiind de 183.000 lei.

Chiar dacă extrasul de carte funciară depus la dosar susţine ipoteza prezentată de inculpat în ceea ce priveşte scopul

achiziţionării imobilului, totuşi nu înlătură existenţa infracţiunii de spălare a banilor şi a scopului alternativ de

disimulare a provenienţei sumei de bani cu care a fost cumpărat spaţiul comercial de la numitul G.V.

Nu poate fi ignorat faptul că suma de bani reprezentând preţul plătit pentru imobil nu poate fi justificat de către

inculpatul G. M. care dispunea de resurse financiare care par interminabile în condiţiile în care nu a avut loc de muncă şi

nu a realizat venituri. În schimb, la data achiziţionării spaţiului comercial mai multe victime practicau deja prostituţia în

folosul grupului infracţional din care făcea parte şi inculpatul, cum ar fi C. M., Ş.A. M., O. T. E., R. E. E., P. N. şi

martora sub acoperire „J…………..”. Astfel, instanţa apreciază că în realitate imobilul a fost plătit din banii obţinuţi din

exploatarea persoanelor vătămate şi în acest mod inculpatul a introdus o parte din suma primită de pe urma fetelor în

circuitul civil.

În ceea ce priveşte terenul intravilan situat în mun. Sfântu Gheorghe de 222 mp, înscris în cartea funciară nr. ………….,

la data de 06.10.2011, instanţa reţine că în realitate acesta reprezintă cota de teren aferent spaţiului comercial situat în

mun. Sfântu Gheorghe, ………………. şi nu un imobil independent de acesta, astfel cum reiese atât din contractului de vânzare –

cumpărare autentificat de BNP D. E.A. sub nr. 2759/06.10.2011 (filele 359 – 360, vol. IX dosar u.p.), cât şi din extrasul de

carte funciară a imobilului (filele 180 – 183, vol. IX dosar u.p.)

Apoi, se reţine că imobilul situat în mun. Sfântu Gheorghe, ……………….., a fost achiziţionat de G. M. în data de

17.11.2010, pentru suma de 17.000 lei, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1785 de BNP S.A. – G.

Anterior, în data de 25.08.2010, inculpatul acordase cu titlu de împrumut suma de 8.000 de lei foştilor proprietari,

soţilor S. prin înscrisul autentic depus la filele 62 – 63, vol. IX dosar u.p., în baza căruia a fost întabulat în cartea

funciară a imobilului un drept de ipotecă în favoarea sa, până la concurenţa sumei împrumutate (filele 48 – 63, 76 – 78 vol.

IX dosar u.p.).

Conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2746 din data de 06.10.2011, G. îi vinde lui H. I.

imobilul situat în mun. Sfântu Gheorghe, str. ……………… (filele 362 vol. X, filele 89 – 90, vol. IX dosar u.p.), în schimbul

sumei de 21.000 de lei achitat integral la data semnării contractului.

După numai câteva luni, se încheie contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1208 din 14.05.2012, prin care

H. I. îi vinde inculpatului G. S. apartamentul sus-menţionat, în schimbul sumei de 21.000 lei (filele 98 – 99, vol. IX dosar

u.p.) care la rândul său, în data de 10.07.2012, după nici măcar două luni, îl înstrăinează numitului V. Gy. – J., pentru

preţul de 20.000 lei (fila 46 vol. IX dosar u.p. – în data de 04.03.2013, V. figura încă ca şi proprietar al apartamentului,

având imobilul grevat cu dreptul de ipotecă al Casei de ajutor Reciproc Olt IFN până la concurenţa sumei de 11.000 lei,

astfel că tranzacţia finală apare ca fiind reală).

În ceea ce îi priveşte pe H. I. şi G. S., subdobânditorii imobilului menţionat, trebuie precizat că în perioada

respectivă martorul H. I. era concubinul inculpatei N. Zs. care alături de G. S. a aderat la grupul infracţional organizat în

vederea comiterii infracţiunii de trafic de persoane, şi niciunul din cei doi cumpărători care figurează în contractele de

vânzare-cumpărare subsecvente nu a plătit în mod efectiv contravaloarea apartamentului, astfel că se naşte suspiciunea că în

realitate acesta nici nu a ieşit din patrimoniul inculpatului G. M..

Astfel, fiind audiat, martorul H. I. (filele 325 – 328, vol. II dosar u.p.) a arătat că inculpata N. Zs. l-a rugat să

cumpere o garsonieră de la G. M., dar nu el a plătit preţul care figurează în contract. Martorul a preluat cheile imobilului

de la inculpata B. M. – un alt detaliu care evidenţiază implicarea inculpatei în afacerea fiului său, G. M.. În continuare,

martorul a mai relatat că la un moment dat N. Zs. şi N. G. s-au certat cu G. M., motiv pentru care acesta din urmă i-a zis că

trebuie să transcrie garsoniera pe numele altcuiva şi în aceste condiţii s-a încheiat contractul între martor şi G. S., în

oraşul Covasna.

Verificând declaraţiile persoanelor implicate, respectiv ale inculpaţilor G. M., G. S. şi N. Zs. se constată că acestea

nu se coroborează între ele, fiecare dintre ei prezentând starea de fapt care să îl avantajeze.

Inculpata N. Zs. (filele 341 – 346, vol. X dosar u.p.) a susţinut în faţa procurorul de caz că garsoniera a fost

cumpărată de la G. M. căruia i-a plătit în schimbul acestui imobil suma de 10.000 euro, restul urmând să îl achite sora ei

care nu s-a ţinut de cuvânt, motiv pentru care, sub ameninţările lui G. M., a fost nevoită să o vândă lui G. S.. Deci,

beneficiara reală a primei tranzacţii susţine că în mod efectiv, dar nu benevol, ci sub presiunile exercitate de G. M.,

imobilul a fost înstrăinat către G. S.. În schimb, acesta din urmă nu confirmă varianta inculpatei, afirmând în faţa

instanţei că la cererea lui N. Zs. a fost de acord ca imobilul să fie trecut pe numele său, fără să achite vreo sumă de bani

în schimbul acestuia, pentru ca inculpata să nu piardă locuinţa în care deja investise, pe motiv că preţul nu fusese plătit

integral. Or, dacă susţinerile inculpatului ar corespunde adevărului, în mod logic, ar fi trebuit să o anunţe pe N. Zs.

înainte ca apartamentul să fie revândut lui V., ceea ce nu s-a întâmplat, astfel cum reiese din declaraţia inculpatului G.

S..

Apoi, inculpatul G. M. a prezentat o stare de fapt diferită, susţinând că în realitate apartamentul nu ar fi fost

cumpărat nici de H. I., nici de N. Zs., ci de inculpata N. G. care a achitat parţial contravaloarea acestuia. Potrivit

afirmaţiilor acestui inculpat, N. Zs. l-ar fi rugat pe G. S. să accepte ca apartamentul să fie trecut pe numele său până sora

ei achită integral preţul stabilit. Însă, şi această varianta ridică suspiciuni şi semne de întrebare, întrucât nu există o

explicaţie plauzibilă care să justifice, pe de o parte, motivul pentru care N. Zs. s-ar fi implicat în această afacere dacă

prezumtiv casa nu îi aparţinea, iar pe de altă parte, evitarea căilor legale în vederea recuperării preţului de vânzare a

apartamentului, în baza regulilor de răspundere civilă contractuală.

Din cele prezentate mai sus, având în vedere succesiunea actelor de înstrăinare a imobilului, persoanele indicate în

actele oficiale care atestă un transfer aparent al dreptului de proprietate şi calitatea acestora în cadrul grupului

infracţional, reiese că inculpatul G. M. a folosit această metodă de spălare a banilor nu numai pentru a controla, în mod

indirect, membrii grupului infracţional, dar şi pentru a justifica existenţa unor lichidităţi în patrimoniul său, obţinând

astfel acea aparenţă de legalitate la care am făcut referire mai sus fără ca imobilul să iasă în mod efectiv din patrimoniul

lui şi de sub controlul său până în data de 10.07.2012 când a fost cumpărat de V. Gy.

Referitor la imobilul situat în oraşul Covasna, ………….., se reţine că acesta a fost cumpărat în data de 10.02.2010, de

către G. M. pentru suma de 35.000 lei, care îl vinde ulterior, în data de 07.10.2010, lui N. E., mama inculpatelor N. Zs. şi

N. G., pentru 30.000 lei, iar aceasta, la rândul ei, în data de 24.03.2011, îl înstrăinează către persoana vătămată C. M., de

această dată preţul fiind de 33.000 lei (filele 346 -352, vol. IX dosar u.p.).

Data achiziţionării acestui imobil se situează anterior momentului constituirii grupului infracţional, motiv pentru

care în apărarea inculpatului s-ar putea invoca faptul că nu ar proveni din infracţiunea de trafic de persoane. De altfel, şi

în cazul imobilului situat în Sf. Gheorghe, prezentat mai sus, se reţine că la data la care G. M. l-a cumpărat, respectiv

17.11.2010, numai una din persoanele vătămate indicate în cuprinsul actului de sesizare la descrierea în drept a infracţiunii

prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, respectiv Ş. A. M., practica prostituţia în Grecia.

Însă, dispoziţiile Convenţiei Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea

produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului, adoptată la Varşovia, în 16 mai 2005, ratificată de statul român prin

Legea nr. 420/2006, înlătură aceste apărări.

În acest sens, se reţine că potrivit art. 9 paragraful 1 din Convenţie, fiecare parte adoptă măsurile legislative şi

alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a conferi caracterul de infracţiune, conform dreptului său intern, atunci când

sunt comise cu intenţie, următoarelor fapte:

a) transformarea sau transferul bunurilor, cunoscând că aceste bunuri constituie produse, în scopul de a disimula sau a

ascunde originea ilicită a acestor bunuri ori de a ajuta orice persoană implicată în comiterea unei infracţiuni predicat să

se sustragă de la consecinţele juridice ale faptelor sale;

b) disimularea sau ascunderea naturii, originii, amplasării, dispunerii, circulaţiei ori a proprietăţii reale a

bunurilor sau a drepturilor relative la acestea, despre care autorul ştie că acestea constituie produse;

şi, sub rezerva principiilor sale constituţionale şi a conceptelor fundamentale ale sistemului său juridic:

c) achiziţionarea, deţinerea sau folosirea bunurilor despre care cel care le achiziţionează, le deţine sau le foloseşte

ştie, în momentul dobândirii lor, că acestea constituie produse;

d) participarea, asocierea, conspirarea pentru a comite una dintre infracţiunile prevăzute în prezentul articol, precum

şi tentativa, complicitatea, instigarea, facilitarea şi consilierea privind comiterea oricăreia dintre infracţiunile

specificate în prezentul articol.

Apoi, paragraful 5 al aceluiaşi articol, ratificată de România fără amendamente referitoare la aceste dispoziţii,

prevede că „fiecare parte se va asigura că o condamnare anterioară sau simultană pentru o infracţiune predicat nu este o

condiţie pentru o condamnare pentru spălare de bani”. Mai mult, la art. 9 paragraful 6 din Convenţie se arată că fiecare

parte se va asigura că este posibilă condamnarea pentru spălarea de bani acolo unde se dovedeşte faptul că bunurile care fac

obiectul paragrafului 1 subparagrafele a sau b provin dintr-o infracţiune predicat, fără a fi necesar să se stabilească exact

care infracţiune.

În baza art. 20 din Constituţie, instanţa trebuie să acorde prioritate Convenţiei care de altfel a fost transpusă în

Legea nr. 656/2002, chiar dacă la prima vedere s-a părea că dispoziţiile acesteia contravin prevederilor art. 44 pct. 8 din

Legea fundamentală a României, conform cărora „caracterul licit al dobândirii se prezumă”, în cazul proprietăţii private.

Însă, trebuie subliniat că acest principiu înseamnă că deţinătorul unui bun nu trebuie să facă dovada caracterului licit al

deţinerii bunului (deoarece aceasta se prezumă), o asemenea dovadă ar reveni deţinătorului numai după ce organul judiciar a

făcut dovada caracterului ilicit al provenienţei bunului, făcând să se mute sarcina probei asupra deţinătorului. Or, actele

de schimb şi transfer cu caracter dubios relevă nu numai intenţia de ascundere, de disimulare, a unor bunuri, dar şi

caracterul acestora, provenienţa lor ilicită obligând pe deţinător să facă dovada contrarie

Revenind la dispoziţiile legale naţionale, interpretate prin prisma convenţiilor internaţionale la care România este

parte, instanţa mai reţine că potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Varşovia infracţiunea de spălare a banilor poate

subzista în condiţiile în care nu a intervenit condamnarea prealabilă a autorilor infracţiunii primare, instanţa învestită cu

judecarea infracţiunii de spălare a banilor fiind obligată să verifice, în baza probatoriului administrat în cauză, existenţa

condiţiilor de vinovăţie raportându-se la săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, şi nu a celor care au produs sumele

de bani supuse ulterior spălării. De aceea, s-a subliniat că în cadrul procesual al judecăţii se poate da efect valenţelor

autonomiei spălării banilor la soluţionarea laturii penale, în sensul că se poate şi trebuie analizat dacă faptele de spălare

a banilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor au ca situaţie-premisă alte infracţiuni decât cele

deduse judecăţii.

Conform acestui principiu instanţa nu depăşeşte limitele învestirii reţinând că faptele de spălare a banilor deduse

judecăţii pot avea ca infracţiune predicat şi alte infracţiuni decât cele în privinţa cărora inculpaţii au fost trimişi în

judecată, mai ales că şi legislaţia română permite condamnarea unei persoane pentru spălare de bani ca infracţiune autonomă,

adică în absenţa unei condamnări anterioare sau simultane pentru infracţiunea premisă şi fără o determinare precisă a

infracţiunii predicat sau a autorului acesteia având în vedere modalitatea de redactare a art. 29 alin. 1 din Legea nr.

656/2002 prin care legiuitorul defineşte obiectul material al spălării de bani ca fiind un bun care provine din săvârşirea de

infracţiuni, fără a specifica natura acesteia şi fără a impune condiţia existenţei unei condamnări prealabile sau

concomitente pentru infracţiunea care a generat fondurile supuse spălării.

Prin urmare, fiind o condiţie a laturii subiective a infracţiunii, sub aspect probatoriu, nu sunt necesare eforturi de

a proba infracţiunea predicat însăşi, ci doar reprezentarea autorului infracţiunii de spălare în legătură cu sursa banilor,

ceea ce poate fi realizat şi prin intermediul probelor indirecte.

Or, în condiţiile în care şi subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile supuse spălării poate fi tras la

răspundere penală pentru infracţiunea de spălare a banilor, este suficient a se proba că acele bunuri nu pot avea o

provenienţă licită raportat la circumstanţele faptice şi personale concrete.

În cauză, din coroborarea declaraţiilor martorului B. R. cu depoziţiile martorelor P. C. R. (fila 219, vol. II dosar

u.p.), V. M. (filele 137 – 138 vol. V dosar instanţă, fila 223, 224 vol. II dosar u.p.) şi Ţ. C. (fila 44 vol. VI instanţă,

fila 225, vol. II dosar u.p.), rezultă că inculpatul G. M. nu s-a limitat la recrutarea persoanelor vătămate indicate în

cuprinsul rechizitoriului, ci atât anterior, cât şi ulterior constituirii unui grup infracţional organizat împreună cu

coinculpaţii N. G. şi D. S., a racolat şi alte fete care practicau prostituţia în folosul lui atât pe raza mun. Sf. Gheorghe,

cât şi în străinătate, în Elveţia şi Grecia, iar în acest mod se poate explica existenţa resurselor financiare de care

dispunea în permanenţă inculpatul, în condiţiile în care nu presta nicio activitate remunerată sau generatoare de venituri.

Mai mult, din declaraţia martorului B. R. rezultă că inculpatul obişnuia să inducă în eroare fetele care lucrau pentru

el prin achiziţionarea în numele acestora a unor imobile în schimbul unei sume de bani mult inferioare sumelor încasate de la

acestea („de exemplu…cumpăra pe numele lor sau a cunoştinţelor acestora un apartament cu 6.000 euro, spunându-le că de fapt

valorează 20.000 euro”), faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune.

Din depoziţia aceluiaşi martor rezultă că inculpatul nu obişnuia să cumpere apartamente pe numele lui şi folosea

persoane interpuse pentru a evita confiscarea acestora. În consecinţă, inculpatul era preocupat în continuu de derularea în

secret a afacerilor sale şi ascunderea surselor generatoare de venituri.

În final, referitor la autoturismele marca Audi A8 şi Mercedes Benz S320 CDI, se constată că în primă fază, inculpatul

G. deţinea un BMW 525, de culoare gri pe care l-a cumpărat în data de 08.02.2010, de la S.C. ………….. S.R.L. în schimbul sumei

de 32.800 lei (fila 407 vol. IX dosar u.p.)

Acest autoturism a fost înstrăinat către N. G. în data de 24.08.2010 lei pentru 11.000 de euro (fila 406 vol. IX dosar

u.p.), iar după câteva luni G. M. îşi cumpără un alt autovehicul, respectiv un Audi A8 (fila 405 vol. IX dosar u.p.) în

schimbul sumei de 18.000 de euro. Ulterior, în 19.02.2013, şi acest autoturism este înstrăinat către martora P. P., concubina

martorului B. Cs. şi înlocuit cu autovehiculul marca Mercedes Benz S320 CDI, în valoare de 23.500, conform contractului de

vânzare –cumpărare pentru un vehicul folosit datat 30.05.2013 (fila 252, vol. II, dosar u.p., fila 251, vol. V, dosar u.p.).

Astfel cum s-a menţionat mai sus, metodele de spălare a banilor pot varia de la operaţiuni simple, cum ar fi cumpărarea

şi vânzarea de obiecte de lux, de exemplu maşini, până la tranzacţii financiare complexe menite a ascunde sura veniturilor

realizate de inculpat.

Se poate observa că inculpatul G. M. a apelat la mijloace şi metode variate menite a induce în eroare organele

competente în urmărirea, descoperirea şi identificarea infracţiunii de spălare a banilor. Pe când în cazul imobilelor

achiziţionate şi al sumelor transferate peste hotare, inculpatul s-a ferit să îi apară numele în tranzacţiile derulate, la

cumpărarea autoturismelor vigilenţa sa era diminuată, probabil crezând că aceste mijloace de transport nu vor atrage atenţia

niciunei instituţii sau organ al statului.

Inculpata N. G. şi martorii P. P. şi B. Cs. confirmă realitatea vânzărilor subsecvente, însă, sub aspectul

infracţiunii prev. de art. 29 lit. b din Legea nr. 656/2002, prezintă importanţă urmarea socialmente periculoasă a

activităţii întreprinse de către inculpat, respectiv ascunderea sau disimularea efectivă a adevăratei naturi, provenienţe sau

situări ai bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni.

Concluziile instanţei reţinute mai sus privind caracterul autonom al infracţiunii de spălare a banilor se menţin şi în

cazul autoturismelor cumpărate de inculpat care nu poate justifica sursa financiară care i-a permis cumpărarea unor obiecte

de lux de o valoare ridicată, iar din circumstanţele faptice care pot fi deduse din declaraţiile martorilor B. R., P. C. R. ,

V. M. şi Ţ. C., precum şi din vizitele periodice făcute în Grecia, recunoscute de inculpat, reiese că bunurile provin dintr-o

infracţiune.

Ca o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi disimulare, bunurile provenite din comiterea unei infracţiuni apar în

materialitatea lor într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală. În

concret, banii obţinuţi de G. M. din infracţiunea de trafic de persoane şi alte fapte penale, apar într-o altă formă, fiind

investite, printre altele, în autovehicule scumpe. În urma revânzării acestora şi achiziţionării unora noi, treptat se poate

pierde urma sumei de bani de provenienţă ilicită care a fost plasată în circuitul financiar în primă fază.

În ceea ce priveşte legătura de cauzalitate în cazul infracţiunii prevăzute în art. 29 lit. b din Legea nr. 656/2002,

observăm că legiuitorul a incriminat acţiuni care prin natura lor exprimă atât manifestarea exterioară, cât şi rezultatul

acestora. De aceea, nu este necesară o dovadă specială a legăturii de cauzalitate, fiind suficient să se fi săvârşit acţiunea

incriminată, iar schimbarea situaţiei bunurilor provenind din infracţiuni să se fi produs în mod efectiv, ceea ce rezultă

clar din analiza stării de fapt prezentată de instanţă.

De altfel, trebuie observat că la fiecare achiziţie, preţul autoturismelor cumpărate de inculpat creştea, de la 32.800

lei la 18.000 euro, pentru ca în final, să ajungă la 23.500 euro, detaliu care arată intenţia de a introduce în sistemul

financiar, la fiecare tranzacţie, o sumă mai mare care, astfel cum s-a arătat mai sus, nu are o provenienţă legală.

Pentru toate aceste considerente, instanţa reţine vinovăţia inculpatului sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de

art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002.

3. În al treilea rând, inculpatul G. M. a fost trimis în judecată şi pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 29

alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că în cursul lunii august 2012, a înstrăinat, cu ajutorul

inculpatului G. S., către B. Cs. un autoturism marca BMW cu numărul de înmatriculare ………….. care îi aparţinea inculpatei N.

G. pentru a disimula adevărata provenienţă a bunului.

În fapt, astfel cum rezultă din extrasul privind certificatul de înmatriculare a autovehiculului (fila 378, vol. II

dosar u.p.), copia cărţii de identitate a acestuia (fila 426, vol. II, dosar u.p.) şi fişa de evidenţă auto (fila 429, vol.

II dosar u.p.), autoturismul marca BMW, cu seria de şasiu ……………… a fost înmatriculat pe numele inculpatei N. G. în data de

26.08.2010, dată la care autovehicul avea nr. de înmatriculare ……………..

N. G. a cumpărat acest autoturism de la G. M. în data de 24.08.2010 lei pentru suma de 11.000 de euro (fila 406 vol. IX

Ulterior, în data de 18.07.2012, la solicitarea inculpatei, s-a dispus schimbarea numărului de înmatriculare în ……………

(filele 421 şi urm., vol. II dosar u.p.). Potrivit procesului verbal depus la fila 250, vol. I dosar u.p., autoturismul a

fost radiat şi reînmatriculat sub nr. de ………. în data de 18.07.2012, în condiţii care au născut suspiciuni în cadrul anchetei

desfăşurate, însă având în vedere soluţia de disjungere dispusă prin rechizitoriu, aspectele referitoare la noul număr nu

trebuie elucidate în această cauză.

În august 2012, inculpatul G. M. vinde autoturismul către martorul B. Cs., în schimbul sumei de 11.000 euro (exact

preţul la care a fost cumpărat de N. G.), întrucât, astfel cum declară inculpatul, N. G. nu i-a achitat preţul de vânzare a

acestuia. Martorul B. Cs. (fila 32, vol. IX dosar instanţă, filele 259 – 261, vol. II dosar u.p.) confirmă afirmaţiile

inculpatului, arătând că G. M. personal i-a spus că maşina îi aparţine fostei sale prietene care avea o datorie la el şi

dorea să vândă autoturismul în contul acelei datorii, astfel că a fost de acord să îl cumpere pentru 11.000 de euro, fără a

întocmi vreun act în acest sens. Martorul nu a păstrat autoturismul decât o perioadă scurtă de timp, făcând schimb cu B. R.

care la rândul său îl vinde martorului Sz. Sz. (filele 484 – 487, vol. II dosar u.p., filele 131- 132 vol. VIII dosar

instanţă).

Astfel cum rezultă din coroborarea declaraţiilor martorilor Sz. Sz. şi Sz. A. (filele 475 – 477, vol. II dosar u.p.,

filele 47 – 48, vol. VIII dosar instanţă), primul a încercat să vândă autoturismul marca BMW, numitului G. Zs., dar, întrucât

nu s-a prezentat certificatul de neurmărire fiscală, nu s-a perfectat vânzarea-cumpărarea, maşina fiind restituită.

Audiată fiind în faza de urmărire penală în calitate de martoră, D. M. a arătat că, în final, maşina a fost

achiziţionată de concubinul său, D. M. I., în data de 01.06.2013, de la o persoană poreclită Sz. Sz. (poreclit S.G.), la un

târg auto din mun. Braşov care i-a predat acestuia actele şi cheile autoturismului. Martora a mai arătat organului de

urmărire penală că în data de 03.07.2013, a fost anunţată de concubinul ei că acesta a fost reţinut la Arad, la graniţă,

întrucât avea un mandat emis pe numele său, iar maşina a fost indisponibilizată, cerându-i, în acelaşi timp, să ia legătura

cu vânzătorul S.G. şi să-i comunice că are nevoie de contract de vânzare – cumpărare pentru a putea ridica autoturismul marca

BMW de la organele de poliţie.

Astfel cum martora însăşi a susţinut, contractul de vânzare – cumpărare a autoturismului a fost trimis la adresa sa de

domiciliu, deja completat la toate menţiunile, cu excepţia semnăturii cumpărătorului, iar aceasta l-a semnat în momentul în

care l-a primit în condiţiile descrise mai sus, precizând, de asemenea, că nu o cunoaşte pe numita Sz. A. care figura în

contract în calitate de vânzătoare (filele 492 vol. II, dosar u.p.). La rândul ei, martora Sz. A. a arătat că a semnat un

contract în care figura o femeie la rubrica de vânzător, la rugăminţile lui Sz. Sz. care şi-a întemeiat solicitarea pe faptul

că martora figura pe poliţa de asigurare a autoturismului (filele 465, 483 vol. II dosar u.p.).

Instanţa reţine că în dispoziţiile art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, legiuitorul a prevăzut ca cerinţă

esenţială scopul schimbului sau transferului, şi anume ascunderea sau disimularea originii ilicite a acestor bunuri sau

ajutarea persoanei care a săvârşit infracţiunea să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei. Acest scop

trebuie să poată fi dedus din circumstanţele de fapt obiective, atât ale producerii bunului, cât şi ale schimbării sau

transferului efectiv ai acestuia (art. 6 pct. 2 lit. f din Convenţia Naţiunilor Unite).

Însă analizând probele relevante, instanţa apreciază că în cauză nu rezultă că inculpatul G. M. ar fi urmărit un

asemenea scop în momentul în care înstrăinat autoturismul inculpatei N. G..

Sub acest aspect, trebuie subliniat că cea mai simplă formă a transferului de bunuri este cea de mutare a bunului

dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită într-un alt loc, unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală.

Or, în speţă, în condiţiile în care nici nu s-a întocmit un act de vânzare-cumpărare între G. M. sau o persoană interpusă a

acestuia şi martorul B. Cs., aspect care a şi condus ulterior la indisponibilizarea autoturismului pentru lipsa actelor

justificative, nu se poate afirma că bunul ar fi dobândit măcar o aparenţă de legalitate.

Apoi, potrivit declaraţiei inculpatului G. M., susţinută şi de depoziţiile inculpatului G. S. şi ale martorului B. Cs.,

autoturismul a fost vândut pentru nerespectarea obligaţiei de plată a preţului asumată de către inculpata N. G.. Aceasta din

urmă a negat presupusa datorie pe care ar fi avut la G. M., afirmând că maşina a fost luată de acest inculpat, cu forţa, de

la G. S. care l-a adus în ţară pe prietenul lui C. M., martorul ocular la incidentul ivit în Oreocastro, soldat cu împuşcarea

inculpatului G. M..

Într-adevăr, rezultă din declaraţiile menţionate că autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare ………. a fost vândut

după ce în data de 04.06.2012, orele 20,30, în Oreocastro, Salonic, G. M. a fost împuşcat de concubinul lui N. G., aceasta

din urmă fiind încarcerată în perioada 23.06.2012 – 14.11.2012 sub acuzaţia de instigare (autor moral) la tentativă de omor

(fila 251, vol. III dosar u.p. – astfel cum au comunicat autorităţile elene).

Faţă de cele de mai sus, instanţa apreciază că în realitate răzbunarea a fost mobilul care l-a determinat pe inculpatul

G. să vândă, fără ştirea inculpatei N. G., autoturismul acesteia şi inculpatul nu a avut în vedere scopul reglementat de

Legea nr. 656/2002.

Această concluzie mai rezultă şi din faptul că în data de 22.03.2013, deci anterior depistării autovehiculului marca

BMW la graniţă, numita N. E. , mama inculpatei a susţinut în faţa procurorului de caz că autoturismul menţionat ar fi fost

sustras de către G. M. (filele 376 – 377 vol. II, dosar u.p.). De asemenea, se are în vedere că în data de 17.12.2013,

inculpata N. G. a solicitat restituirea autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare …………, susţinând că îi aparţine (fila

417, vol. II, dosar u.p.).

În consecinţă, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr.

656/2002, instanţa îl va achita pe inculpat pentru această faptă, în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen.

4. În al patrulea rând, se reţine în sarcina inculpatului G. M. comiterea infracţiunii prev. de art. 29 alin. 1 lit. a

din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că în cursul lunii februarie 2013, a înstrăinat, către B. Cs. un autoturism marca

Audi A8 cu numărul de înmatriculare ………….. cunoscând că autoturismul este urmărit de autorităţile judiciare din Grecia.

Instanţa reiterează că scopul schimbării sau transferului de bunuri, produs al infracţiunii principale, trebuie să fie

ascunderea sau disimularea originii ilicite. Or în cazul autoturismului marca Audi A8, se menţin considerentele expuse la

pct. 2, astfel, fără a relua motivele arătate în acea parte a prezentei hotărâri, instanţa punctează numai existenţa

infracţiunii prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 constând în disimularea adevăratei naturi a provenienţei

banilor cu care au fost achiziţionate maşinile care au intrat şi ieşit din patrimoniul inculpatului de-a lungul a mai multor

ani (în perioada 2010 – 2013) şi nu a infracţiunii prev. de lit. a al aceluiaşi articol, presupus a fi comis de inculpat cu

ocazia înstrăinării acestora. Cu alte cuvinte, obiectul infracţiunii de spălare a banilor îl constituie suma de bani

investită în achiziţionarea obiectelor de lux, şi nu bunul astfel cumpărat.

De asemenea, se reţine că transferarea proprietăţii asupra unui bun urmărit de autorităţile judiciare naţionale sau

străine nu constituite infracţiunea de spălare a banilor în condiţiile în care obiectul supus operaţiunii de spălare,

identificat şi depistat de organele judiciare, este înstrăinat în condiţii de transparenţă, fără metode de ascundere a

naturii tranzacţiilor efectuate cu privire la acesta, cum este şi cazul de faţă.

Sub acest aspect se reţine că, spre deosebire de autoturismul marca BMW, autoturismul marca Audi A8 a fost vândut cu

îndeplinirea formalităţilor legale prevăzute în cazul vânzării-cumpărării de autovehicule folosite.

Astfel, în data de 19.02.2013, între G. M. şi P. P. (fila 126 vol. VII dosar instanţă, filele 256 – 258, vol. II dosar

u.p.), s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect autoturismul marca Audi A8, cu nr. de înmatriculare …………,

serie şasiu ………………, preţul stabilit fiind de 16.500 euro (fila 252, vol. II, dosar u.p.), iar la data de 11.03.2013, a şi

fost înmatriculat pe numele martorei (fila 253, vol. II, dosar u.p.). Ca urmare, bunul putea fi depistat cu uşurinţă, nefiind

ascuns de autorităţi.

Întrebat fiind despre motivul înstrăinării, G. M. a afirmat că a vândut autoturismul în perioada în care cu fosta sa

prietenă C. I. a încercat să deschidă o afacere în Grecia şi avea nevoie de bani, iar maşina sa consuma mult combustibil,

nefiind rentabil să o ţină. Inculpatul a mai arătat că în acea perioadă a fost urmărit, de persoane de etnie rusă sau

albaneză, astfel că vroia să evite distrugerea bunului său de către aceştia.

Martorii C. I. (filele 37 – 38 vol. IX dosar instanţă) şi B. Cs. confirmă că autoturismul a fost vândut întrucât în

anul 2013, aflându-se în Grecia, G. M. avea probleme financiare.

Deşi nu poate accepta explicaţia dată de inculpat, pentru motivele expuse mai sus, având în vedere şi diferenţa de preţ

existent între autoturismul marca Audi A8 înstrăinat în februarie 2013 şi autovehiculul Mercedes Benz cumpărat în locul

acestuia, în 30.05.2013, care nu reflectă presupusele dificultăţi de ordin material, totuşi instanţa nu poate să reţină

această infracţiune în sarcina inculpatului pentru că nu rezultă scopul prevăzut de legiuitor pentru existenţa acesteia.

Apoi, din răspunsul autorităţilor elene rezultă că inculpatul G. M. a fost urmărit de organele judiciare competente din

Salonic pentru comiterea unor infracţiuni de genul celor pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, respectiv

trafic de persoane şi grup infracţional organizat, reţinându-se, printre altele, în sarcina sa că ar fi transportat femei

exploatate sexual, cu autoturismul înmatriculat sub nr. …………. Însă, deşi mai multe autovehicule au fost confiscate de

procuratura din Salonic, totuşi autoturismul inculpatului nu a făcut obiectul vreunui ordin de indisponibilizare sau măsuri

asigurătorii (filele 175 – 177, vol. I dosar u.p.). Chiar dacă în Grecia, stat membru U.E., s-ar fi emis un ordin de

indisponibilizare sau confiscare a acestui bun mobil, în vederea aducerii la îndeplinire a măsurii dispuse, autorităţile

aveau la îndemână instrumente judiciare internaţionale adoptate la nivelul Uniunii Europene (Decizia-cadru 2003/577/JAI a

Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau a

probelor şi al Deciziei-cadru 2006/783/JAI2006/783/JAI din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoaşterii

reciproce la ordinele de confiscare).

Pentru motivele arătate mai sus, se va dispune achitarea inculpatului sub aspectul comiterii acestei infracţiuni, în

baza art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen.

4. În final, inculpatul G. M. a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea

nr. 656/2002, constând în aceea că în cursul lunii august 2012, a dobândit de la inculpata N. G. suma de 1.000 euro cunoscând

că provine din exploatarea persoanelor vătămate S. A. M. şi C. M..

Din datele existente în dosarul de urmărire penală referitoare la încasările şi plăţile efectuate prin Western Union

rezultă că în data de 26.08.2010, inculpata N. G. a trimis inculpatului G. M. suma de 1.000 de euro (filele 255 şi 269, vol.

Audiaţi fiind şi cu privire la acest aspect, inculpaţii au prezentat explicaţii diferite pentru a justifica transferul

sumei de 1.000 de euro prin Western Union.

Astfel, inculpata N. G. (filele 144 – 147 vol. IV dosar instanţă, filele 204 – 205, 209 – 214, 257 – 262 vol. X dosar

u.p.), în faza de judecată a afirmat că a trimis bani lui G. M. pentru imobilul achiziţionat de la acesta. Însă declaraţia sa

nu se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar din care rezultă că în numele său, inculpata nu a achiziţionat vreun bun

imobil de la coinculpat, iar contractele încheiate între G. M. şi rudele inculpatei sau persoane apropiate acestora, au date

ulterioare transmiterii sumei de 1.000 de euro (06.10.2011 – apartamentul cumpărat de H. I. , concubinul surorii inculpatei,

respectiv 07.10.2010, locuinţa achiziţionată de mama inculpatei, N. E.).

Pe de altă parte, nici afirmaţiile inculpatului G. M. care a arătat că suma primită reprezintă un cadou oferit de

inculpată de ziua lui, nu au suport probatoriu, întrucât nu numai că cei doi inculpaţi abia în vara anului 2010, reluaseră

legătura după mult timp, dar pe vremea respectivă nici nu se aflau în relaţii aşa de strânse încât să se justifice oferirea

unui asemenea cadou substanţial.

Singura explicaţie plauzibilă este cea susţinută şi prin declaraţia dată de persoana vătămată S. A.-M., respectiv

recompensarea în acest mod a inculpatului G. M. pentru recrutarea victimei S. A.-M..

Elementul material al modalităţii de săvârşire a infracţiunii prevăzute de art. 29 pct. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002

constă în acţiunile de dobândire, deţinere sau folosire de lucruri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de

infracţiuni.

Deşi în principiu, autorul infracţiunii predicat poate să fie şi subiect pasiv al infracţiunii de spălare a banilor,

totuşi, cel puţin sub aspectul modalităţilor de comitere prev. de art. 29 lit. c din actul normativ menţionat, organele

judiciare trebuie să manifeste o atenţie sporită pentru a evita confuzia între produsul infracţiunii principale sau scopul

urmărit de persoana care a comis-o şi obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor.

În speţă, prin infracţiunea de trafic de persoane, s-a urmărit obţinerea unor foloase materiale prin exploatarea

victimelor, iar sumele de bani astfel obţinute pot constitui obiectul infracţiunilor prev. de Legea nr. 656/2002 prin care

inculpaţii să încerce ascunderea originii ilicite a bunurilor dobândite ilicit.

Or, simplul fapt că în cadrul unui grup infracţional organizat, se efectuează transferuri de bani proveniţi din

infracţiunea scop, nu poate fi încadrat în art. 29 alin. 1 lit. c.

Pentru existenţa infracţiunii de spălare a banilor, în primul rând este necesar efectuarea unor demersuri în vederea

separării fondurilor de sursa lor ilicită, ceea ce presupune transferarea acestora unor persoane interpuse sau străine de

indivizii care sunt implicaţi în afacerile interzise de lege şi care ar putea fi supravegheate de organele judiciare, pentru

ca, pe urmă, fondurile să fie introduse, prin achiziţionarea de bunuri, investiţii pe piaţa imobiliară sau alte asemenea

metode, în circuitul economic legal.

Suma de 1.000 de euro primită de inculpatul G. M. în condiţiile descrise mai sus, în opinia instanţei, constituie

produsul infracţiunii de trafic de persoane, astfel că dobândirea acesteia nu se circumscrie elementului material al

infracţiunii de spălare a banilor. Deşi în cauză există probe şi circumstanţe faptice obiective că inculpatul a apelat la

operaţiuni de spălare a banilor pentru a justifica existenţa în patrimoniul său a sumelor provenite din exploatarea fetelor,

acţiunile întreprinse în acest sens au fost analizate mai sus, la pct. 2 şi constituie infracţiunea prev. de art. 29 lit. b

din Legea nr. 656/2002 în forma disimulării originii sumelor de bani de provenienţă ilicită. Altfel spus, instanţa consideră

că modalitatea în care a inculpatul a intrat în posesia beneficiului material realizat de pe urma săvârşirii infracţiunii de

trafic de persoane, respectiv prin transferul efectuat prin Western Union, nu poate constitui o infracţiune de sine

stătătoare şi autonomă de fapta penală care a generat venitul ilicit, motiv pentru care se va dispune achitarea inculpatului

în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen.

B. Faptele reţinute în sarcina inculpatului G. S.

1. Infracţiunea prev. de art.29 al.1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că, la data de 14.05.2012, a

achiziţionat un imobil situat în mun. Sfântu Gheorghe, ………….., jud. Covasna cunoscând că în fapt îi aparţine lui G. M. şi a

fost achiziţionat din banii rezultaţi ca urmare a comiterii infracţiunii de trafic de persoane.

În fapt, instanţa reiterează că imobilul situat în mun. Sfântu Gheorghe, ………………, a fost achiziţionat de G. M. în data

de 17.11.2010, care prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2746 din data de 06.10.2011 i l-a

vândut martorului H. I., în schimbul sumei de 21.000 de lei.

După numai câteva luni, în data de 14.05.2012, inculpatul G. S. cumpără acest imobil de la H. I. , în schimbul sumei de

21.000 lei (filele 98 – 99, vol. IX dosar u.p.) şi, la rândul său, în data de 10.07.2012, după nici măcar două luni, îl

înstrăinează numitului V. Gy. – J., pentru preţul de 20.000 lei (fila 46 vol. IX dosar u.p.).

Sub aspect probatoriu, se reţin declaraţiile martorului H. I. (filele 325 – 328, vol. II dosar u.p.) care a arătat că

inculpata N. Zs. l-a rugat să cumpere o garsonieră de la G. M., dar nu el a plătit preţul care figurează în contract. În

continuare, martorul a mai relatat că la un moment dat N. Zs. şi N. G. s-au certat cu G. M., motiv pentru care acesta din

urmă i-a zis că trebuie să transcrie garsoniera pe numele altcuiva şi în aceste condiţii s-a încheiat contractul între martor

şi G. S., în oraşul Covasna.

Apoi, se mai reţine că declaraţiile inculpaţilor G. M., G. S. şi N. Zs. sunt contradictorii sub acest aspect, fiecare

dintre ei prezentând o stare de fapt diferită, analizate pe larg, mai sus, cu ocazia prezentării infracţiunilor reţinute în

sarcina inculpatului G. M..

În esenţă, trebuie subliniat că inculpatul G. S. nu a plătit şi nu a primit nicio sumă de bani în urma tranzacţiilor

imobiliare menţionate, deci, în mod efectiv, apartamentul nu a intrat în patrimoniul său, decât scriptic. Apoi, astfel cum

însuşi inculpatul a susţinut în faţa organelor de urmărire penală, acesta a acţionat la solicitarea lui G. M. (filele 124 –

126, 135 – 144, vol. X dosar u.p). Deşi în faţa instanţei, inculpatul G. S. a susţinut că la rugămintea lui N. Zs. a acceptat

ca imobilul să fie transcris pe numele său pentru ca aceasta să nu o piardă pentru neplata preţului (filele 136 – 140, vol.

IV dosar fond), instanţa consideră că primele declaraţii reflectă adevărul, văzând şi relaţia de subordonare existentă între

G. S. şi G. M. evidenţiate prin notele de redare a comunicărilor interceptate în cauză din care rezultă că primul se conforma

întru-totul solicitărilor formulate de cel din urmă (vol. VII dosar u.p.). Apoi, într-un timp foarte scurt, inculpatul G. S.

a şi fost de acord cu revânzarea apartamentului, tot la solicitarea inculpatului G. M. şi către persoana indicată de acesta

din urmă.

Chiar dacă s-ar accepta posibilitatea că G. S. nu a fost sub controlul coinculpatului G. M., ci a acţionat în

beneficiul lui N. Zs., această circumstanţă nu are înrâurire asupra soluţiei ce se va pronunţa întrucât această infracţiune

poate fi comisă şi sub forma de vinovăţie a intenţiei indirecte. Intenţia rezultă din faptul că G. S. avea cunoştinţă despre

rolul fiecărui inculpat în cadrul grupului infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de trafic de persoane.

Însuşi inculpatul a descris acest detaliu în faţa instanţei, menţionând, de exemplu, faptul că N. Zs. colecta banii câştigaţi

de persoanele vătămate în urma practicării prostituţiei, în lipsa surorii sale.

Din toate aceste circumstanţe faptice rezultă existenţa infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, acesta acţionând

cu scopul de a îl ajuta pe G. M. în completarea etapelor de spălare a banilor proveniţi din infracţiunea de trafic de

persoane la comiterea căreia a participat şi el, la rândul său, având cunoştinţă de activităţile derulate în Grecia constând

în exploatarea persoanelor vătămate.

2. Infracţiunea prev. de art. 29 al.1 lit. c din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că în perioada 2010-2012 a

primit de la D. S. suma de 2.270 euro cunoscând că provine din comiterea infracţiunii de trafic de persoane.

Din anexa nr. 5 la procesul-verbal întocmit în data de 06.03.2013 şi anexa 15 la raportul de constatare întocmit de

inspectorul antifraudă (filele 260 şi 466, vol. IX dosar u.p.) rezultă că în perioada 27.05.2011 – 30.03.2012, inculpatul a

primit suma totală de 2.270 de euro în patru tranşe împărţite astfel: 1.600 euro în data de 27.05.2011, 250 euro în

07.12.2011, 270 euro în 17.01.2012 şi 150 euro în 30.03.2012.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul D. S. (filele 116 – 119 vol. VII dosar instanţă) a negat că ar fi

transferat aceste sume de bani inculpatului G. S., dar declaraţiile sale vor fi înlăturate în baza înscrisurilor depuse la

dosarul de urmărire penală, respectiv a răspunsului comunicat de Western Union referitor la încasările şi plăţile efectuate

de inculpaţi, din care rezultă contrariul.

Apoi, se reţine că inculpatul G. S. (filele 136 – 140, vol. IV instanţă, filele 124 – 126, 135 – 144, vol. X dosar

u.p.) a încercat să justifice încasările respective, susţinând în faza de urmărire penală că sumele primite prin Western

Union erau destinate lui N. G. şi le-a remis în totalitate acesteia sau mamei sale, pentru ca ulterior, în faţa instanţei, să

revină asupra celor declarate şi să afirme că banii au fost trimişi în vederea achiziţionării de combustibil. În opinia

instanţei, această schimbare de poziţie reflectă încercările inculpatului de a îşi modela declaraţia în funcţie de

explicaţiile date de coinculpaţi sub aspectul fiecărei fapte penale cercetate. În concret, în acest mod, a intenţionat să

confirmare declaraţia inculpatei N. G. (filele 144 – 147 vol. IV instanţă, filele 204 – 205, 209 – 214, 257 – 262 vol. X

dosar u.p.) care a afirmat că banii au fost trimişi de D. S. pentru întreţinerea maşinii (schimburi de ulei, cumpărare de

anvelope, plata poliţei RCA şi schimbare parbriz spart).

Însă, văzând datele la care s-au efectuat transferurile menţionate, nu poate fi trecută cu vederea că aceasta coincide

cu perioada în care inculpatul a contribuit, într-un fel sau altul, la activitatea grupului infracţional, prin transportarea

victimelor şi recrutarea persoanelor vătămate N. K. şi O. E. T.. Trebuie remarcat că în februarie 2012 a fost recrutată

persoana vătămată N. K., iar în luna martie al aceluiaşi an, s-a efectuat ultimul transfer de bani, deşi inculpatul a condus

autoturismul inculpatei cel puţin până în iunie 2012, când a fost împuşcat G. M..

Toate aceste circumstanţe justifică concluzia că banii reprezintă folosul obţinut de inculpatul G. S. din exploatarea

victimelor traficului de persoane, dar nu face dovada faptului că aceste sume constituie, în acelaşi timp, şi obiectul

material al infracţiunii de spălare a banilor.

S-a subliniat mai sus, că trebuie făcută distincţie între scopul urmărit prin comiterea infracţiunii predicat şi

produsul acestei infracţiuni, pe de o parte, şi obiectul material şi scopul infracţiunii de spălare a banilor, pe de altă

parte.

Nicio probă administrată în cursul procesului penal nu indică întreprinderea unor demersuri menite a ascunde

provenienţa sumei de 2.270 de euro care deşi a fost transferat dintr-o ţară în alta (din Grecia în România), totuşi a rămas

în cadrul cercului de persoane care au participat la comiterea infracţiunii principale.

Mai mult, nici nu s-a încercat deghizarea bunurilor în acte aparent licite (cum ar fi de exemplu, donaţie, împrumut

etc.) pentru a se putea fundamenta acuzaţia de spălare a banilor pe circumstanţe faptice obiective potrivit alin. 4 al art.

29 din Legea nr. 656/2002. Explicaţiile date de inculpaţi în cursul procesului penal nu sunt apte a suplini lipsa

operaţiunilor menite a acoperi provenienţa ilicită a banilor care trebuie, în mod obligatoriu, să existe în momentul

dobândirii acestora pentru a se putea reţine infracţiunea prev. de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 (de exemplu,

putem vorbi de infracţiunea de spălare a banilor în cazul deghizării în donaţie a unei sume de bani sau altor bunuri primite

ca mită).

În consecinţă, se va dispune achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen.

3. Infracţiunea prev. de art. 29 al.1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că în cursul lunii august 2012,

a înstrăinat, cu ajutorul inculpatului G. M., către B. Cs. un autoturism marca BMW cu numărul de înmatriculare ,,,,,,,,,,,,,

care îi aparţinea inculpatei N. G. pentru a disimula adevărata provenienţă a bunului.

În fapt, N. G. a cumpărat acest autoturism de la G. M. în data de 24.08.2010 lei pentru suma de 11.000 de euro (fila

406 vol. IX dosar u.p.). Ulterior, în august 2012, inculpatul G. M. îl vinde martorului B. Cs. în schimbul sumei de 11.000

euro, întrucât, astfel cum declară inculpatul, N. G. nu i-a achitat preţul de vânzare a acestuia.

Deşi, detaliile prezentate de inculpaţii N. G., G. S. şi G. M. referitoare la circumstanţele concrete în care acesta

din urmă a ajuns din nou, după doi ani, în posesia autoturismului, sunt diferite, totuşi declaraţiile celor trei coincid cu

privire la un singur aspect, respectiv că G. S. a fost cel care a condus maşina din Grecia în România şi a lăsat-o în garajul

cumpărat de mama inculpatului G. M..

Instanţa reţine că în cazul variantei normative prevăzute în art. 29 alin. 1 lit. b, spălarea banilor are ca element

material fie acţiunea de ascundere, fie acţiunea de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei,

a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de

Atât acţiunea de ascundere, cât şi acţiunea de disimulare vizează, în fapt, un ansamblu de fapte concrete prin care

spălătorul de bani urmăreşte să confere o aparenţă de legalitate produsului infracţiunilor. Ascunderea sau disimularea, în

accepţiunile date mai sus, se referă atât la bunul material, cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din

infracţiunea principală.

Ascunderea adevăratei naturi sau a provenienţei bunurilor presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze

provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală, cărora să li se atribuie o

identitate falsă.

Or, faptele inculpatului G. S. săvârşite în legătura cu autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare ……….. nu au

o asemenea natură sau finalitate. Din probe rezultă că G. S., ulterior parcării autoturismului în garajul achiziţionat de

mama inculpatului G. M., nu a avut nicio contribuţie la înstrăinarea acestuia către B. Cs.. Din coroborarea declaraţiilor

date de inculpatul G. S. şi martorul B. Cs. rezultă că cei doi nu se cunoşteau, iar negocierile au fost purtate numai cu

inculpatul G. M., la care nu a asistat G. S..

Disimularea provenienţei ilicite a bunului nu înseamnă ascunderea fizică a acestuia, ci presupune operaţiuni în urma

cărora, la o primă analiză cel puţin, bunul să apară ca fiind rezultatul unor activităţi legale.

În favoarea lui G. S. pledează şi faptul că nici măcar în sarcina coinculpatului G. M. nu s-a putut reţine infracţiunea

de spălare a banilor având ca obiect material autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare …………… întrucât nu rezulta

scopul stipulat de legiuitor în cuprinsul art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, respectiv acela de ascundere sau

disimulare a originii ilicite a acestuia.

În temeiul acestora considerente, se va dispune achitarea inculpatului şi pentru această infracţiune, în baza art. 16

alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen.

C. Faptele reţinute în sarcina inculpatelor N. G. şi N. Zs.

1. Infracţiunea prev. de art. 29 al.1 lit. a din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că în perioada 2010-2012,

inculpatele ar fi transferat sumele de bani rezultate din exploatarea persoanelor vătămate vătămate O. T. E., R. E. E., P.

N., S. A. M., F. B. Zs., F. D., C. M., N. K., B. A.. şi a martorul cu identitate protejată „J………….” prin obligarea la

practicarea prostituţiei.

Prin actul de sesizare s-a reţinut că inculpata N. G. ar fi transferat către N. E. suma netă de 4.437 USD, către G. M.

suma netă de 1.266 USD şi către inculpatul D. S. suma netă de 370 USD. În sarcina inculpatei N. Zs. s-a reţinut transferarea

sumei de 5.014 USD către mama ei, N. E..

Din ansamblul materialului probator administrat în cursul procesului penal, instanţa reţine că în anul 2010, inculpata

N. G. a transferat prin Western Union suma totală de 3.500 de euro (echivalentul sumei de 4.437 USD) către mama ei, N. E.

De asemenea, în perioada iunie 2010 – august 2012, inculpata N. Zs. a transferat către N. E.suma totală de 3.900 euro

(echivalentul sumei de 5.014 USD).

Starea de fapt rezultă atât din răspunsul comunicat de Western Union privind încasările şi plăţile efectuate prin

intermediul serviciilor sale de către inculpaţi, precum şi din raportul de constatare întocmit de inspectorul antifraudă din

cadrul P.Î.C.C.J. (filele 268 – 270, 272 – 274, 408 – 439, 463 vol. IX dosar u.p.).

De asemenea, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la martorul K. J. (fila 482 – 483, vol. I dosar.u.p.), au

fost identificate un număr de 24 de înscrisuri care fac referire la transferuri bancare de tip Western Union, în perioada

11.03.2009 – 25.10.2012, între inculpaţii N. G., N. Zs. şi D. S., în calitate de expeditori şi N. E, în calitate de

destinatar, suma primită de aceasta din urmă fiind 250 euro de la D. S., 450 euro de la N. Zs. şi 2.600 euro şi 40.000 HUF de

la N. G..

Din analiza înscrisurilor menţionate rezultă că transferurile au avut un caracter ritmic, erau frecvente, constituite

din sume mici de bani şi efectuate la intervale scurte de timp, chiar de mai multe ori, în aceeaşi lună, la o diferenţă de

câteva zile.

În ceea ce o priveşte pe N. Zs., din probe rezultă că suma de 2.100 de euro, deci mai mult de jumătate din suma totală

de 3.900 euro, a fost trimisă prin Western Union numitei N. E. după data de 04.06.2012 când a fost împuşcat G. M., respectiv

în perioada 07.06.2012 – 06.08.2012, ceea ce dovedeşte nu numai preluarea de către inculpată a afacerilor derulate în Grecia,

după arestarea surorii sale şi implicarea sa în exploatarea persoanelor vătămate, dar şi provenienţa sumelor transferate din

Salonic în România. Pentru aceste motive, instanţa va înlătura şi apărările inculpatei N. Zs. care a afirmat că banii trimişi

mamei sale sunt banii câştigaţi de către ea însăşi din practicarea prostituţiei (filele 341 – 346, vol. X dosar u.p.).

O altă circumstanţă care este avută în vedere de instanţă în baza art. 29 alin. 4 din Legea nr. 656/2002, este

comportamentul şi acţiunile beneficiarei sumelor de bani trimise de inculpate. Astfel, N. E. a primit banii transferaţi de

fetele ei, pe care i-a şi investit în afaceri care nasc suspiciuni cu privire la natura lor licită. În 07.10.2010, aceasta a

cumpărat de la G. M., un membru al grupului infracţional organizat, apartamentul situat în oraşul Covasna, pe str. ……………, pe

care ulterior l-a şi vândut uneia dintre persoanele exploatate de acelaşi grup, respectiv lui C. M..

Nu poate fi omis nici faptul că N. E. avea cunoştinţă despre afacerile surorilor N. G. şi Zs., întrucât, astfel cum s-a

reţinut mai sus, a adăpostit-o pe O. T. E., înainte ca aceasta să fie transportată în Grecia şi obligată să se prostitueze în

folosul grupului infracţional. Mai mult, N. E. l-a primit pe copilul persoanei vătămate C. M. şi l-a îngrijit în perioada în

care aceasta practica prostituţia în Salonic. De altfel, din probatoriu rezultă că membrii grupării s-au şi folosit de

copilul minor al victimei C. M. pentru a o obliga să continue practicarea prostituţiei în folosul lor.

Din aceste elemente faptice obiective poate fi dedus scopul avut în vedere de inculpate în momentul transferării

bunului provenit din infracţiunea de trafic de persoane, către N. E., respectiv ascunderea sau disimularea originii ilicite a

acestuia.

În schimb, în ceea ce priveşte sumele primite de D. S. şi G. M. de la inculpata N. G., instanţa nu poate constata

existenţa infracţiunii întrucât nu rezultă intenţia sau scopul prevăzut de art. 29 alin. 1 lit. a.

De altfel, suma de 1.266 USD este echivalentul sumei de 1.000 euro, transferaţi prin Western Union în data de

26.08.2010 (fila 463, vol. IX dosar u.p.), a cărei natură a fost analizată cu ocazia prezentării infracţiunilor reţinute în

sarcina inculpatului G. M., motiv pentru care este de prisos reluarea acestora.

Fundamentarea soluţiei de achitare a inculpatului G. M. pentru fapta de a dobândi suma de 1.000 de euro proveniţi din

exploatarea persoanelor vătămate Ş. A. M. şi C. M., este valabilă şi în ceea ce priveşte suma primită de inculpatul D. S. de

la N. G., având în vedere calitatea inculpatului în cadrul grupului infracţional constituit cu scopul de a comite

infracţiunea de trafic de persoane şi lipsa probelor din care să rezulte existenţa operaţiunilor efective de spălare a

banilor sau a scopului prevăzut de legiuitor la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002. Şi în acest caz, bunul nu a

fost separat de sursa sa ilicită, ci a rămas în sfera de activitate a inculpaţilor care au comis infracţiunea.

2. Infracţiunea prev. de art. 29 al.1 lit. c din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că în perioada iunie 2010 –

august 2012, inculpata N. G. ar fi primit de la D. S., suma totală netă de 61.800 euro şi 50.000 HUF, iar inculpata N. Zs.

suma de 1.680 euro, cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.

Transferarea sumelor de bani indicate nu poate fi contestată întrucât rezultă dincolo de orice dubiu din înscrisurile

depuse la dosar (filele 263 – 267, 287, 295, 437, 464, 466, vol. IX dosar u.p.), însă instanţa nu poate trece cu vederea că

toate aceste operaţiuni s-au derulat între membrii grupării, în mod direct şi fără folosirea vreunor metode care să indice

intenţia, chiar şi indirectă a inculpatelor de a face parte din acţiunea de legalizare a banilor „murdari”.

Dacă în cazul infracţiunilor prevăzute la lit. a şi b al art. 29 alin. 1 din Legea nr. 656/2002, în opinia instanţei,

operaţiunile de ascundere sau disimulare a provenienţei ilicite a bunurilor pot fi concomitente sau subsecvente momentului în

care spălătorul de bani intră în posesia acestora, în opinia instanţei, în situaţia infracţiunii reglementate la lit. c al

aceluiaşi articol, situaţia este diferită. În acest caz, în momentul dobândirii, deţinerii sau folosirii bunurilor provenite

din comiterea de infracţiuni trebuie să existe deja acte sau acţiuni care le acordă o aparenţă de legalitate. În caz contrar,

orice persoană ar putea fi tras la răspundere penală pentru infracţiunea de spălare a banilor, dacă asupra sa este găsit

produsul infracţiunii predicat deşi rezoluţia infracţională este una singură (de exemplu, dacă persoana care sustrage un bun,

este prins cu bunul furat asupra sa), ceea ce ar echivala cu o dublă incriminare.

Instanţa reiterează şi considerentele expuse mai sus, respectiv diferenţa dintre produsul infracţiunii principale şi

obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor, precum şi faptul că pentru existenţa infracţiunii de spălare a

banilor, în primul rând este necesară efectuarea unor demersuri în vederea separării fondurilor de sursa lor ilicită, ceea ce

presupune transferarea acestora unor persoane interpuse sau străine de indivizii care sunt implicaţi în afacerile interzise

de lege şi care ar putea fi supravegheate de organele judiciare, pentru ca, pe urmă, fondurile să fie introduse, prin

achiziţionarea de bunuri, investiţii pe piaţa imobiliară sau alte asemenea metode, în circuitul economic legal.

Sumele primite de inculpate de la D. S., în opinia instanţei, constituie produsul infracţiunii de trafic de persoane,

astfel că dobândirea acestora nu se circumscrie elementului material al infracţiunii de spălare a banilor. Întrucât

transferul efectuat prin Western Union, nu poate constitui o infracţiune de sine stătătoare şi autonomă de fapta penală care

a generat venitul, în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen., se va dispune achitarea inculpatelor sub aspectul

comiterii infracţiunii prev. de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002.

3. Infracţiunea prev. de art. 29 al.1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că la data de 26.08.2010,

inculpata N. G. a achiziţionat a autoturismului marca BMW 525 cu numărul de înmatriculare …………..

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare depus la fila 406 vol. IX al dosarului de urmărire penală, în data de

24.08.2010, N. G. a cumpărat autoturismul marca BMW 525 de la G. M. pentru suma de 11.000 de euro pe care în data de

26.08.2010, l-a înmatriculat sub nr. ………………

În cazul variantei normative alternative din art. 29 alin. 1 lit. b, urmarea imediată naturală a infracţiunii de

spălare a banilor este ascunderea sau disimularea efectivă (ca rezultat al acţiunii de ascundere şi disimulare) a adevăratei

naturi, provenienţe, situării, dispoziţiei, circulaţiei sau proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Prin

faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor, fie o

schimbare efectivă juridică (prin ascundere), astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata lui natură sau

provenienţă (de pildă, banii sustraşi printr-o spargere sunt prezentaţi, cu ajutorul unor acte false, ca fiind proveniţi

dintr-o donaţie) ori este denaturată situarea lor, modul cum s-a dispus de aceste valori, cum au circulat sau cine este

adevăratul proprietar al bunurilor, făptuitorul folosind în acest caz acte false publice sau private. De altfel, în

majoritatea cazurilor, documentaţia falsă este utilizată în procesul de spălare a banilor.

Ca o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi a disimulării, bunurile provenite din infracţiune apar în materialitatea

lor într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală.

Însă niciuna din aceste situaţii nu este incidentă în speţă. Astfel, în primul rând, având în vedere că N. G. s-a

reîntâlnit cu G. M. după o perioadă relativ lungă de timp pe care inculpata a petrecut-o în străinătate, nu se poate trage

concluzia că aceasta avea cunoştinţă despre faptul că autoturismul poate proveni din săvârşirea unei infracţiuni.

Apoi, nu există o acţiune de disimulare a provenienţei bunului din moment ce din probe rezultă că maşina a ieşit din

patrimoniul inculpatului G. M. care ulterior nu a avut nici un control asupra acesteia.

În final, cel mai important aspect rezultă din faptul că acest autoturism a servit scopului pentru care cei doi

inculpaţi au constituit, alături de D. S., grupul infracţional organizat, respectiv în vederea transportării din România în

Grecia a persoanelor vătămate exploatate de către membrii grupării.

În consecinţă, se va pronunţa o soluţie de achitare a inculpatei sub aspectul comiterii acestei infracţiuni, în baza

art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen., nefiind dovedit că a fost comisă sub forma de vinovăţie prevăzută de lege.

D. Faptele reţinute în sarcina inculpatei B. M.

Prin actul de sesizare, în sarcina inculpatei s-au reţinut mai multe infracţiuni de spălare a banilor, respectiv:

– dobândirea de bunuri cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 29 al.1 lit. c din Legea

nr. 656/2002 constând în aceea că în perioada 2010-2012, a dobândit de la inculpatul G. M., suma totală de 62.000 euro

cunoscând că provine din comiterea infracţiunii de trafic de persoane, în scopul de a achiziţiona bunuri pentru a ascunde

originea ilicită a acestor bani;

– disimularea adevăratei naturi a provenienţei bunurilor cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni prev. de art.

29 al. 1 lit. b din Legea nr.656/2002, constând în aceea că în perioada 2010-2013, a achiziţionat următoarele bunuri din

banii trimişi de inculpatul G. M.:

• terenul extravilan în suprafaţă de 17.300 mp situat în com. Arcuş, jud. Covasna înscris în CF nr………………….;

• terenul intravilan în suprafaţă de 2.984 mp situat în mun. Sfântu Gheorghe, …………., jud. Covasna înscris în CF nr. …….

împreună cu G. V.;

• garaj situat pe str. ………. din mun. Sfântu Gheorghe înregistrat la Primăria mun. Sfântu Gheorghe în 15.05.2012;

29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că a administrat conturile deschise la BRD Grup Societe Generale

SA, Banca Comercială Română SA, CEC Bank SA şi Bancpost SA, banii aparţinând lui G. M.;

nr. 656/2002 constând în aceea că în perioada 2010-2013, a încasat prin intermediul serviciului Western Union suma netă de

8.500 euro (suma trimisă care include şi comisionul fiind de 11.019,41 euro) banii fiind expediaţi din Grecia de D. S. şi

suma de 1.400 euro (suma trimisă care include şi comisionul fiind de 1.857,27 euro) de la G. M..

Primele trei infracţiuni vor fi analizate de instanţă împreună, întrucât sunt interconectate, neputând fi separate.

Astfel, se reţine că s-au formulat trei capete de acuzare care, în opinia instanţei, constituie o singură infracţiune

de spălare a banilor, în varianta reglementată de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002.

Sub acest aspect, se reţine că atât transferurile bancare succesive, cât şi constituirea de conturi folosite în vederea

depunerii şi retragerii de numerar, precum şi achiziţionarea de imobile şi produse de lux pot fi folosite ca metode de

introducere în circuitul financiar a bunurilor provenite din comiterea de infracţiuni, însă, în funcţie de circumstanţele

concrete de comitere a faptei, folosirea a mai multor metode, în cursul aceluiaşi proces de legalizare a bunurilor ilicite,

nu poate conduce la existenţa a mai multor infracţiuni de spălare a banilor, în concurs.

Nici în sarcina inculpatei B. M. nu pot fi reţinute trei infracţiuni distincte, în condiţiile în care din probe rezultă

că acesta a acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice.

Înainte de a analiza probele strânse în favoarea şi defavoarea inculpatei, este necesară stabilirea, cu prioritate, a

circumstanţelor din care rezultă că inculpata B. M. avea cunoştinţă despre implicarea inculpatului G. M. în comiterea unor

fapte penale şi a cunoscut, de asemenea, că bunurile primite de la acesta, provin din infracţiuni.

Infracţiunea de spălarea banilor cuprinde în conţinutul ei constitutiv, sub raportul legăturii subiective, un element

subiectiv şi două cerinţe esenţiale. Elementul subiectiv constă în intenţie. Autorul trebuie să aibă reprezentarea că prin

activităţile întreprinse ascunde provenienţa banilor proveniţi dintr-o infracţiune şi să urmărească sau să accepte obţinerea

acestui rezultat. Autorul comite fapta cu intenţie indirectă ori de câte ori trece la efectuarea de operaţii de spălarea

banilor, admiţând şi posibilitatea ca bunurile supuse procesului de spălare să provină dintr-o infracţiune (în acest caz,

autorul manifestă indiferenţă faţă de provenienţa bunurilor).

Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor se întregeşte cu o cerinţă esenţială, şi anume cunoaşterea de

către făptuitor a împrejurării că bunurile supuse operaţiunilor de curăţire provin din săvârşirea unei infracţiuni. Nu este

necesar ca făptuitorul (când nu este însuşi autorul faptei principale) să ştie care anume infracţiune a fost săvârşită şi

cine este autorul acesteia sau dacă acesta răspunde penal sau nu pentru infracţiunea săvârşită (beneficiind de o cauză care

înlătură caracterul penal al faptei sau răspunderea penală), fiind suficient ca în momentul operaţiunii de spălarea banilor

să-şi dea seama că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni. Cunoaşterea împrejurării de mai sus poate rezulta din modul

în care s-au săvârşit faptele, din măsurile luate de autorul infracţiunii principale (din care provine bunul supus spălării),

preocupat să asigure secretul operaţiunilor de spălare, din eventuala publicitate care s-a făcut anterior asupra comiterii

infracţiunii principale şi asupra persoanei bănuite a fi autorul infracţiunii şi din alte împrejurări. Elementul subiectiv

poate fi demonstrat prin orice mijloc de probă şi chiar din prezumţiile deduse din circumstanţele faptice poate fi stabilită

împrejurarea că autorul faptelor de spălare nu putea să nu cunoască originea frauduloasă a fondurilor.

În acest sens se reţine că inculpata a susţinut în faţa organelor judiciare că din câte ştia fiul său se ocupa de

tranzacţii imobiliare, nu cu alte activităţi. Aceasta a mai relatat că fiul ei avea un imobil pe care l-a vândut în 2009 şi

şi-a luat un BMW (confirmat prin contractele de vânzare cumpărare depuse la dosar şi de către inculpatul G. – filele 52 – 53,

vol. IX dosar instanţă, din care reiese că în data de 06.09.1999, acesta a cumpărat imobilul situat în mun. Sf. Gheorghe, pe

str. ………….., jud. Covasna pe care ulterior l-a înstrăinat în schimbul sumei de 36.000 euro, în conform contractului

autentificat sub nr. 747 din data de 25.03.2009).

Însă, stilul de viaţă a inculpatului G. M. şi resursele financiare de care dispunea, evidenţiate prin cumpărarea unor

maşini de lux (BMW, Audi şi Mercedes), deplasările frecvente în străinătate, pierderea unor sume importante de bani la jocuri

de noroc şi tranzacţiile sale imobiliare, nu pot fi legitimate prin explicaţiile date de inculpată în faţa organelor

judiciare. Chiar dacă sentimentele de afecţiune care caracterizează relaţia existentă între mamă şi fiu, pot afecta sensul

raţiunii, chiar şi persoanele cele mai apropiate inculpatului putea să conştientizeze că sursele financiare aproape

inepuizabile ale inculpatului erau de o provenienţă ilicită.

Mai mult, martorul B. R. a relatat în faza de urmărire penală că B. M. gestiona banii fiului său, aduşi de diferite

persoane de încredere, iar în faza de judecată, sublinia că inculpata în mod frecvent mergea la agenţia imobiliară unde lucra

martorul pentru a schimba bancnote de 50 de euro în bancnote mai mari de 500 de euro, iar inculpatul G. însuşi i-a povestit

că aceste sume de bani trimise mamei sale proveneau din activitatea fetelor care se prostituau în Grecia.

Apoi, atât din declaraţia inculpatului G. S., cât şi din depoziţia inculpatei N. G. rezultă că inculpata B. M. a fost

în Grecia, chiar şi atunci când O. E. T. a fost transportată în Salonic în vederea exploatării sale, astfel că este greu de

acceptat afirmaţia inculpatei că nu avea cunoştinţă de infracţiunile comise de fiul său.

Trecând la analiza circumstanţelor faptice din care rezultă existenţa infracţiunii de spălare a banilor, instanţa

reţine că prin declaraţiile date în cursul procesului penal, inculpata B. M. a încercat să justifice existenţa banilor în

conturile deschise la mai multe bănci, respectiv BRD Grup Societe Generale SA, Banca Comercială Română SA, CEC Bank SA şi

Bancpost SA, precum şi achiziţionarea a mai multor imobile şi titlul cu care fiul său a remis sume mari de bani, în repetate

rânduri (filele 141 – 143, vol. IV instanţă, filele 160 – 162, 184 – 189 vol. X dosar u.p.).

Fiind întrebată de sumele de bani primite prin diverse mijloace de la G. M., inculpata a susţinut că în acest fel fiul

ei îi restituia împrumuturile pe care le acorda pentru diverse afaceri.

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpata şi-a aminitit că în 2011, i-a împrumutat suma de 25.000 euro lui G. M.

pentru ca acesta cu N. G. să deschidă un magazin în Grecia, iar în 2012, 20.000 de euro când fiul său s-a dus cu C. I. în

aceeaşi ţară ca să deschidă un club sau bar, sumele fiind restituite doar parţial. Deşi aceste aspecte au un caracter

relevant în apărarea formulată, totuşi nu au fost expuse şi în faza de urmărire penală, iar singura explicaţie plauzibilă

este în sensul că inculpata îşi completa şi modifica declaraţiile în funcţie de acuzaţiile formulate de organul de urmărire

penală.

Instanţa nu poate reţine apărările inculpatei B. M. în contextul în care nu au suport probatoriu.

În primul rând, N. G. nu confirmă împrumutul acordat, deşi în cursul judecăţii s-a încercat dovedirea veridicităţii

afirmaţiilor prin declaraţiile coinculpatului G. S. însă există contradicţii cu privire la detalii peste care instanţa nu

poate să treacă şi să le accepte. Astfel, G. S. a susţinut că a dus-o pe B. M. în Grecia unde aceasta a înmânat o sumă

importantă de bani lui N. G.. Însă inculpatul nu şi-a aliniat perfect declaraţia la declaraţiile inculpatei în contextul în

care a susţinut că mama lui G. M. s-a deplasat în Grecia pentru a efectua şi o vizită medicală, aspect care a fost negat de

însăşi inculpata B. M..

În al doilea rând, este greu de crezut că în anul 2011 când mai multe fete practicau prostituţia în favoarea membrilor

grupării, astfel cum s-a dovedit mai sus, inculpaţii ar fi avut nevoie de un împrumut.

Pe urmă, nici declaraţia martorei C. I. nu se coroborează cu declaraţiile inculpatei B. M., existând discordanţe

referitoare la cuantumul sumei pe care aceasta ar fi acordat-o cu titlu de împrumut. Mai mult, aceeaşi martoră a afirmat că

în vederea depăşirii dificultăţilor materiale cu care au fost confruntaţi împreună cu G. M. când au ajuns în Grecia, acesta

din urmă şi-ar fi vândut autoturismul marca Audi A8. Astfel că din nou, se poate ajunge la concluzia că împrumutul ar fi fost

nejustificat în acest context.

De asemenea, instanţa reţine declaraţiile martorului B. R. care a subliniat că B. M. gestiona banii fiului său, aduşi

de diferite persoane de încredere, iar în faza de judecată, martorul a învederat că însuşi inculpatul G. M. i-a povestit că

sumele de bani trimise mamei sale proveneau din activitatea fetelor care se prostituau în Grecia.

Apoi, din analiza extraselor bancare depuse la dosar şi a raportului de constatare întocmit în cauză (filele 4, 16 –

71, vol. IV dosar u.p.), rezultă că la începutul anului 2011, respectiv în datele de 21.01.2011 şi 15.02.2011, suma totală de

62.000 euro reţinută prin rechizitoriu era deja depusă personal de inculpată în contul deschis la Banca Comercială Română,

motiv pentru care nu poate proveni din restituirea presupuselor împrumuturi acordate fiului său, în condiţiile în care,

potrivit propriilor susţineri, acestea au fost acordate ulterior.

În final, nu poate fi ignorat că inculpata, la rândul ei, nu era în situaţia în care din veniturile realizate din

salariu şi tranzacţii imobiliare, să acorde împrumuturi în cuantumurile specificate în cuprinsul declaraţiilor sale, mai ales

că în aproximativ aceeaşi perioadă, în 2010 – 2011 a achiziţionat cele mai multe imobile şi a depus şi sume mari de bani în

conturile sale bancare (62.000 euro şi 49.960 lei din care ridică numai suma totală de 22.150 lei – filele 444, 452, vol. IX

dosar u.p.).

În concluzie, instanţa apreciază că toate aceste elemente indică faptul că suma de 62.000 de euro a fost primită de B.

M., de la G. M. şi provin din infracţiunea de trafic de persoane de care inculpata avea cunoştinţă, astfel cum am analizat

mai sus.

Referitor la imobilele enumerate în rechizitoriu, inculpata, în faza de urmărire penală, a susţinut că în 2009, din

banii de nuntă ai fiului său, au cumpărat terenul situat pe str. ………, care după divorţul acestuia de fosta sa soţie, Sz. N.,

a fost donat ei pentru a îi rămâne nepotului său G. K., iar garajul situat pe str. ……… din mun. Sf. Gheorghe, a fost

achiziţionat de la un vecin de-al său care avea probleme financiare.

De asemenea, inculpata a mai declarat că în 2007 a vândut un apartament situat în Braşov pentru suma de 59.000 euro

(62.000 euro conform declaraţiei date în cursul judecăţii – din care rezultă încercarea de a justifica în integralitate suma

reţinută prin actul de sesizare ca fiind primită de la G. M.), iar o parte din bani a primit-o la data semnării contractului

de vânzare-cumpărare, restul fiind virat de cumpărător, în scurt timp, în contul BCR. Din aceşti bani, inculpata afirmă că ar

fi cumpărat terenul situat în …………………

Din extrasele de carte funciară şi copiile contractelor de vânzare – cumpărare depuse la dosar, coroborat cu raportul

de constatare întocmit în cauză, se reţine că în data de 23.02.2007, inculpata a cumpărat un apartament de la numita H. M. ,

în schimbul sumei de 35.000 de euro, pe care după câteva luni, în data de 08.08.2007, îl înstrăinează numitului S. S. C.,

primind în schimb suma de 61.500 euro. Pentru a justifica diferenţa între preţul de achiziţie şi de preţul de vânzare,

inculpata a afirmat că a investit în apartament, l-a renovat şi l-a vândut, însă audiat fiind şi noul proprietar, acesta a

arătat că a cumpărat imobilul fără nicio îmbunătăţire (filele 285 – 288, vol. II dosar u.p.). Legat de acest imobil,

inculpata a mai declarat că o parte din preţul acestuia a primit-o la data semnării contractului, iar restul în contul său

bancar pe care l-a şi ridicat după câteva zile şi a preferat să ţină banii lichizi acasă şi nu în bancă. Din această sumă de

bani inculpata, conform spuselor sale, a achiziţionat imobile.

Verificând actele de vânzare cumpărare a imobilelor reţinute în cuprinsul rechizitoriului, instanţa constată că nu

rezultă dincolo de orice dubiu că acestea ar fi fost achiziţionate din sumele de bani trimise de G. M. şi rezultate din

exploatarea persoanelor vătămate, în vederea disimulării originii ilicite a acestora, întrucât, pe de o parte, valoarea

totală a acestora este acoperită de suma primită de inculpată în schimbul apartamentului din Braşov, iar pe de altă parte,

marea majoritate a acestora a fost achiziţiontă anterior constituirii grupului infracţional organizat al cărui membru era şi

G. M..

Dubiul nu poate fi înlăturat nici prin interpretarea dispoziţiilor art. 9 din Convenţia de la Varşovia conform cărora

nu trebuie să fie dovedită natura infracţiunii din care provine obiectul infracţiunii de spălare a banilor, întrucât

circumstanţele faptice din care rezultă vinovăţia inculpatei sub aspectul comiterii celorlalte infracţiuni şi cunoaşterea

caracterului ilicit al activităţilor intreprinse de fiul său, au o dată ulterioară cumpărării imobilelor menţionate (vizitele

efectuate în Grecia, declaraţia martorului B. R. care i-a cunoscut pe inculpaţi abia în anul 2011). Mai mult, în perioada

anterioară achiziţionării imobilelor, nu se constată retrageri de numerar din conturile deschise de inculpată care să acopere

contravaloarea acestora şi astfel să se poată prezuma achitarea preţului stabilit de proprietari din banii proveniţi din

infracţiunile comise de G. M. (filele 444, 452, vol. IX dosar u.p.). Din contră, în epoca respectivă existau mai multe

operaţiuni de depunere de numerar, iar retragerile erau rare şi de valori reduse. În consecinţă, apărarea inculpatei în

sensul achiziţionării imobilelor menţionate din preţul apartamentului situat în Braşov şi înstrăinat în 2007, nu poate fi

înlăturată.

Terenul situat în ……… era în proprietatea comună a mai multor persoane, iar inculpata a achiziţionat o parte din imobil

prin contracte de vânzare – cumpărare succesive, încheiate în perioada mai 2010 – ianuarie 2011. Mai exact, în datele de

04.05.2010, 17.06.2010, 14.10.2010, 08.11.2010 şi 25.01.2011, de la numiţii Gy. L. L. , B. M. şi B. I., aceasta a

dobândit cu titlu oneros cota de 1264/5040 din suprafaţa totală de 17.300 mp de teren extravilan, în schimbul căreia a

achitat suma totală de 88.250 lei (filele 32, 159, 444, vol. IX dosar u.p.).

Explicaţiile date de inculpată şi susţinute şi de inculpatul G. M. şi martora Sz. N. cu privire la modalitatea de

dobândire a terenului situat în mun. Sf. Gheorghe, str. …….., FN, în suprafaţă de 2.984 mp, corespund numai parţial cu

adevărul.

Astfel, într-adevăr, potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 262 în data de 02.03.2009 de

B.N.P. P. M. , o parte din acest teren, respectiv suprafaţa de 1.485 mp, a fost achiziţionat de G. M. şi Sz. N., în

schimbul sumei de 45.000 lei (fila 57, vol. IX instanţă). Cu privire la această suprafaţă, instanţa constată că actul de

donaţie din 2010 a fost înregistrat în cartea funciară a imobilului, în consecinţă este confirmată soarta parcelei ulterior

divorţului inculpatului G. de martora Sz. N. (fila 143, vol. IX dosar u.p.).

Parcela de 1.499 mp, diferenţa dintre suprafaţa înscrisă în cartea funciară nr. 23285 şi suprafaţa de 1.485 mp

cumpărată de G. M. şi Sz. N., a fost achiziţionată de inculpată împreună că soţul ei, G. V. , în baza contractului de

vânzare – cumpărare nr. 95/29.01.2010, în schimbul sumei de 24.600 lei (filele 395 – 396, vol. IX dosar u.p.).

Numai garajul situat pe str. …………din mun. Sf. Gheorghe a fost achiziţionat în perioada în care datele existente în

dosar indică implicarea inculpatei în demersurile efectuate de G. M. în vederea disimulării naturii ilicite a banilor

obţinuţi din comiterea de infracţiuni, respectiv în 08.03.2011. Însă, faţă de preţul redus al acestuia, respectiv 3.500 lei,

nu există motive de înlăturare a aparenţei de legalitate a dobândirii acestuia şi în baza principiului prezumţiei de

nevinovăţie, trebuie reţinută declaraţia inculpatei B. M. care a arătat că a cumpărat garajul întrucât fostul proprietar avea

dificultăţi financiare şi cu scopul de a pune la dispoziţia inculpatului G. M. un spaţiu unde să îşi lase autoturismul.

Astfel cum s-a arătat, valoarea totală a acestor imobile (116.350 lei) nu depăşeşte preţul obţinut de inculpată în urma

valorificării imobilului situat în mun. Braşov (187,284 lei).

Nu se trece cu vederea că în afara bunurilor menţionate în actul de sesizare, inculpata a achiziţionat şi alte imobile,

cum ar fi:

– în data de 19.06.2009, apartamentul situat în mun. Sf. Gheorghe, …………, având suprafaţa utilă de 49 mp, în schimbul sumei de

70.000 lei, pe care îl înstrăinează la acelaşi preţ, în 30.11.2009 (filele 338 – 341, vol. IX dosar u.p.);

– în data de 29.09.2011, imobilul situat în mun. Sf. Gheorghe pe str. ………, având suprafaţa utilă de 32 mp, în schimbul sumei

de 22.000 lei, pe care îl înstrăinează în data de 22.02.2013, la preţul de 25.000 lei (filele 353, 357 – 358, vol. IX dosar

u.p.).

Însă, situaţia acestora este diferită de sumele de bani vărsate în conturile bancare ale inculpatei cu privire la care,

astfel cum vom prezenta în cele ce urmează, există dovezi care justifică prezumţia că provin din infracţiuni comise de G. M.

şi constituie obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor.

În prezenta cauză, tranzacţiile imobiliare ale inculpatei nu pot fi calificate ca fiind metode de ascundere a

provenienţei ilicite a bunurilor provenite din infracţiunile comise de G. M. întrucât nu există suficiente circumstanţe

faptice obiective în acest sens, neputând fi înlăturată prezumţia caracterului licit al dobândirii bunurilor prev. de art. 44

din Constituţia României. Chiar dacă tranzacţiile imobiliare sunt suspecte din anumite puncte de vedere, activitatea

inculpatei ar putea constitui eventual obiectul unui alt dosar penal, însă în această cauză nu poate fi sancţionată.

În baza acestor considerente se va dispune achitarea inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din

Legea nr. 656/2002 constând în aceea că în perioada 2010 – 2011 a achiziţionat bunurile prezentate mai sus.

În ceea ce priveşte conturile deschise, la diverse bănci, inculpata a declarat că soţul ei lucrează din 2008 în Italia

şi trimitea la un interval de 4 – 5 luni sume cuprinse între 4.500 şi 5.000 euro, pe care îi depunea în contul deschis la

CEC, împreună cu salariu său pe care l-a primit timp de un an de la tipografie; în contul BCR a primit contravaloarea

apartamentului din Braşov; la BANCPOST a deschis un cont pentru a primi suma de 16.500.000 lei vechi de la fostul său

angajator, reprezentând salariul pe mai multe luni, iar la BRD depunea economiile sale personale din anul 2000.

Cu privire la suma de 62.000 de euro, depusă în contul deschis la BRD, inculpata a afirmat şi faptul că în realitate

reprezintă preţul apartamentului situat în Braşov pe care l-a vândut în anul 2007, ţinut în bani lichizi în locuinţa sa. De

asemenea, inculpata a afirmat că a decis să depună acestă sumă la o instituţie bancară pentru ca fiul ei să nu o piardă la

jocurile de noroc.

Nu poate fi negată pasiunea inculpatului pentru jocuri de noroc, aceasta fiind constatată şi prin actele depuse la

dosar (filele 316 / 317, vol. II, dosar u.p.)., însă nu poate fi acceptată explicaţia inculpatei cu privire la apariţia sumei

de 62.000 euro în contul său faţă de timpul scurs între înstrăinarea apartamentului din Braşov şi data depunerii sumei la

bancă şi având în vedere şi tranzacţiile imobiliare în care era implicată B. M. în aproximativ aceeaşi perioadă.

Din contră, văzând declaraţia martorului B. R. care confirmă că inculpata a primit în mod frecvent sume de bani de la

G. M., precum şi contactul personal al inculpatei cu membrii grupului infracţional (G. S. şi N. G.), deplasările efectuate în

Grecia unde erau exploatate persoanele vătămate şi având în vedere şi stilul de viaţă a lui G. M., fiul inculpatei B. M.,

instanţa deduce că suma de 62.000 euro dobândită de inculpată provine din infracţiunea de trafic de persoane comisă de G. M..

Acţiunea de dobândire a sumei de bani nu poate fi separată de activitatea subsecventă desfăşurată prin intermediul a

mai multor conturi bancare deschise de inculpată, în scopul disimulării provenienţei ilicite a bunului. În consecinţă,

instanţa va reţine o singură infracţiune de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 şi va

dispune achitarea inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. 1 lit. c din acelaşi act normativ constând în

dobândirea de la inculpatul G. M., a sumei totale de 62.000 euro cunoscând că provine din comiterea infracţiunii de trafic de

persoane, aceasta nefiind prevăzută în mod separat de legea penală.

Analizând extrasele de cont depuse la dosar (vol. V, dosar u.p.), precum şi raportul de constatare întocmit în cauză

(filele 408 – 490, vol. IX dosar u.p.), instanţa constată că nu toate conturile bancare au fost folosite pentru legalizarea

banilor proveniţi din infracţiuni şi reţine următoarele:

1. Contul deschis la BANCPOST, a fost folosit numai pentru încasarea salariului în sumă de 1.654 lei, virat de fostul

angajator al inculpatei, în data de 15.04.2010 şi ridicat de B. M. în data de 16.04.2010.

2. La CEC, inculpata avea un singur cont deschis în data de 20.04.2006 în care aceasta a depus lunar suma de 38 de lei

pentru rambursarea unui credit bancar, iar în acest cont începând cu data de 19.07.2007 până în decembrie 2009 când a fost

închis, nu a existat nicio mişcare.

3. La BRD, inculpata avea mai multe conturi, două dintre ele fiind închise înainte de perioada în care rezultă

implicarea sa în operaţiuni de spălare a banilor (un cont în lei, activ din anul 2005 până în 26.02.2007 când este ridicată

suma de 21.700,76 lei şi închis; un alt cont în euro, în care în data de 06.11.2006 se constituie depozitul în sumă de 2.310

euro, închis în 10.03.2010 când inculpata ridică suma de 2.760 euro).

La aceeaşi bancă, inculpata a mai deschis un cont în data de 28.11.2008, iar operaţiunile de depunere şi retragere de

numerar efectuate în acesta sunt de natură a naşte suspiciuni. Astfel, deşi iniţial inculpata achita o rată lunară de 89,09

lei în acest cont, ulterior, în data de 26.10.2011 depune suma de 25.000 lei, iar în 11.01.2012, suma de 16.000 lei, în

condiţiile în care în jurul acelor date nu a vândut niciun imobil pentru a se putea justifica apariţia acestor sume de bani.

Mai mult, faţă de cuantumul veniturilor realizate de inculpata B. M., sumele respective nu pot fi considerate ca fiind

economiile sale, astfel cum s-a susţinut (filele 213 – 241, vol. V dosar u.p, filele 445, vol. IX dosar u.p.).

4. În conturile administrate de BCR a fost depusă suma totală de 62.000 euro: în data de 21.01.2011, suma de 49.000

euro, iar în data de 15.02.2011, 13.000 euro care nu poate fi justificată cu veniturile provenind din salarii şi dobânzi

bancare sau din tranzacţii imobiliare, ci provin din infracţiuni comise de inculpatul G. M..

Suma de 62.000 euro este depusă de B. M. în perioda în care aceasta achiziţionează cele mai multe imobile, iar

veniturile sale, dublate de câştigul realizat de fostul său soţ în străinătate, nu pot acoperi întreaga sumă, astfel cum s-a

încercat dovedirea contrariului prin declaraţia martorei T. I. (fila 35 – 36 vol. IX dosar instanţă).

Mai mult, se reţine că din notele de redare a comunicaţiilor interceptate în cauză rezultă că inculpatul G. M. avea un

anumit control asupra sumelor existente în conturile deschise de mama sa. În acest sens se reţine discuţia din data de

03.02.2012 purtată între G. M. şi B. M. referitoare la ridicarea sumei de 10.000 de euro de la bancă, ocazie cu care

inculpatul G. se şi interesează de la mama sa câţi bani mai are în cont (filele 341 – 342, vol. VII dosar u.p.)

De asemenea, sunt relevante şi declaraţiile martorului B. R. care a afirmat în faza de judecată că de mai multe ori a

fost trimis de G. să ceară de la mama acestuia, sume cuprinse între 1.000 şi 3.000 de euro.

Pentru aceste motive, se va dispune condamnarea inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din

Legea nr. 656/2002, având ca obiect material suma totală de 62.000 euro primită de la inculpatul G. M., depusă în conturile

bancare deschise de inculpata B. M. însăşi.

În final, se reţine că inculpata B. M. a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 29 alin.

1 lit. c din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că a încasat prin intermediul serviciului Western Union suma netă de 8.500

euro de la D. S. şi suma de 1.400 euro de la G. M..

Din datele comunicate de Western Union, rezultă că în perioda 08.11.2012 – 08.01.2013, inculpata a primit suma de 8.500

de euro de la D. S. şi 1.400 euro de la fiul său, G. M. (fila 314, vol. IX dosar u.p.).

Inculpata a afirmat că în acest mod, G. M. i-a restituit suma de bani acordată cu titlu de împrumut. Susţinerile

inculpatei B. M. au fost confirmate şi de declaraţia dată de inculpatul D. S. (filele 116 – 119 vol. VII instanţă), care a

afirmat că suma de bani trimisă acesteia i-a fost înmânată de C. I. şi reprezenta împrumutul acordat lui G. cu scopul ca

acesta să îşi deschisă o afacere.

Faţă de celelalte probe existente în dosar, văzând că veniturile realizate de inculpată şi tranzacţiile sale imobiliare

nu permiteau acordarea unor împrumuturi în cuantumul arătat de aceasta, având în vedere demersurile efectuate de B. M. în

vederea disimulării provenienţei sumelor de bani obţinute de la G. şi depoziţia martorului B. R., se vor înlătura

declaraţiile inculpatei.

De asemenea, nu vor fi avute în vedere nici declaraţiile inculpatului D. S. întrucât din actele dosarului rezultă că în

aceeaşi dată, respectiv 08.01.2013, atât el, cât şi martora C. I. F. au trimis inculpatei B. M. suma de câte 3.000 de euro,

din Salonic (fila 314, vol. IX dosar u.p.). Or, în condiţiile în care D. S. ar fi trimis inculpatei banii primiţi de la

martoră cu titlu de restituire împrumut, nu se poate explica motivul pentru care nu a transmis întreaga sumă de bani, ci

amândoi au apelat la acelaşi mijloc de transfer de bani, pentru a trimite aceeaşi sumă, din aceeaşi localitate către acelaşi

destinatar.

Pentru aceste motive, se va dispune condamnarea inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. 1 lit. c din

Legea nr. 656/2002, având ca obiect material suma totală de 9.900 euro primită de la inculpaţii D. S. G. M..

Referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 5 C.pen. privind legea penală mai favorabilă, analizând prin comparaţie

dispoziţiile legii vechi, sub imperiul căreia s-au săvârşit faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată şi

prevederile noi legi, intervenite în cursul procesului penal, în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265 din

06.05.2014, publicată în M.Of. nr. 372 din 20 mai 2014, potrivit căreia „dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt

constituţionale în măsura în care nu permite combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii

penale mai favorabile”, instanţa apreciază că legea sub imperiul căreia au fost comise infracţiunile este mai favorabilă.

În primul rând, se constată că, prin art. 94 pct. 2 şi art. 126 al. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în

aplicarea a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, au fost abrogate articolele 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001 privind

prevenirea şi combaterea traficului de persoane, precum şi articolele 7 – 10 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi

combaterea criminalităţii organizate.

În al doilea rând, fapta prevăzută la art. 7 din Legea nr. 39/2003 este încriminată în art. 367 alin. 1-6 C.pen., sub

denumirea marginală de „Constituirea unui grup infracţional organizat” şi este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la unu

la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, respectiv cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea exercitării

unor drepturi, în situaţia în care infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege

cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani.

Văzând că pedeapsa prevăzută de legiuitor pentru infracţiunea prev. de art. 7 al. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003, sub

imperiul căreia inculpaţii au săvârşit faptele deduse judecăţii, este închisoarea de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor

drepturi, se constată că, sub aspectul limitelor pedepselor pentru această infracţiune, noua reglementare, reprezintă legea

penală mai favorabilă.

În al treilea rând, se reţine că după intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală, infracţiunile de trafic de

persoane şi trafic de minori sunt incriminate de art. 210 şi art. 211 C.pen. şi sunt sancţionate cu pedeapsa închisorii de la

3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, pe când art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001 în vigoare la data comiterii

faptelor, prevedea pedeapsa de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. În consecinţă, şi referitor la aceste

infracţiuni legea nouă ar fi mai favorabilă sub aspectul limitelor de pedeapsă.

În final, situaţia este aceeaşi şi în cazul infracţiunii de spălare a banilor care este reglementată tot în cuprinsul

art. 29 din Legea nr. 656/2002 şi ulterior modificărilor intervenite în data de 01 februarie 2014, limitele de pedeapsă

prevăzute de noua lege fiind mai reduse, respectiv închisoare de la 3 la 10 ani, faţă de închisoarea de la 3 la 12 ani

anterior modificării.

Însă, limitele de pedeapsă, ut singuli, nu pot atrage calificarea unei legi penale ca fiind mai favorabilă, întrucât în

baza Deciziei Curţii Constituţionale, legile penale subsecvente trebuie analizate per ansamblu. Astfel cum a statuat Curtea

Constituţională, pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o serie de criterii care

tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecinţelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste

elemente de analiză vizează în primul rând condiţiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală şi, în

sfârşit, criteriul pedepsei. În acest sens, Curtea Constituţională a mai statuat că determinarea caracterului „mai favorabil”

are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conţinutul pedepselor, condiţiile de incriminare, cauzele care

exclud sau înlătură responsabilitatea, influenţa circumstanţelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare,

tentativă, recidivă etc.

Or, analizând dispoziţiile celor două coduri penale privind condiţiile de existenţă şi regimul sancţionator al

concursului şi al recidivei, se poate constata că Codul penal vechi este mai favorabil inculpaţilor întrucât nu numai că

prevedea cumulul juridic al pedepselor, dar adăugarea unui spor era lăsată la aprecierea instanţelor judecătoreşti. În

schimb, potrivit art. 39 şi art. 43 din Codul penal nou, tratamentul juridic al concursului şi a recidivei este mult mai

aspru. În cazul concursului, legiuitorul impune adăugarea la pedeapa cea mai grea a unui spor obligatoriu reprezentând o

treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, iar în cazul recidivei postexecutorii (dispoziţii incidente faţă de

inculpatul G. M.), pedeapsa stabilită pentru noua infracţiune se majorează în mod obligatoriu cu jumătate.

De asemenea, trebuie precizat că legea veche este mai favorabilă şi în ceea ce priveşte modalităţile de executare a

pedepsei reglementate în cuprinsul art. 81 şi 861 C.pen. vechi, atât sub aspectul sferei obligaţiilor ce ar putea fi impuse

condamnatului, dar şi al efectelor suspendării.

În consecinţă, văzând că inculpaţii au comis mai multe infracţiuni, iar inculpatul G. M. se află în stare de recidivă

postexecutorie, faţă de considerentele de mai sus, urmază a se aplica dispoziţiile legii penale mai vechi, cu reţinerea art.

5 din Codul penal nou.

Faţă de împrejurarea că legea veche este mai favorabilă, însă prin rechizitoriu au fost reţinute dispoziţiile noului

cod penal al cărui conţinut nu reflectă întru-totul conţinutul legilor speciale în vigoare la data comiterii faptelor, în

baza art. 386 alin. 1 C.proc.pen., se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor

G. M., G. S., N. G., N. Zs. şi D. S.:

-din infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 al. 1, 2 şi 3 C.pen. în

infracţiunea prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003;

-din infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. în infracţiunea prev. de art. 12 alin.

1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001;

-din infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 210 alin. 1 lit. b C.pen. în infracţiunea prev. de art. 12 alin.

-din infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen., comisă faţă de persoana vătămată N.

D. în infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 C.pen. vechi, pentru motivele arătate mai sus;

-din infracţiunea de trafic de minori prev. de art. 211 alin. 1 C.pen., comisă faţă de persoana vătămată Ş. H. M. în

infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 şi 3 C.pen. vechi având în vedere considerentele expuse cu ocazia

analizării acestei infracţiuni.

Se va menţine aplicarea dispoziţiilor art. 33 C.pen. vechi şi art. 5 C.pen. faţă de cei şase inculpaţi, precum şi a

prevederilor art. 37 lit. b C.pen. vechi faţă de inculpatul G. M..

Întrucât după 01 februarie 2014, legiuitorul nu a schimbat conţinutul art. 29 alin. 1 din Legea nr. 656/2002, ci a

redus numai limitele de pedeapsă, nu se impune aplicarea art. 386 C.proc.pen. sub aspectul infracţiunii de spălare a banilor.

Deşi apărătorul ales al inculpatului G. S. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina

clientului său din infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat în infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de

infracţiuni prev. de art. 323 C.pen. vechi, instanţa va respinge cererea formulată întrucât infracţiunea prevăyută de Codul

penal vechi are caracter general, iar dispoziţiile Legii nr. 39/2003 se aplică în baza principiului speciali generalibus

derogant. În condiţiile în care infracţiunea scop se regăseşte în cuprinsul art. 2 din legea specială, cum este şi traficul

de persoane, fiind îndeplinite şi celelalte condiţii reglementate de Legea nr. 39/2003 referitoare, printre altele, la

numărul persoanelor care pot constitui un grup infracţional organizat, fapta trebuie încadrată în dispoziţiile art. 7 al

actului normativ indicat.

Se va respinge şi cererea de schimbare a încadrării juridice din mai multe infracţiuni de trafic de persoane, aflate în

concurs, într-o infracţiune unică, în formă continuată, întrucât nu sunt incidente în speţă considerentele Deciziei nr. XLXI

(49) din 04 iunie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conform cărora traficul de persoane incriminat prin

dispozitiile art. 12 si 13 din Legea nr. 678/2001, comis asupra mai multor subiecti pasivi, în aceleaşi condiţii de loc şi de

timp, constituie o infracţiune unică, în formă continuată, iar nu mai multe infracţiuni aflate în concurs.

Elementele ce pot fi avute în vedere la decelarea unicităţii de rezoluţie, sunt intervalele de timp relativ scurte

dintre actele comise, vizarea prin actele respective de bunuri sau valori de acelaşi fel, identitatea de procedee folosite,

condiţiile sau împrejurările asemănătoare pentru săvârşirea faptelor. Or, aceste elemente nu pot fi regăsite în prezenta

cauză. Este adevărat că grupul infracţional organizat a fost constituit în vederea comiterii infracţiunii de trafic de

persoane, însă detaliile referitoare la recrutarea victimelor în acel moment erau prea generale pentru a se putea dovedi

existenţa rezoluţiei infracţionale unice. Acest aspect este întărit şi prin adaptarea modului de operare a inculpaţilor în

funcţie de împrejurările concrete ale cauzei şi de personalitatea victimei, unele fiind informate în prealabil cu privire la

natura muncii ce urma să fie prestată în Grecia, fiind aduse în stare de vulnerabilitate după cazarea lor în Salonic, iar

altele nu aveau cunoştinţă nici măcar de ţara unde urmau să lucreze, fiind ademenite de câştigurile promise de inculpaţi.

În drept:

Fapta inculpatului G. M. care, în perioada anilor 2010-2012 împreună cu N. G. şi cetăţeanul maghiar D. S. au constituit

un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de trafic de persoane, întruneşte elementele constitutive ale

infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003, cu

aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Faptele aceluiaşi inculpat care, în cursul lunii iunie 2011 a transportat persoana vătămată O. T. E. din România în

Grecia cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de G. S. şi N. G. în vederea practicării prostituţiei,

în folosul lui şi al lui N. G., G. S., D. S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev.

de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. M. care, în cursul lunii ianuarie 2011, a transportat din România în Grecia persoana vătămată R.

E. E. cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de N. G. în vederea practicării prostituţiei în Grecia,

în folosul lui şi a lui N. G. şi D. S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de

art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. M. care, în cursul lunii ianuarie 2011, a transportat din România în Grecia persoana vătămată P.

N. cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de N. G. în vederea practicării prostituţiei în Grecia, în

folosul lui şi a lui N. G. şi D. S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art.

12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. M. care, în primăvara anului 2010, împreună cu N. G. a recrutat prin inducere în eroare persoana

vătămată S. A. M. în vederea practicării prostituţiei în folosul lor pe teritoriul Greciei, întruneşte elementele

constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu

Fapta aceluiaşi inculpat care, în cursul lunii martie 2012, a recrutat prin inducere în eroare şi transportat din

România în Grecia persoana vătămată F. B. Zs. în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei în folosul lui şi a

lui N. G. şi D. S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin.

2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. M. care, în cursul lunii martie 2012 a recrutat prin inducere în eroare şi transportat din

România în Grecia persoana vătămată F. R. în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei în folosul lui şi a lui

N. G. şi D. S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2

lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. M. care, în cursul lunii martie 2012, a transportat din România în Grecia persoana vătămată B.

A.., care fusese anterior recrutată prin inducere în eroare de către inculpata N. G., în vederea practicării prostituţiei pe

teritoriul Greciei în folosul lui şi a lui N. G. şi D. S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de

persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5

C.pen.

Fapta inculpatului G. M. care, la începutul anului 2012 a îndemnat persoana vătămată Ş. H. M., care era minoră la acea

dată, să practice prostituţia pe teritoriul mun. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, întruneşte elementele constitutive ale

infracţiunii de proxenetism în formă agravată prev. de art. 329 alin. 1 şi 3 C.pen. vechi cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen.

vechi şi art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. M. care, la începutul anului 2012, a îndemnat persoana vătămată N. D. să practice prostituţia pe

teritoriul mun. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prev. de

art. 329 alin. 1 C.pen. vechi cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. M. care, în perioada 2010-2011, a transferat suma totală de 62.000 euro, rezultată din

infracţiunea de trafic de persoane, cu scopul ascunderii şi disimulării originii ilicite a acesteia întruneşte elementele

constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art. 37

lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. M. care în perioada 2010-2013, a achiziţionat imobile şi maşini de lux, respectiv un spaţiu

comercial situat în mun. Sfântu Gheorghe, …………., un autoturism marca Audi A8, un autoturism marca Mercedes Benz S320 CDI, un

apartament situat în mun. Sfântu Gheorghe, ……………….. şi un apartament situat în or. Covasna, ………………., din sumele de bani

provenite din comiterea de infracţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor prev. de

art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Întrucât infracţiunile au fost comise înainte ca inculpatul să fi fost condamnat pentru vreuna din ele, sunt incidente

dispoziţiile art. 33 lit. a C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen., referitoare la concursul real de infracţiuni.

De asemenea, din fişa de cazier judiciar al inculpatului (filele 215 – 216, vol. VIII dosar instanţă), rezultă că

acesta se află în stare de recidivă postexecutorie, motiv pentru care se reţin dispoziţiile art. 37 lit. b C.pen. vechi cu

aplicarea art. 5 C.pen.

II.

Fapta inculpatului G. S. care, în primăvara anului 2011, a aderat la grupul infracţional organizat constituit de G. M.,

N. G. şi cetăţeanul maghiar D. S. în scopul comiterii infracţiunii de trafic de persoane, întruneşte elementele constitutive

ale infracţiunii de aderarea la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003 cu

Fapta aceluiaşi inculpat care, în cursul lunii iunie 2011, a recrutat prin inducere în eroare împreună cu N. G.

persoana vătămată O. T. E. în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul lui şi al lui N. G., G. M.

şi D. S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a

din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. S. care în luna martie 2012, a transportat în Grecia persoana vătămată F. B. Zs. cunoscând că

anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de G. M. în vederea practicării prostituţiei, în folosul lui, al lui D. S.

şi N. G., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a

Fapta inculpatului G. S. care în luna aprilie 2012, a transportat în Grecia martorul F. D. cunoscând că anterior a fost

recrutată prin inducere în eroare de N. G. în vederea practicării prostituţiei, în folosul lui, al lui D. S. şi N. G.,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea

nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. S. care în luna martie 2012 a transportat în Grecia persoana vătămată F. R. cunoscând că anterior

a fost recrutată prin inducere în eroare de G. M., în vederea practicării prostituţiei, în folosul lui, al lui D. S. şi N.

G., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din

Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatului G. S. care în cursul lunii februarie 2012, a recrutat prin inducere în eroare împreună cu

inculpata N. G. persoana vătămată N. K. şi apoi a transportat-o din România în Grecia în vederea practicării prostituţiei,

Fapta inculpatului G. S. care la data de 14.05.2012, a achiziţionat un imobil situat în mun. Sfântu Gheorghe, ……………..,

jud. Covasna, cunoscând că în fapt îi aparţine lui G. M. şi a fost achiziţionat din banii rezultaţi ca urmare a comiterii

infracţiunii de trafic de persoane, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor prev. de art. 29

al. 1 lit. b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art. 5 C.pen.

dispoziţiile art. 33 lit. a C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen., referitoare la concursul real de infracţiuni.

Fapta inculpatei N. G. care în perioada anilor 2010-2012, împreună cu G. M. şi cetăţeanul maghiar D. S. au constituit

infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003 cu

Fapta inculpatei N. G. care în cursul lunii iunie 2011, a recrutat prin inducere în eroare împreună cu G. S. persoana

vătămată O. T. E. în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei întruneşte elementele constitutive ale

infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data

comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta aceleiaşi inculpate care în luna martie 2012, a primit şi adăpostit în Grecia persoana vătămată F. B. Zs.

cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de inculpatul G. M., în vederea practicării prostituţiei, în

folosul grupului infracţional organizat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de

art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatei N. G. care în cursul lunii ianuarie 2011, a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată R. E.

E. şi apoi a primit-o şi adăpostit-o pe teritoriul Greciei în vederea practicării prostituţiei, partea vătămată fiind

transportată din România în Grecia de G. M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev.

de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatei N. G. care în cursul lunii ianuarie 2011, a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată P. N.

şi apoi a primit-o şi adăpostit-o pe teritoriul Greciei în vederea practicării prostituţiei, persoana vătămată fiind

transportată din România în Grecia de G. M., în folosul grupului infracţional organizat întruneşte elementele constitutive

ale infracţiunii de trafic de persoane art. 210 al. 1 lit. a art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în

vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatei N. G. care în primăvara anului 2010, a recrutat prin inducere în eroare împreună cu G. M. persoana

vătămată S. A. M. în vedere practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul grupului infracţional organizat,

Fapta inculpatei N. G. care în primăvara anului 2010, a recrutat prin inducere în eroare martorul cu identitate

protejată „J…….” în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei în folosul ei şi al lui D. S., întruneşte

elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr.

678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatei care în cursul lunii aprilie 2012, a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată F. D. şi apoi

a primit-o şi adăpostit-o pe teritoriul Greciei în vederea practicării prostituţiei, persoana vătămată fiind transportată din

România în Grecia de G. S., în folosul membrilor grupării infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii

de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei)

cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatei N. G. care în cursul lunii martie 2012, a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată B. A..

Fapta inculpatei N. G. care în vara anului 2010, a recrutat prin inducere în eroare persoana vătămată C. M. şi apoi a

primit-o şi adăpostit-o pe teritoriul Greciei în vederea practicării prostituţiei, persoana vătămată fiind transportată din

România în Grecia de G. M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.

1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta aceleiaşi inculpate care în luna martie 2012, a primit şi adăpostit în Grecia persoana vătămată F. R. cunoscând

că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de inculpatul G. M., în vederea practicării prostituţiei, în folosul ei

şi al lui D. S., G. S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1,

alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatei N. G. care în cursul lunii februarie 2012, a recrutat prin inducere în eroare împreună cu inculpatul

G. S. persoana vătămată N. K. şi apoi a primit-o şi adăpostit-o pe teritoriul Greciei în vederea practicării prostituţiei,

persoana vătămată fiind transportată din România în Grecia de G. S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de

trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu

Fapta inculpatei N. G. care în cursul anului 2010, a transferat suma totală de 3.500 euro provenită din comiterea

infracţiunii de trafic de persoane cu scopul ascunderii originii ilicite a acestora, către mama sa, N. E. întruneşte

elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a abanilor prev. de art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr.656/2002 cu

aplicarea art. 5 C.pen.

IV.

Fapta inculpatei N. ZS. care în perioada anilor 2010-2012 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de G.

M., N. G. şi cetăţeanul maghiar D. S. în scopul comiterii infracţiunii de trafic de persoane, întruneşte elementele

constitutive ale infracţiunii de aderarea la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr.

39/2003 cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta inculpatei N. Zs. care în perioada iunie 2012 – iulie 2013, a primit şi adăpostit persoana vătămată F. B. Zs.

şi, profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se afla, a obligat-o la practicarea prostituţiei pe teritoriul

Greciei, în folosul membrilor grupului infracţional organizat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de

Fapta inculpatei N. Zs. care în perioada iunie 2012 – iulie 2012, a primit şi adăpostit martorul F. D. şi profitând de

starea de vădită vulnerabilitate în care se afla, a obligat-o la practicarea prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul

ei şi a lui D. S. şi N. G., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.

Fapta aceleiaşi inculpate care în perioada iunie 2012 – iulie 2012, a primit şi adăpostit persoana vătămată C. M. şi,

profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se afla, a obligat-o la practicarea prostituţiei pe teritoriul Greciei,

în folosul membrilor grupului infracţional organizat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de

persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea

art. 5 C.pen.

Fapta inculpatei N. Zs. care în perioada iunie 2012 – iulie 2012 a primit şi adăpostit persoana vătămată N. K. şi,

Fapta inculpatei N. Zs. care în cursul lunii martie 2012, a transportat persoana vătămată B. A.. din România în

Grecia, cunoscând că anterior fusese recrutată prin inducere în eroare de către inculpata N. G., după care în perioada iunie

2012-iulie 2012, a primit şi adăpostit persoana vătămată şi, profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se afla,

a obligat-o la practicarea prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul membrilor grupului infracţional organizat,

Fapta inculpatei care în perioada iunie 2010 – august 2012, a transferat suma de 3.900 euro proveniţi din coiterea

infracţiunii de trafic de persoane, către mama ei, N. E., în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acesteia,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr.656/2002

Fapta inculpatei B. M. care în perioada 2010 – 2011, a dobândit de la inculpatul G. M., suma totală de 62.000 euro

cunoscând că provine din comiterea infracţiunii de trafic de persoane, sumă pe care a depus-o în contul bancar deschis în

acest scop la Banca Comercială Română pe care l-a administrat personal şi a efectuat toate operaţiunile bancare referitoare

la acesta, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 al. 1 lit. b din Legea

nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C.pen.

Fapta aceleiaşi inculpate care în perioada 08.11.2012 – 08.01.2013, a încasat prin intermediul serviciului Western

Union suma de 8.500 euro de la inculpatul D. S. şi suma de 1,400 euro de la inculpatul G. M., cunoscând că provine din

comiterea infracţiunii de trafic de persoane întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor prev.

de art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr.656/2002.

VI.

Fapta inculpatului D. S. care, în perioada anilor 2010-2012 împreună cu N. G. şi G. M. au constituit un grup

infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de trafic de persoane, întruneşte elementele constitutive ale

Fapta inculpatului D. S. care, în cursul lunii iunie 2011 a cazat şi transportat partea vătămată O. T. E. pe teritoriul

Greciei cunoscând că aceasta a fost anterior recrutată prin inducere în eroare de G. S. şi N. G., în vederea practicării

prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul membrilor grupului infracţional organizat, întruneşte elementele constitutive

ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data

Fapta aceluiaşi inculpat care în cursul lunii ianuarie 2011, a cazat şi transportat partea vătămată R. E. E. pe

teritoriul Greciei cunoscând că aceasta a fost anterior recrutată prin inducere în eroare de G. M. şi N. G., în vederea

practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei, în folosul membrilor grupului infracţional organizat, întruneşte elementele

constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în

Fapta inculpatului D. S. care în cursul lunii ianuarie 2011, a cazat şi transportat partea vătămată P. N. pe teritoriul

Greciei cunoscând că aceasta a fost anterior recrutată prin inducere în eroare de G. M. şi N. G., în vederea practicării

Fapta inculpatului D. S. care în primăvara anului 2010, a cazat şi transportat partea vătămată S. A. M. în vedere

practicării prostituţiei pe teritoriul Greciei, cunoscând că anterior a fost recrutată prin inducere în eroare de către G. M.

şi N. G. în scopul practicării prostituţiei, în folosul membrilor grupului infracţional organizat, întruneşte elementele

Fapta inculpatului D. S. care, în primăvara anului 2010 a cazat şi transportat martorul cu identitate protejată „J……”,

cunoscând că anterior a acesta a fost recrutat prin inducere în eroare de N. G., în vederea practicării prostituţiei, pe

teritoriul Greciei, în folosul lui şi al lui N. G., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane

prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5

La analiza criteriilor de individualizare a pedepselor care urmează să fie aplicate inculpaţilor, se reţine că

prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale

legii penale, ci are ca scop şi atenţionarea celorlalţi destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind

astfel satisfăcute atât scopul imediat, cât şi scopul mediat al pedepsei.

Sub acest aspect, instanţa va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise de către aceştia,

extrem de ridicat, având în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, modul şi mijloacele

de săvârşire a faptelor, împrejurările în care faptele au fost comise, pluralitatea de acte materiale, dar şi caracterul

extrem de organizat al activităţii infracţionale, durata mare de timp în care aceasta s-a desfăşurat, numărul foarte mare de

acte de executare şi prejudiciul creat, care este unul foarte ridicat. De asemenea, se va ţine seama de dispoziţiile părţii

generale a Codului penal vechi, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei

săvârşite, de persoana infractorului şi de alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală. Nu se vor trece

cu vederea nici concluziile rapoartelor de evaluare întocmite de Serviciul de probaţiune Covasna şi Serviciul de pobaţiune

Cluj (filele 175 – 180, vol. IX dosar instanţă, 20 – 25 vol. X dosar instanţă, filele 149 – 151 vol. X dosar u.p.). Apoi,

sunt relevante descrierile făcute de persoanele vătămate şi martorele audiate în cauză privind comportamentul inculpaţilor şi

contribuţia fiecăruia la exploatarea victimelor, precum şi atitudinea acestora ulterior comiterii infracţiunilor pentru care

au fost cercetaţi. Instanţa va avea în vedere circumstanţele personale ale fiecăruia, situaţia familială şi comportamentul

lor în societate.

În consecinţă, pe baza criteriilor enumerate, instanţa va aplica următoarele pedepse:

I. inculpatului G. M.:

– pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1

lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup

infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi

art. 5 C.pen.;

– şapte pedepse de câte 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea a şapte infracţiunii de trafic de

C.pen.;

– pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism în formă

agravată prev. de art. 329 alin. 1 şi 3 C.pen. vechi cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.;

– pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 1 an, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329

alin. 1 C.pen. vechi cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.;

– pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 al. 1 lit.

a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.;

b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

Întrucât faptele de mai sus sunt concurente cu infracţiunile pentru care prin sentinţa penală nr. 429 din 11 martie

2015, pronunţată de Judecătoria Braşov în dosarul nr. …./197/2014 s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni

închisoare la care s-a adăugat pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 lei, se vor repune în individualitatea lor pedepsele

componente, respectiv pedeapsa de 1 an închisoare (aplicată prin sentinţa penală nr. 261/09.12.2013 pronunţată de Judecătoria

Sf. Gheorghe în dosar penal nr. …../305/2013, definitivă prin decizia penală nr. 65/R/31.01.2014 a Curţii de Apel Braşov),

cele două pedepse de câte 1 an şi 6 luni închisoare, 8 luni închisoare (aplicate prin sentinţa penală nr. 34/26.02.2014

pronunţată de Judecătoria Sf. Gheorghe în dosar penal nr. …../305/2013, definitivă prin decizia penală nr. 607/Ap/10.11.2014)

şi amenda penală de 1.000 lei (aplicată prin sentinţa penală nr. 126/08.10.2014 pronunţată de Judecătoria Sf. Gheorghe în

dosar penal nr. ……./305/2014, definitivă prin neapelare la data de 27.10.2014).

În baza art. 36 alin. 1 C.pen. vechi, art. 34 alin. 1 lit. b C.pen. vechi şi art. 35 alin. 3 C.pen. vechi raportate la

art. 33 lit. a C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, instanţa va contopi

pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre cu pedepsele de 1 an închisoare, cele două pedepse de câte 1 an şi 6 luni

închisoare, 8 luni închisoare, şi amenda penală de 1.000 lei, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9

(nouă) ani închisoare la care se adaugă amenda penală în cuantum de 500 lei şi pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi pe o durată de 5 ani.

În baza art. 71 C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, vor fi interzise

inculpatului drepturile prev. de 64 al. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, ca pedeapsă accesorie.

Inculpatul G. M. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, acesta fiind arestat potrivit dispoziţiilor

încheierii nr. 4 din data de 30.01.2014 a Tribunalului Covasna. Ca urmare, în baza art. 399 alin. 1 C.proc.pen., instanţa va

menţine măsura arestării preventive a acestuia, ca fiind legală şi temeinică.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 36 alin. 3 C.pen. vechi şi art. 88 C.pen. vechi, cu

aplicarea art. 5 C.pen., se impune atât deducerea perioadei arestării preventive, cât şi a duratei executate de inculpat din

pedeapsa aplicată anterior de către Judecătoria Braşov care a fost contopită cu pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre.

Se constată că potrivit sentinţei penale nr. 429/2015 a Judecătoriei Braşov, a fost dedusă perioada executată de

inculpat din pedepsele aplicate anterior, de la 24.10.2013 până la 23.10.2014 şi începând cu data de 17.11.2014 până la zi.

Potrivit adresei 28450/18.05.2015 a Penitenciarului Codlea, pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa

penală nr. 429/11.03.2015 a Judecătoriei Braşov a expirat în data de 17.05.2015 (fila 2, vol. IX dosar u.p.). În consecinţă

în perioada 29.01.2014, inculpatul se afla atât sub puterea mandatului de arestare preventivă, cât şi a mandatului de

executare a pedepsei închisorii aplicate definitiv prin sentinţa de condamnare anterioară, astfel că această perioadă nu se

impune a fi dedus de două ori.

Întrucât din data de 24.10.2013, inculpatul G. M. se află încarcerat fiind concomitent sau succesiv sub puterea a mai

multor mandate, de natură diferită, până la data pronunţării prezentei sentinţe, se va deduce din pedeapsa aplicată perioada

arestării preventive a inculpatului, precum şi perioada executată din pedeapsa rezultantă aplicată prin sentinţa penală nr.

429 din 11 martie 2015, pronunţată de Judecătoria Braşov în dosarul nr. ….. /197/2014, începând cu data de 24.10.2013 până la

zi.

Întrucât mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 544/17.03.2015 emis conform sentinţei penale nr.

429/11.03.2015 a Judecătoriei Braşov şi-a încetat efectele, nu se mai impune revocarea acestuia.

În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen., instanţa îl va achita pe

inculpatul G. M. sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de persoane prev. şi ped. de art. art. 12 alin. 1, alin. 2

lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.

faţă de persoana vătămată F. A.., precum şi pentru săvârşirea a trei infracţiuni de spălare de banilor prev. şi ped. de art.

art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 (2 fapte) şi art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea

art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen., având ca obiect material autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare

………., autoturismul marca AUDI A8 cu numărul de înmatriculare ………….. şi suma de 1.000 euro primită în data de 26.08.2010 de la

inculpata N. G..

II. inculpatului G. S.:

– pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup

infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 C.pen.;

– cinci pedepse de câte 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea a cinci infracţiuni de trafic

de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu

aplicarea art. 5 C.pen.;

– pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. 1 lit.

b din Legea nr. 656/2002 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.

În baza art. 34 alin. 1 lit. b C.pen. vechi şi art. 35 alin. 3 C.pen. vechi raportate la art. 33 lit. a C.pen. vechi cu

aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, pedepsele aplicate vor fi contopite, urmând ca inculpatul

să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi pe o durată de 3 ani.

inculpatului drepturile prev. de 64 al. 1 lit. a teza a II a şi lit. b C.pen. vechi, ca pedeapsă accesorie.

Prin ordonanţa procurorului nr. 8/D/P/2012 din data de 29.01.2014, inculpatul G. S. a fost reţinut (filele 1 – 3, vol.

XII dosar u.p.). Prin încheierea nr. 4/30.01.2014 a Tribunalului Covasna, faţă de inculpat a fost dispusă măsura arestului

preventiv. Ulterior, în cursul judecăţii, prin încheierea din data de 17.03.2015, instanţa a înlocuit măsura arestului

preventiv cu măsura arestului la domciliu, pentru ca ulterior, prin încheierea din data de 22 iunie 2015, definitivă faţă de

inculpat în data de 24.06.2015, prin necontestare, aceasta să fie înlocuită cu măsura controlului judiciar.

În consecinţă, în baza art. 404 alin. 4 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 88 C.pen. vechi, se va deduce din pedeapsa

aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 29.01.2014 până în data de 19.03.2015, inclusiv.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 399 alin. 9 C.proc.pen., se va deduce din pedeapsa

aplicată şi durata măsurii arestului la domiciliu, începând cu data de 20.03.2015 până în data de 24.06.2015 inclusiv.

În baza art. 404 alin. 4 lit. b C.proc.pen. raportat la art. 399 alin. 1 C.proc.pen., se va menţine măsura controlului

judiciar dispusă faţă de inculpatul G. S. prin încheierea din data de 22 iunie 2015, pronunţată în dosarul nr. …../119/2014

al Tribunalului Covasna.

inculpatul G. S. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de spălare de banilor prev. şi ped. de art. art. 29 al. 1 lit. b

şi c din Legea nr. 656/2002, ambele cu aplicarea art. 5 C.pen., având ca obiect material autoturismul marca BMW cu numărul de

înmatriculare …………… şi suma de 2.270 euro primită de la inculpatul D. S..

III. inculpatei N. G.:

infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003 (în vigoare la data comiterii faptei), cu

– unsprezece pedepse de câte 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 4 ani, pentru săvârşirea a unsprezece infracţiuni de

– pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. 1

lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C.pen.

aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, se va aplica pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani

închisoare la care se va adăuga un spor de 6 (şase) luni având în vedere contribuţia inculpatei la comiterea faptelor şi

atitudinea sa violentă faţă de persoanele vătămate, urmând ca inculpata să execute în final 9 (nouă) ani şi 6 (şase) luni

închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen.

vechi pe o durată de 5 ani.

În baza art. 71 C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, se vor interzice

inculpatei drepturile prev. de 64 al. 1 lit. a teza a II a şi lit. b C.pen. vechi, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 88 C.pen. vechi, se va deduce din pedeapsa aplicată durata

reţinerii inculpatei, de la data de 06.02.2014, orele 14,00 până la 07.02.2014, orele 14,00 ( filele 341-343, vol. XII dosar

judiciar dispusă faţă de inculpata N. G. prin încheierea nr. 5 din data de 07.02.2015, a judecătorului de drepturi şi

libertăţi din cadrul Tribunalului Covasna, pronunţată în dosarul nr. ……./119/2014, definitivă prin încheierea nr.

2/CC/U/12.02.2014 a judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Braşov.

În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen., instanţa o va achita pe

inculpata N. G. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de spălare de banilor prev. şi ped. de art. 29 al. 1 lit. b şi c

din Legea nr. 656/2002, ambele cu aplicarea art. 5 C.pen., având ca obiect material autoturismul marca BMW cu numărul de

înmatriculare ……………. şi sumele de 61.800 euro şi 50.000 HUF primite de la inculpatul D. S..

IV. inculpatei N. Zs.:

– pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup

– cinci pedepse de câte 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea a cinci infracţiuni de trafic de

persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 5 C.pen.;

a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C.pen.

aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, instanţa va contopi pedepsele aplicate, urmând ca

inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi pe o durată de 3 ani.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 88 C.pen. vechi, deduce din pedeapsa aplicată durata

reţinerii inculpatei, de la data de 10.03.2014, orele 13,30 până la 11.03.2014, orele 13,30 (filele 408-410, vol. XII dosar

Apoi, se constată că potrivit adreselor depuse la dosarul instanţei, N. Zs. nu s-a prezentat la ofiţerul însărcinat cu

supravegherea sa în lunile mai şi iunie 2015.

Audiată fiind în faţa instanţei, inculpata a arătat că, în data de 27.04.2015, a născut şi în prezent locuieşte în

chirie, cu concubinul său şi cu o prietenă, în mun. Sf. Gheorghe, astfel că din motive financiare şi având în vedere că în

mun. Cluj Napoca nu îşi poate întreţine copilul nou-născut, nu s-a mai întors în această localitate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, se reţine că în conformitate cu prevederile art. 215 alin. 7 C.proc.pen., „în

cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau

există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a

acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de

judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu

sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.”

La analiza sesizării formulate de organul desemnat cu supravegherea inculpatei N. Zs., trebuie avute în vedere şi

dispoziţiile art. 242 alin. 3 C.proc.pen. care prevăd că măsura preventivă se înlocuieşte cu o măsură preventivă mai grea,

dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale

cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai grea este necesară pentru realizarea

scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 C.proc.pen.

Însă, în cauză nu rezultă reaua-credinţă a inculpatei N. Zs. în nerespectarea obligaţiei de a se prezenta la organul

desemnat cu supravegherea sa, care trebuie dovedită, nefiind prezumată de către lege. Reaua credinţă nu se poate deduce din

simplul fapt al neprezentării inculpatei la ofiţerul desemnat cu supravegherea ei, la data fixată de acesta.

Deşi nu este prima oară când instanţa este investită cu asemenea sesizări privind-o pe aceeaşi inculpată, totuşi şi cu

această ocazie trebuie să se ţină cont de situaţia familială specială a inculpatei N. Zs. care a născut de mai puţin de două

luni, nu beneficiază de nicio sursă de venit şi trăieşte din salariul obţinut de concubinul său.

În primă fază, inculpata a părăsit localitatea sa de domiciliu şi s-a mutat la Cluj Napoca, fiind susţinută de sora ei

care i-a promis că va avea grijă de aceasta pe perioada sarcinii şi după naştere, însă ulterior a trebuit să revină în mun.

Sf. Gheorghe ca să îngrijească copilul lui N. G. întrucât tatăl său a avut probleme de sănătate, după care nu s-a mai putut

întoarce la mun. Cluj Napoca nu numai din cauza lipsei banilor, dar şi din motive medicale, întrucât era în stare avansată de

sarcină.

Aceste aspecte rezultă nu numai din declaraţia dată de cele două inculpate, N. Zs. şi N. G., dar şi din

procesele-verbale întocmite de organul de supraveghere coroborate şi cu actele medicale depuse la dosar de K. J., tatăl

vitreg al inculpatelor N..

Astfel, având în vedere că nu s-a dovedit reaua-credinţă a inculpatei N. Zs. în neexecutarea obligaţiilor impuse de

judecătorul de drepturi şi libertăţi prin încheierea nr. 6 din 11 martie 2014, pronunţată în dosarul nr. ……/119/2014 al

Tribunalului Covasna, se va respinge sesizarea formulată de I.P.J. Cluj.

De asemenea, văzând contractul de muncă a concubinului inculpatei din care rezultă că acesta şi-a găsit loc de muncă în

mun. Sf. Gheorghe (fila 212, vol. IX dosar instanţă), precum şi înscrisul depus la fila 53 din volumul X al dosarului de fond

care atestă faptul că inculpata locuieşte fără forme legale în mun. Sf. Gheorghe, str. ………, se va admite cererea formulată de

inculpata N. Zs., urmând ca instanţa să dispună înlocuirea obligaţiei acesteia de a se prezenta la Poliţia municipiului Cluj

Napoca, judeţul Cluj, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată,

impusă prin încheierea din data de 09 februarie 2015, pronunţată în dosarul nr. ………./119/2014 al Tribunalului Covasna, cu

obligaţia de a se prezenta la Poliţia municipiului Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, conform programului de supraveghere

întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată.

judiciar dispusă faţă de inculpata N. Zs. prin încheierea nr. 6 din 11 martie 2014 a judecătorului de drepturi şi libertăţi

din cadrul Tribunalului Covasna, pronunţată în dosarul nr. ………./119/2014, definitivă prin încheierea nr. 10/CC/U/18.03.2014 a

judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Braşov.

În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen., inculpata N. Zs. va fi

achitată sub aspectul comiterii infracţiunii de spălare de banilor prev. şi ped. de art. art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr.

656/2002, cu aplicarea art. 5 C.pen., având ca obiect material suma de 1.680 euro primită de la inculpatul D. S..

V. inculpatei B. M.:

b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C.pen.

c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C.pen.

În baza art. 34 alin. 1 lit. b C.pen. vechi raportat la art. 33 lit. a C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen.,

instanţa va contopi pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

Având în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatei, precum şi faptul că toate circumstanţele personale ale

acesteia, evidenţiate şi prin raportul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Covasna, indică faptul că scopul

pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie, în baza art. 861 C.pen. vechi cu aplicarea art. 5

C.pen. şi art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen

de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 862 C.pen. vechi, care se socoteşte de la data rămânerii definitive a prezentei

sentinţe.

În baza art. 863 C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen., pe durata termenului de încercare inculpata B. M. trebuie să

se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

– să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Covasna, la datele fixate de către acesta;

– să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8

zile, precum şi întoarcerea;

– să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

– să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Se vor pune în vedere inculpatei dispoziţiile art. 864 C.pen. vechi raportat la art. 83 şi art. 84 C.pen. vechi privind

cauzele care atrag revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. 5 C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub

supraveghere, se va suspenda şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b C.proc.pen., instanţa o va achita pe inculpata

B. M. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de spălare de banilor prev. şi ped. de art. 29 al. 1 lit. b şi c din Legea

nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 C.pen.

Prin ordonanţa din data de 27.02.2014, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpata B. M. pe tot

parcursul urmăririi penale (filele 203-315, vol. XII, dosar u.p.). Însă, judecătorul de cameră preliminară, prin încheierea

din data de 23 iulie 2014, a constatat încetată de drept măsura preventivă, astfel că în acest moment instanţa nu trebuie să

o analizeze şi să se pronunţe cu privire la aceasta.

VI. inculpatului D. S.:

– pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1

lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup

infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 5 C.pen.

să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi pe o durată de 3 ani.

În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.proc.pen., instanţa îl va achita pe

inculpatul D. S. sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea

nr. 678/2001 cu aplicarea art. 5 C.pen., faţă de persoana vătămată F. B. Zs., având în vedere că din probe nu rezultă că

inculpatul ar fi comis acestă infracţiune. Nici D. S. nu recunoaşte că ar fi cazat-o pe victimă, şi nici aceasta din urmă nu

afirmă contrariul.

În baza art. 4 alin. 1 lit. b şi art. 7 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea probelor biologice de la

inculpaţii G. M., G. S., N. G., N. Zs. şi D. S., în vederea adăugării profilelor sale genetice în S.N.D.G.J., prelevare ce se

va realiza la introducerea în penitenciar a persoanei condamnate, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul

personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

Se constată că în faza de urmărire penală persoana vătămată P. N. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de

35.000 euro daune materiale şi 15.000 euro daune morale.

În continuare, instanţa reţine întrunirea în speţă a condiţiilor generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute

de art. 1357 din Codul civil, respectiv existenţa prejudiciului suferit de partea civilă, a faptei ilicite săvârşite de

inculpaţi, a legăturii de cauzalitate între această faptă şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei inculpaţilor în săvârşirea

faptei.

În ceea ce priveşte daunele materiale, se reţine că prin cererea de constituire de parte civilă, s-a solicitat

acordarea sumei de 35.000 euro. Audiată fiind în faza de urmărire penală, partea civilă a arătat că în perioada de 6 luni cât

a practicat prostituţia în folosul inculpaţilor, a câştigat suma de 90.000 euro şi a lucrat în trei schimburi a câte 8 ore.

Însă, întrucât dubiul le profită inculpaţilor, urmează ca pentru stabilirea sumei exacte înmânate acestora de către persoana

vătămată, să se deducă o jumătate care, potrivit declaraţiilor victimelor, i se cuvenea stabilimentului la care lucrau.

Astfel se ajunge la suma de 45.000 euro din care mai trebuia achitată suma de 10 euro pe oră femeii care stabilea tariful şi

îndruma clienţii la fete, respectiv suma de 14.400 de euro ( câte 80 de euro pentru cele opt ore lucrate în decurs de 180 de

zile). În consecinţă, daunele materiale se ridică la suma de 30.600 euro pe care inculpaţii care în mod efectiv au

exploatat-o pe victimă, trebuie să le suporte, respectiv G. M., N. G. şi D. S..

Cu privire la daunele morale, se reţine că în raport de circumstanţele si împrejurările cauzei reiese că a fost adus un

prejudiciu moral părţii civile, dar suma de 10.000 de euro, în opinia instanţei este suficientă pentru a compensa suferinţele

îndurate de victimă în decursul celor 6 luni în care a practicat prostituţia pentru inculpaţi, mai ales că astfel cum rezultă

din materialul probator, aceasta a fost una din persoanele care înainte de a părăsi ţara, era informată că urma să presteze

servicii sexuale contra cost în Grecia.

În consecinţă, în baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 20 C.proc. pen., instanţa va admite în parte

acţiunea civilă formulată de partea civilă P. N., şi îi va obligă, în solidar, inculpaţii G. M., N. G. şi D. S. la plata

către aceasta a sumei de 30.600 euro cu titlu de daune materiale şi 10.000 euro reprezentând daune morale.

Se va constată că persoanele vătămate O. E. T., Ş. H. M., N. D., F. B. Zs., R. E. E., S. A. M., B. A., C. M. şi F. R.

nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În ceea ce priveşte bunurile dobândite în urma comiterii infracţiunilor de spălare a banilor şi trafic de persoane, se

reţin următoarele:

Raportat la ansamblul probatoriu analizat mai sus, în baza art. 33 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 656/2002 raportat la art.

118 alin. 1 lit. e C.pen. vechi, instanţa va dispune confiscarea bunurilor dobândite prin săvârşirea infracţiunii de spălare

a banilor.

Astfel, de la inculpatul G. M. va fi confiscată contravaloarea imobilelor achiziţionate din banii proveniţi din

infracţiuni, indicată în cuprinsul actelor de vânzare cumpărare depuse la dosar, întrucât acestea nu se mai regăsesc în

patrimoniul inculpatului (suma de 203.000 lei achitată în schimbul spaţiului comercial, 17.000 lei pentru apartamentul situat

în mun. Sf. Gheorghe, str. ………….. şi 35.000 lei pentru apartamentul situat în or. Covasna, str. ………), respectiv suma totală

de 254.000 lei.

Autoturismul marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare ………., având seria şasiu ……….. şi serie motor ………… , depus la

camera de corpuri delicte a I.P.J. Covasna, conform dovezii seria H nr. 0079551 din data de 20.02.2014 va fi confiscat în

natură, având în vedere că nu a fost înstrăinat.

Instanţa consideră că nu se impune şi confiscarea contravalorii autoturismului marca Audi A8, întrucât în locul

acestuia a fost dobândit autoturismul marca Mercedes Benz, menţionat mai sus.

De la inculpata B. M., instanţa va confisca echivalentul în lei a sumei de 71.900 euro calculat la cursul de referinţă

a BNR la data plăţii, reprezentând suma de 62.000 euro primită de la G. M. până în februarie 2011, suma de 1.400 euro trimisă

de acelaşi inculpat prin Western Union, în data de 27.12.2012 şi cei 8.500 euro trimişi, tot prin Western Union, de către

inculpatul D. S., în perioada 08.11.2012 – 08.01.2013.

Instanţa apreciază că de la inculpatele N. Zs. şi N. G., nu se impune confiscarea sumelor de 3.900 euro, respectiv

3.500 euro, în baza Legii nr. 656/2002, având în vedere soluţia de disjungere dispusă prin rechizitoriu faţă de N. E. şi

pentru evitarea unei duble confiscări, a acelaiaşi sume, în baza aceluiaşi temei juridic. Însă, nu există niciun impediment

de a dispune confiscarea acestor sume conform art. 19 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 alin. 1 lit. e

C.pen. vechi, întrucât provin din comiterea infracţiunii de trafic de persoane.

În baza art. 19 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 alin. 1 lit. e C.pen. vechi, instanţa va confisca

de la inculpaţi sumele obţinute prin exploatarea persoanelor vătămate, respectiv:

-de la inculpatul G. M. – echivalentul în lei a sumei de 63.000 euro calculat la cursul de referinţă a BNR la data

plăţii (1.000 euro primiţi în data de 26.08.2010, prin Western Union de la N. G. şi 62.000 euro care ulterior au fost trimişi

inculpatei B. M., întrucât nu există impediment ca această sumă să fie confiscată de la două persoane diferite, în baza unor

dispoziţii legale diferite);

-de la inculpatul G. S. – echivalentul în lei a sumei de 2.270 euro calculat la cursul de referinţă a BNR la data

plăţii, primiţi în perioada 27.05.2011 – 30.03.2012, de la inculpatul D. S.;

-de la inculpata N. G. – echivalentul în lei a sumelor de 65.300 euro şi 50.000 HUF calculat la cursul de referinţă a

BNR la data plăţii (61.800 euro şi 50.000 HUF primiţi de la D. S. şi 3.500 euro trimişi lui N. E.);

-de la inculpata N. Zs. – echivalentul în lei a sumei de 5.580 euro calculat la cursul de referinţă a BNR la data

plăţii (3.900 euro trimişi lui N. E. şi 1.680 euro primiţi de la D. S..

Cu privire la sumele dobândite de inculpaţi de la persoanele vătămate, se mai reţine că potrivit declaraţiilor date în

faza de urmărire penală, martorul cu identitate protejată “J………….” a câştigat suma de 280.000 euro, R. E. E. 5.000 euro, P.

N. 90.000 euro, S. A. M. 80.000 euro, C. M. 89.000 euro, iar N. K. 100.000 euro.

Văzând că din aceste sume jumătate era reţinută de stabiliment, iar din cealaltă jumătate era plătită femeia care se

ocupa de clienţii clubului (10 euro pe oră), reiese că suma totală confiscată mai sus la care se adaugă şi cuantumul acordat

persoanei vătămate P. N. cu titlu de despăgubiri, este acoperită de sumele confiscate mai sus.

În baza art. 19 alin. 2 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 alin. 1 lit. b C.pen. vechi, confiscă de la

inculpata N. G. autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare ……………, cu numărul de identificare …………. şi serie motor ………..,

indisponibilizat de către organele de poliţie din cadrul I.P.J. Arad – Serviciul Investigaţii Criminale, în data de

03.07.2013. Deşi practica judiciară este în sensul că nu poate fi confiscat autoturismul folosit la transportarea victimelor

traficului de persoane întrucât nu este indispensabil, transportul putând fi realizat şi prin alte mijloace, cum ar fi avion,

tren, autocar, totuşi o interpretare aşa de restrictivă lipseşte de conţinut prevederile art. 19 alin. 2 din Legea nr.

678/2001. Instanţa consideră că textul legal invocat trebuie analizat în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei

cauze. Or, în speţă, rezultă că autoturismul marca BMW a fost folosit în mod frecvent şi prioritar la comiterea infracţiunii

de trafic de persoane, majoritatea persoanelor vătămate fiind transportate în Grecia cu acest mijloc de transport. Mai mult,

a fost folosit şi pe teritoriul Greciei, astfel cum rezultă din răspunsul autorităţilor elene (fila 290, vol. III dosar

Deşi, martora D. M. a formulat pretenţii cu privire la autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare ………….., văzând că

în evidenţele oficiale apare în continuare N. G. ca fiind proprietara acestuia şi inculpata a şi formulat plângere împotriva

lui G. M. pentru sustragerea maşinii, se va dispune confiscarea autovehiculului de la N. G., în baza art. 19 alin. 2 din

Legea nr. 678/2001, urmând ca eventualele prejudicii să fie recuperate pe calea acţiunii civile.

În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.proc.pen. raportat la art. 249 alin. 4 C.proc.pen. şi art. 33 alin. 6 din Legea nr.

656/2002, se va menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 8/D/P/2012 din data de 29.01.2014 a

D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Covasna, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatei B. M., pusă în aplicare prin

procesul-verbal din data de 11.02.2014 întocmit de SC.C.O. Covasna, până la concurenţa sumei de 71.900 euro, în vederea

garantării ducerii la îndeplinire a confiscării dispuse prin prezenta hotărâre, respectiv:

-terenul extravilan în suprafaţă de 17.300 mp situat în com. ……., jud. Covasna înscris în CF nr…………….;

-terenul intravilan în suprafaţă de 1.462 mp situat în mun. Sfântu Gheorghe, str. ………….., jud. Covasna înscris în CF

nr. ………..;

-garaj situat pe str. ………… din mun. Sfântu Gheorghe înregistrat la Primăria mun. Sfântu Gheorghe în 15.05.2012.

656/2002, se va menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 8/D/P/2012 din data de 10.07.2014 a

D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Covasna, asupra bunurilor mobile ridicate de la inculpata B. M. cu ocazia percheziţiei

domiciliare efectuate în data de 29.01.2014, în baza autorizaţiei nr. 10/28.01.2014 emis de Tribunalul Covasna, până la

concurenţa sumei de 71.900 euro, în vederea garantării ducerii la îndeplinire a confiscării dispuse prin prezenta hotărâre.

În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.proc.pen. raportat la art. 249 alin. 4 C.proc.pen., se va dispune ridicarea măsurii

sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 8/D/P/2012 din data de 29.01.2014 a D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial

Covasna, asupra imobilului aparţinând persoanei vătămate C. M., situat în oraşul Covasna, str. ……………, înscris în CF nr. ………..

D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Covasna, asupra conturilor bancare ale inculpaţilor B. M. şi G. M., în vederea aducerii la

îndeplinire a confiscării sumelor rezultate în urma comiterii infracţiunilor de spălare a banilor.

sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 8/D/P/2012 din data de 29.01.2014 a D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial

Covasna, asupra conturilor bancare ale inculpatelor N. G. şi N. Zs.,având în vedere temeiul juridic în baza căreia a fost

instituită, respectiv Legea nr. 656/2002, precum şi faptul că de la inculpate nu s-a dispus confiscarea vreunei sume de bani

în baza art. 33 din actul normativ menţionat.

În baza art. 146 alin. 3 C.proc.pen., după rămânerea definitivă a hotărârii, se va dispune arhivarea, în loc special,

cu asigurarea confidenţialităţii a suporturilor optice pe care sunt stocate comunicaţiile interceptate şi înregistrate în

cauză în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Covasna, respectiv cele 16 (şaisprezece) DVD – uri, marca Copyme, cu

capacitatea de 4,7 GB fiecare, depuse într-un plic de culoare albă, format A4, la Camera Corpuri Delicte a Tribunalului

Covasna şi înregistrate la poziţia nr. 88/2015.

În baza art. 162 alin. 1 C.proc.pen., se va dispune ataşarea la dosarul cauzei a mijloacelor de probă constând în două

agende de culoare alb cu albastru, inscripţionate „Zs.”, ridicate cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul numitului K.

J., depuse într-un plic de culoare maro, format A4, la Camera Corpuri Delicte a Tribunalului Covasna şi înregistrate la

poziţia nr. 88/2015

În baza art. 274 alin. 1 teza I C.proc.pen., inculpaţii vor fi obligaţi să plătească statului suma de câte 2.500 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare, iar în baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., faţă de soluţiile de achitare pronunţate în cauză,

restul cheltuielilor judiciare va rămâne în sarcina statului (câte 3.000 lei pentru faza de urmărire penală din care se

deduce onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru asistarea inculpaţilor şi a persoanelor vătămate, câte 142 lei

pentru faza de judecată pentru cele 17 termene de judecată acordate în cursul cercetării judecătoreşti, suma totală fiind de

câte 2.692 lei).

În baza art. 274 alin. 1 teza II C.proc.pen. raportat la art. 272 C.proc.pen. şi art. 5 alin. 1 lit. c şi d din

Protocolul nr. 48025/2015, onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu, av. Ţ. M., A. G. M. şi I. Zs. E., în cuantum de câte

520 lei, şi av. C. A., în cuantum de 1.025 lei, va fi suportat din fondul special al Ministerului Justiţiei şi va rămâne în

sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 386 alin. 1 C.proc.pen., schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor G. M., G.

S., N. G., N. Zs. şi D. S.:

– din infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 al. 1, 2 şi 3 C.pen. în infracţiunea

prev. de art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003;

– din infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen. în infracţiunea prev. de art. 12 alin. 1,

alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001;

– din infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 210 alin. 1 lit. b C.pen. în infracţiunea prev. de art. 12 alin. 1,

– din infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.pen., comisă faţă de persoana vătămată N. D.

în infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 C.pen. vechi;

– din infracţiunea de trafic de minori prev. de art. 211 alin. 1 C.pen., comisă faţă de persoana vătămată Ş. H. M. în

infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 şi 3 C.pen. vechi.

Menţine aplicarea dispoziţiilor art. 33 C.pen. vechi şi art. 5 C.pen. faţă de cei şase inculpaţi, precum şi a

prevederilor art. 37 lit. b C.pen. vechi faţă de inculpatul G. M..

În baza art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.,

condamnă inculpatul G. M., fiul lui V. şi M., născut la data de …….. în mun. ……, jud. ……, domiciliat în mun. ………., ……………………,

CNP ……………, posesor a C.I. seria ….. nr. ………. eliberată de SPCLEP Sfântu Gheorghe, în prezent aflat în stare de arest

preventiv în Penitenciarul Codlea, la pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 5 ani, pentru săvârşirea

infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat.

În baza art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5

C.pen., condamnă pe acelaşi inculpat la şapte pedepse de câte 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 3 ani, pentru

săvârşirea a şapte infracţiunii de trafic de persoane.

În baza art. 329 alin. 1 şi 3 C.pen. vechi cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen., condamnă pe

acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism în

formă agravată.

În baza art. 329 alin. 1 C.pen. vechi cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen., condamnă pe acelaşi

inculpat la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 1 an, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.

În baza art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.,

condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor.

În baza art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen.,

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare la care s-a adăugat pedeapsa amenzii penale în cuantum

de 500 lei, aplicată prin sentinţa penală nr. 429 din 11 martie 2015, pronunţată de Judecătoria Braşov în dosarul nr.

………./197/2014 şi repune în individualitatea lor pedepsele componente, respectiv pedeapsa de 1 an închisoare (aplicată prin

sentinţa penală nr. 261/09.12.2013 pronunţată de Judecătoria Sf. Gheorghe în dosar penal nr. ………/305/2013, definitivă prin

decizia penală nr. 65/R/31.01.2014 a Curţii de Apel Braşov), cele două pedepse de câte 1 an şi 6 luni închisoare, 8 luni

închisoare (aplicate prin sentinţa penală nr. 34/26.02.2014 pronunţată de Judecătoria Sf. Gheorghe în dosar penal nr.

………../305/2013, definitivă prin decizia penală nr. 607/Ap/10.11.2014) şi amenda penală de 1.000 lei (aplicată prin sentinţa

penală nr. 126/08.10.2014 pronunţată de Judecătoria Sf. Gheorghe în dosar penal nr. …………./305/2014, definitivă prin neapelare

la data de 27.10.2014).

art. 33 lit. a C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, contopeşte pedepsele

aplicate prin prezenta hotărâre cu pedepsele de 1 an închisoare, cele două pedepse de câte 1 an şi 6 luni închisoare, 8 luni

închisoare, şi amenda penală de 1.000 lei, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani închisoare

la care se adaugă amenda penală în cuantum de 500 lei şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi pe o durată de 5 ani.

În baza art. 71 C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, interzice

aplicarea art. 5 C.pen., deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive a inculpatului, precum şi perioada

executată din pedeapsa rezultantă aplicată prin sentinţa penală nr. 429 din 11 martie 2015, pronunţată de Judecătoria Braşov

în dosarul nr. ………../197/2014, începând cu data de 24.10.2013 până la zi.

În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen., achită pe inculpatul G.

M. sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de persoane prev. şi ped. de art. art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea

nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5 C.pen. faţă de persoana

vătămată F. A…

M. sub aspectul comiterii a trei infracţiuni de spălare de banilor prev. şi ped. de art. art. 29 al. 1 lit. a din Legea nr.

656/2002 (2 fapte) şi art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. vechi şi art. 5

C.pen., având ca obiect material autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare …………, autoturismul marca AUDI A8 cu

numărul de înmatriculare …………… şi suma de 1.000 euro primită în data de 26.08.2010 de la inculpata N. G..

În baza art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă inculpatul G. S., fiul lui S.

şi E. , născut la …………. în mun. ………., jud. ………, domiciliat în com. …………………, jud. ………….., CNP ……………, posesor a C.I. seria

….nr. …………. eliberată de SPCLEP Sfântu Gheorghe, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a

săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat.

În baza art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art.

5 C.pen., condamnă pe acelaşi inculpat la cinci pedepse de câte 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 2 ani, pentru

săvârşirea a cinci infracţiuni de trafic de persoane.

În baza art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 5 C.pen.,

condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor.

aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 88 C.pen. vechi, deduce din pedeapsa aplicată perioada

reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 29.01.2014 până în data de 19.03.2015, inclusiv.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 399 alin. 9 C.proc.pen., deduce din pedeapsa aplicată şi

durata măsurii arestului la domiciliu, începând cu data de 20.03.2015 până în data de 24.06.2015 inclusiv.

În baza art. 404 alin. 4 lit. b C.proc.pen. raportat la art. 399 alin. 1 C.proc.pen., menţine măsura controlului

judiciar dispusă faţă de inculpatul G. S. prin încheierea din data de 22 iunie 2015, pronunţată în dosarul nr. 1224/119/2014

S. sub aspectul comiterii a două infracţiuni de spălare de banilor prev. şi ped. de art. art. 29 al. 1 lit. b şi c din Legea

nr. 656/2002, ambele cu aplicarea art. 5 C.pen., având ca obiect material autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare

………….. şi suma de 2.270 euro primită de la inculpatul D. S..

În baza art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003 (în vigoare la data comiterii faptei), cu aplicarea art. 5

C.pen., condamnă inculpata N. G., fiica lui E., născută la ……… în mun. ……, jud………., domiciliată în mun. ……………, jud. Covasna,

f.f.l. în mun. Cluj Napoca, ………………., CNP ………………., posesoare a C.I. seria ……. nr. ……….. eliberată de SPCLEP Sfântu Gheorghe,

la pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit.

a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional

5 C.pen., condamnă pe aceeaşi inculpată la unsprezece pedepse de câte 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 4 ani, pentru

săvârşirea a unsprezece infracţiuni de trafic de persoane.

În baza art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă pe aceeaşi inculpată la

pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor.

aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, aplică pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani închisoare la

care adaugă un spor de 6 (şase) luni, urmând ca inculpata să execute în final 9 (nouă) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi pe o

durată de 5 ani.

În baza art. 71 C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, interzice inculpatei

drepturile prev. de 64 al. 1 lit. a teza a II a şi lit. b C.pen. vechi, ca pedeapsă accesorie.

reţinerii inculpatei, de la data de 06.02.2014, orele 14,00 până la 07.02.2014, orele 14,00.

În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen., achită pe inculpata N. G.

sub aspectul comiterii a două infracţiuni de spălare de banilor prev. şi ped. de art. 29 al. 1 lit. b şi c din Legea nr.

656/2002, ambele cu aplicarea art. 5 C.pen., având ca obiect material autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare

……….. şi sumele de 61.800 euro şi 50.000 HUF primite de la inculpatul D. S..

În baza art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă inculpata N. ZS., fiica lui

E., născută la ……….. în mun. …….., jud. ………, domiciliată în ……….., f.f.l. în mun. …….., …………, jud. ………, CNP …………, posesoare a

C.I. seria ……… nr. ………….. eliberată de SPCLEP Sfântu Gheorghe, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 3

ani, pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat.

În baza art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă pe aceeaşi

inculpată la cinci pedepse de câte 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor.

aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să

reţinerii inculpatei, de la data de 10.03.2014, orele 13,30 până la 11.03.2014, orele 13,30.

În baza art. 404 alin. 4 lit. b C.proc.pen. raportat la art. 215 alin. 7, 8 şi 9 C.proc.pen. şi art. 215 alin. 1 lit. c

C.proc.pen., respinge sesizarea I.P.J. Cluj – Biroul Supravegheri Judiciare şi admite cererea formulată de inculpata N. Zs.,

dispunând înlocuirea obligaţiei acesteia de a se prezenta la Poliţia municipiului Cluj Napoca, judeţul Cluj, conform

programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată, impusă prin încheierea din data

de 09 februarie 2015, pronunţată în dosarul nr. ……./119/2014 al Tribunalului Covasna, cu obligaţia de a se prezenta la

Poliţia municipiului Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau

ori de câte ori este chemată.

din cadrul Tribunalului Covasna, pronunţată în dosarul nr. ………/119/2014, definitivă prin încheierea nr. 10/CC/U/18.03.2014 a

În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen., achită pe inculpata N.

Zs. sub aspectul comiterii infracţiunii de spălare de banilor prev. şi ped. de art. art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr.

În baza art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă pe inculpata B. M., fiica

lui I. şi R. , născută la ………. în mun………, jud. ……….., domiciliată în mun. …………, …………… jud. …………, CNP ………….., posesoare a C.I.

seria …….. nr. ……….. eliberată de SPCLEP Sfântu Gheorghe, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea

infracţiunii de spălare a banilor.

În baza art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă pe aceeaşi inculpată, la

pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor, având ca obiect suma totală de 9.900

euro primită de la inculpaţii G. M. şi D. S..

contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 861 C.pen. vechi cu aplicarea art. 5 C.pen. şi art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, dispune suspendarea

executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 862 C.pen. vechi, care se

socoteşte de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

– să se prezinte la Serviciu de Probaţiune Covasna, la datele fixate de către acesta;

Pune în vedere inculpatei dispoziţiile art. 864 C.pen. vechi raportat la art. 83 şi art. 84 C.pen. vechi privind

supraveghere, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b C.proc.pen., achită pe inculpata B. M. sub

aspectul comiterii a două infracţiuni de spălare de banilor prev. şi ped. de art. 29 al. 1 lit. b şi c din Legea nr.

656/2002, cu aplicarea art. 5 C.pen.

În baza art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă inculpatul D. S., născut la

data de …… în ……….., Ungaria, fiul lui L. M. , domiciliat în loc. ……………….., Ungaria, având adresa de email:

………….@……….., indicată în vederea comunicării actelor de procedură, posesor al CI seria ………….eliberată de autorităţile

ungare, la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

alin. 1 lit. a teza II şi lit. b C.pen. vechi, pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup

infracţional organizat.

execute pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.proc.pen., achită pe inculpatul D. S. sub

aspectul comiterii infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 5 C.pen., faţă de persoana vătămată F. B. Zs..

În baza art. 4 alin. 1 lit. b şi art. 7 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţii

G. M., G. S., N. G., N. Zs. şi D. S., în vederea adăugării profilelor sale genetice în S.N.D.G.J., prelevare ce se va realiza

la introducerea în penitenciar a persoanei condamnate, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de

pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 20 C.proc. pen., admite în parte acţiunea civilă formulată de

partea civilă P. N., cu domiciliul ales la ………………….., şi obligă, în solidar, inculpaţii G. M., N. G. şi D. S. la plata către

aceasta a sumei de 30.600 euro cu titlu de daune materiale şi 10.000 euro reprezentând daune morale.

Respinge restul pretenţiilor formulate de partea civilă P. N..

Constată că persoanele vătămate O. E. T., Ş. H. M., N. D., F. B. Zs., R. E. E., S. A. M., B. A ., C. M. şi F. R. nu

s-au constituit părţi civile în cauză.

În baza art. 33 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 118 alin. 1 lit. e C.pen. vechi, dispune

confiscarea bunurilor dobândite prin săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, respectiv:

– de la inculpatul G. M. – suma de 254.000 lei şi autoturismul marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare ……….., având

seria şasiu ……….. şi serie motor …………, depus la camera de corpuri delicte a I.P.J. Covasna, conform dovezii seria H nr.

0079551 din data de 20.02.2014;

– de la inculpata B. M. – echivalentul în lei a sumei de 71.900 euro calculat la cursul de referinţă a BNR la data plăţii.

În baza art. 19 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 alin. 1 lit. e C.pen. vechi, confiscă de la

inculpaţi sumele obţinute prin exploatarea persoanelor vătămate, respectiv:

– de la inculpatul G. M. – echivalentul în lei a sumei de 63.000 euro calculat la cursul de referinţă a BNR la data

plăţii;

– de la inculpatul G. S. – echivalentul în lei a sumei de 2.270 euro calculat la cursul de referinţă a BNR la data plăţii;

– de la inculpata N. G. – echivalentul în lei a sumelor de 65.300 euro şi 50.000 HUF calculat la cursul de referinţă a BNR

la data plăţii;

– de la inculpata N. Zs. – echivalentul în lei a sumei de 5.580 euro calculat la cursul de referinţă a BNR la data plăţii.

inculpata N. G. autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare ………., cu numărul de identificare …………. şi serie motor ……………,

03.07.2013.

656/2002, menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 8/D/P/2012 din data de 29.01.2014 a

– terenul extravilan în suprafaţă de 17.300 mp situat în com. ……., jud. Covasna înscris în CF nr…………..;

– terenul intravilan în suprafaţă de 1.462 mp situat în mun. ……… înscris în CF nr. ………;

– garaj situat pe str. ……….. din mun. Sfântu Gheorghe înregistrat la Primăria mun. Sfântu Gheorghe în 15.05.2012.

656/2002, menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 8/D/P/2012 din data de 10.07.2014 a

În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.proc.pen. raportat la art. 249 alin. 4 C.proc.pen., dispune ridicarea măsurii

Covasna, asupra conturilor bancare ale inculpatelor N. G. şi N. Zs..

În baza art. 146 alin. 3 C.proc.pen., după rămânerea definitivă a hotărârii, dispune arhivarea, în loc special, cu

asigurarea confidenţialităţii a suporturilor optice pe care sunt stocate comunicaţiile interceptate şi înregistrate în cauză

în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Covasna, respectiv cele 16 (şaisprezece) DVD – uri, marca Copyme, cu capacitatea

de 4,7 GB fiecare, depuse într-un plic de culoare albă, format A4, la Camera Corpuri Delicte a Tribunalului Covasna şi

înregistrate la poziţia nr. 88/2015.

În baza art. 162 alin. 1 C.proc.pen., dispune ataşarea la dosarul cauzei a mijloacelor de probă constând în două agende

de culoare alb cu albastru, inscripţionate „Zs.”, ridicate cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul numitului K. J.,

depuse într-un plic de culoare maro, format A4, la Camera Corpuri Delicte a Tribunalului Covasna şi înregistrate la poziţia

nr. 88/2015

În baza art. 274 alin. 1 teza I C.proc.pen., obligă inculpaţii să plătească statului suma de câte 2.500 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare, iar în baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.

520 lei, şi av. C. A., în cuantum de 1.025 lei, se suportă din fondul special al Ministerului Justiţiei şi rămâne în sarcina

statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21.07.2015.

PREŞEDINTE GREFIER

Luni - Sambata: 7:00 - 17:00

[email protected]

Str. Plugarilor 5, București

074 322 6016

Infracţiuni

What we do and what can you expect from us

Constituirea unui grup infractional organizat. Trafic de persoane

Monitorizează persoane

Află informaţii suplimentare despre orice dosar GRATIS!

Baroul București

Jooble

Jobsora

Caută orice Dosar în timp real în toate instanţele din România.

Categories

Etichete

Media - Trafic de droguri