Prin referatul procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 269/P/2011 din 02.07.2012 s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul L.Ş.O..
În motivarea propunerii se arată că inculpatul este cercetat pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 al. 1 cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal.
Se solicită prelungirea măsurii arestării preventive deoarece în cauză mai sunt de efectuat acte procedurale şi să se administreze probatorii.
Astfel, in prezent, se desfăşoară de către procuror şi organele de poliţie judiciară din cadrul D.G.A. – S.J.A. Bacău, sub directa îndrumare a procurorului, activităţi specifice de identificare şi audiere a tuturor cumpărătorilor de influenţă care au apelat la inculpat, precum şi a persoanelor cu privire la care există date că, la rândul său, a intervenit inculpatul, situaţie în raport de care, în cauză urmează a fi extinse cercetările în continuare.
De asemenea, se aşteaptă toate răspunsurile de la instituţiile emitente, cu referire la documentele în original ridicate din posesia inculpatului şi cu privire la celelalte aspecte pertinente cauzei, precum şi alte activităţi necesare pentru verificarea aspectelor rezultate din ancheta penală efectuată, aşa cum se reliefează din ordonanţele de delegare din datele de 13.06.2012 şi 25.06.2012.
Totodată, se află în curs de efectuare expertiza grafică dispusă în cauză şi citirea cartelelor telefonice şi a memoriei aparatelor telefonice identificate asupra inculpatului.
Astfel, este necesara completarea probatoriului, prin prisma actelor menţionate, cât şi în vederea identificării şi audierii tuturor persoanelor implicate în cauză, având în vedere amploarea activităţii infracţionale şi necesitatea efectuării de verificări suplimentare, pentru lămurirea şi elucidarea situaţiei de fapt, lămurirea cauzei sub toate aspectele, descoperirea şi tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate în comiterea faptelor penale cercetate.
Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Inculpatul a fost arestat preventiv prin Încheierea nr. 59/Îc/11.05.2012 a Tribunalului Bacău, măsura prelungita prin încheierea nr. 70/Îc/2012 din 06.06.2012.
In fapt se reţine, din întreg probatoriul administrat până în prezent, că în perioada martie-mai 2010, numiţii C.I. şi V.R.E., în mod repetat, au remis inculpatului L.Ş.O., suma totală de 35.600 lei şi 2 sticle de băutură în valoare de circa 200 lei, la solicitarea directă a acestuia şi sub promisiunea că, prin influenţa ce o are asupra membrilor unei comisii din cadrul Primăriei mun. Bacău, le poate asigura obţinerea unei locuinţe sociale din fondul locativ al unităţii administrativ teritoriale locale, pe care ulterior o vor putea achiziţiona la un preţ avantajos.
Aceeaşi situaţie de fapt se reliefează şi din plângerea şi declaraţia cumpărătorului de influenţă S.C., precum şi a soţiei acestuia, S.C.. Astfel, aceştia au declarat că l-au cunoscut pe inculpatul L.Ş.O. prin intermediul numitei V.R., actuala soţie a martorului denunţător C.I., cu ocazia oficierii căsătoriei acestora. Totodată, aflând că aceştia au obţinut promisiunea inculpatului L.Ş.O. că îi va sprijini în obţinerea aprobării pentru repartizarea unei locuinţe din fondul locativ al Primăriei mun. Bacău, le-au solicitat să-i pună în legătură cu inculpatul, pentru a-i sprijini în acelaşi sens.
Ulterior, în perioada martie – mai 2010, în mod repetat, în mai multe tranşe, cumpărătorul de influenţă S.C. i-a remis inculpatului L.Ş.O. suma totală de 7.600 lei şi 3.500 euro, precum şi 2 sticle de băutură în valoare de circa 200 lei, la solicitarea expresă a acestuia şi sub promisiunea că, prin influenţa pe care ar avea-o asupra membrilor comisiei din cadrul Primăriei mun. Bacău, îi va asigura, lui şi soţiei sale, obţinerea unei locuinţe sociale la un preţ avantajos.
Convingerea potrivit căreia inculpatul avea sau ar fi putut avea influenţă, în sensul arătat, a fost întărită martorilor denunţători şi de împrejurarea că, la un moment dat, le-a prezentat documentele de repartiţie, cu antetul Primăriei Mun. Bacău, despre care, din probele administrate în cauză a rezultat că au fost plăsmuite, tocmai pentru a le menţine impresia că şi-a exercitat influenţa.
In acest sens, este de precizat că, din verificările efectuate la Primăria mun. Bacău a rezultat că numiţii C.I. şi S.C. nu au formulat cereri de acordare locuinţe care să fi fost examinate de comisia de analiză a solicitărilor de locuinţe sociale, care a funcţionat în anul 2010 în baza H.C.L. nr. 15/2010 (vol.I, fila 39), iar cu ocazia percheziţiilor efectuate în cauză au fost identificate, în dosarul cu acte al inculpatului, formulare tipizate, necompletate, cu antetul primăriei, privind comunicarea aprobării cererii de repartizare a locuinţelor.După remiterea sumelor de bani, care s-a realizat eşalonat, inculpatul L.Ş.O. a refuzat să mai răspundă cumpărătorilor de influenţă la telefon.
Urmare a acestei situaţii, martorii denunţători au început să-l caute pe inculpatul L.Ş.O. prin locaţiile despre care aveau cunoştinţă că sunt frecventate de acesta şi, în cele din urmă, la începutul lunii februarie 2011 au reuşit să se întâlnească, într-un loc public, respectiv în faţa bisericii Sf. Nicolae din mun. Bacău, ocazie cu care S.C. i-a solicitat explicaţii cu privire la nerespectarea obligaţiei asumate, totodată, încercând să înregistreze dialogul purtat cu acesta, cu ajutorul telefonului mobil în condiţiile art. 916 alin. 2 C.pr.pen., însă a fost surprins de inculpat, care afirmând „ce faci acolo cu telefonul…băi, iar îţi arde de glume tu cu mine” (vol. I, filele 63-64), a părăsit locul de întâlnire fără nici o altă explicaţie.
Ca urmare a acestei situaţii, ulterior inculpatul L.Ş.O. şi-a schimbat numărul de telefon, iar martorii denunţători C.I., V.R.E., S.C. şi S.C., realizând că inculpatul nu şi-a folosit influenţa în sensul promis ori deşi a încercat să o folosească, aceasta a rămas fără rezultat, au formulat plângere la organele de urmărire penală.
Totodată, inculpatul L.Ş.O. a continuat să desfăşoare activităţi ce conturau elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, pretinzând diferite sume de bani, de la diverse persoane, prevalându-se de influenţa pe care o avea/lăsa să se creadă că o avea asupra funcţionarilor din cadrul Primăriei mun. Bacău, dar şi asupra unor funcţionari din cadrul altor instituţii publice, în scopul evident al obţinerii de mijloace financiare, atât pentru sine, cât şi pentru alţii.
De asemenea, s-a constatat că inculpatul este cunoscut ca o persoană care îşi selectează cumpărătorii de influenţă, refuzându-i pe cei care nu au „o recomandare” din partea cuiva de încredere din anturajul său, aşa cum a fost şi cazul martorilor denunţători V.R. şi C.I., aspect recunoscut de altfel de inculpat cu ocazia audierii sale din data de 30.05.2012.
Din probele administrate în cauză, s-a confirmat pe deplin realitatea aspectelor semnalate de martorii denunţători şi, mai mult decât atât, a rezultat în mod neîndoielnic faptul că activitatea infracţională desfăşurată de inculpat a fost una mult mai amplă, în cadrul căreia, folosind acelaşi mod de operare, a pretins şi primit însemnate sume de bani şi de la alte persoane situate pe poziţia unor cumpărători de influenţă, lăsând să se creadă în schimb că are „trecere” asupra unor funcţionari din diferite instituţii ale administraţiei publice locale, pentru a-i determina să facă sau nu facă acte ce intrau în atribuţiile lor de serviciu.
Astfel, din înregistrarea audio-video în mediul ambiental realizată la data de 25.04.2012, în cadrul întâlnirii dintre inculpat şi martorul denunţător V.R.E. s-a confirmat comiterea infracţiunii denunţate şi, mai mult decât atât, inculpatul si-a manifestat disponibilitatea de a sprijini în continuare martora V.R.E. în demersul şi în termenii conveniţi iniţial, vizând repartizarea unei locuinţe din fondul locativ al Primăriei mun. Bacău.
S-a evidenţiat chiar că inculpatul, din proprie iniţiativă s-a oferit ca, prin influenţa pe care ar avea-o asupra comisiei constituite la nivelul Primăriei Bacău, să-i depună martorei denunţătoare o nouă documentaţie, sens în care au făcut schimb de numere de telefon şi i-a solicitat acesteia să-l contacteze ulterior pentru predarea documentelor necesare. Totodată, se reliefează din înregistrarea audio-video în mediu ambiental că inculpatul şi-a manifestat disponibilitatea de a continua să efectueze demersuri doar în ceea ce o priveşte pe aceasta şi familia sa, precizând expres că „pentru ceilalţi nu” (referindu-se la familia S.), şi că el este cel care a retras dosarul depus iniţial, motivat de faptul că nu a avut încredere în păstrarea confidenţialităţii modalităţii de acţiune aleasă, vădit ilicită, a cumpărătorilor de influenţă, cu atât mai mult cu cât a făcut referire expresă şi explicită la întâlnirea care a avut loc în faţa bisericii Sf. Neculai, afirmaţie care susţine şi se coroborează pe deplin cu declaraţia martorilor denunţători.
În continuare, conform înţelegerii intervenite în cadrul întâlnirii din data de 25.04.2012, la data de 2.05.2012, ora 13,31, martora denunţătoare V.R.E. a contactat telefonic pe inculpatul L.Ş.O., ocazie cu care acesta i-a solicitat să-l caute în cursul zilei de luni, 7.05.2012, pentru a avea timp să-i facă „toate alea” (făcând referire la reconstituirea documentelor necesare alcătuirii dosarului în vederea solicitării atribuirii unei locuinţe din fondul locativ al Primăriei Bacău).
La data de 7.05.2012, a avut loc o nouă întâlnire între părţile mai sus-menţionate, ocazie cu care inculpatul a amânat din nou momentul constituirii documentaţiei, motivând că trebuie să se întâlnească cu persoana potrivită pentru a discuta depunerea dosarului, că este foarte greu să realizeze acest lucru, întrucât „toată lumea se află în campanie electorală” şi trebuie să discute cu persoana respectivă faţă în faţă, solicitând martorei denunţătoare V.R.E. să-l contacteze la data de 9.05.2012.
La acest nou termen fixat de inculpatul L.Ş.O., fiind apelat în mod repetat de martora denunţătoare V.R.E., acesta nu i-a răspuns la telefon.
În acest context, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău s-a prezentat şi denunţătorul C.I., soţul numitei V.R.E., care şi-a manifestat intenţia de a colabora, alături de soţia sa, cu organele judiciare în vederea strângerii datelor necesare pentru documentarea activităţii infracţionale a inculpatului.
La data de 10.05.2012, în jurul orelor 14.20, pe str. N. T. din mun. Bacău, în faţa magazinului de pompe funebre ce funcţionează în cadrul SC R.D. SRL Bacău, administrată de inculpat, a avut loc întâlnirea dintre denunţătorii V.R.E., C.I. şi inculpatul L.Ş.O.
Din înregistrarea audio-video în mediul ambiental a discuţiilor purtate între persoanele susmenţionate, au rezultat elemente care au reconfirmat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, împrejurarea că aspectele semnalate sunt reale.
In timpul discuţiilor susmenţionate, la faţa locului a sosit şi martorul S.I., cunoscut după apelativul „N.”, cu autoturismul proprietate personală marca xxxxxx, , persoană cu privire la care din cercetările efectuate au rezultat date certe că a apelat în mod repetat la inculpat, în perioada 2 – 8.05.2012, de pe poziţia unui cumpărător de influenţă, pentru ca acesta să intervină pe lângă lucrătorii de poliţie din cadrul Serviciului Rutier Bacău, în vederea recuperării permisului de conducere şi respectiv nesancţionării acestuia, pentru contravenţii la regimul circulaţiei.
In acest moment, în jurul orelor 14.40, echipa operativă constituită din procuror şi ofiţeri D.G.A. a intervenit, procedând la legitimarea tuturor persoanelor şi solicitarea justificării prezenţei la faţa locului.
In continuare, s-a procedat la efectuarea de percheziţii în locaţiile în care existau date şi indicii că inculpatul deţine documente şi/sau alte bunuri sau sume de bani ce pot prezenta interes pentru cauză.
Cu ocazia percheziţiei efectuate în sediul Serviciului de Stare Civilă Bacău a fost identificat un număr impresionant de documente, inclusiv formulare tipizate necompletate ale unor diverse cereri sau comunicări, de natura celor cu privire la care existau date certe că inculpatul îşi trafică influenţă, precum şi acte de identitate, certificate de naştere, de căsătorie, permise de conducere în original, în interiorul unui dosar inscripţionat „O.”, cu privire la care inculpatul a recunoscut că îi aparţin şi i-au fost lăsate spre păstrare de persoanele în cauză.
In continuare, cu ocazia audierilor efectuate s-a confirmat că activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul L.Ş.O. a fost una amplă, în decursul timpului acesta solicitând şi pretinzând diferite sume de bani de la diverse persoane în scopul cumpărării influenţei pe diferite segmente ale administraţiei publice locale.
Concret, din cercetările efectuate iniţial se reţine că, în cursul anului 2009, inculpatul L.Ş.O. a pretins şi a primit de la martora S.C. suma de 2.000 euro, lăsând să se creadă că ar avea influenţă asupra funcţionarilor din cadrul Primăriei mun. Bacău, în sensul determinării membrilor comisiei ce analizează cererile de atribuire a locuinţelor ANL, să avizeze favorabil cererea formulată anterior în acest sens de această cumpărătoare de influenţă.
In aceeaşi modalitate, în cursul lunii ianuarie 2012, inculpatul L.Ş.O. a pretins şi primit de la martorul I.A.G. suma de 200 euro, în vederea facilitării schimbării numelui acestuia, prin influenţele pe care pretindea că le are asupra funcţionarilor cu atribuţii în acest sens.
In cursul lunii martie 2012, inculpatul L.Ş.O. a pretins de la martorul P.C. suma de 200 lei, sub promisiunea că prin influenţa pe care o are asupra funcţionarilor din cadrul O.C.P.I. Bacău şi cu sprijinul învinuitului I.C., ar putea să influenţeze eliberarea certificatului de întabulare, pentru o suprafaţă de teren aflată în comuna Negri, în regim de urgenţă şi cu încălcarea prevederilor legale.
De asemenea, s-a evidenţiat că în cursul lunii aprilie 2012, pretinzând că are influenţă asupra unui inspector din cadrul I.S.J. Bacău, inculpatul L.Ş.O. a pretins şi primit de la martorul H.A. suma de 350 euro, în scopul facilitării promovării examenului de bacalaureat al numitei P.A.M., prietena lui H.A..
La data de 2.05.2012, inculpatul L.Ş.O. a pretins şi primit de la S.I. suma de 400 lei, pentru ca prin influenţa pe care acesta susţinea că o are asupra lucrătorilor de poliţie din cadrul Poliţiei mun. Bacău, să îi obţină restituirea permisului de conducere reţinut la aceeaşi dată, pentru conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în localitate cu o viteză de 102 km/h.
Astfel, actele şi lucrările dosarului relevă fără echivoc că au fost lezate grav valorile sociale ocrotite de lege, că s-a încălcat dreptul la patrimoniu al mai multor persoane, încrederea în autorităţile statului, drepturi care primează şi trebuie respectate înaintea celorlalte drepturi apărate de lege, astfel încât propunerea procurorului de prelungire a măsurii arestării preventive este în deplin acord cu necesitatea efectuării de probe noi pentru completarea cercetărilor şi aflarea adevărului sub toate aspectele, dar şi cu starea de pericol social concret pe care inculpatul o reprezintă pentru societatea civilă şi pentru întreaga ordine de drept. La acestea se adaugă şi temerea pe care ar insufla-o că lăsarea în libertate a unei persoane care comite asemenea infracţiuni, şi acţionează în această modalitate este cercetat şi judecat în stare de libertate.
Referitor la propunerea de prelungire formulata, în raport de actele de la dosar si având în vedere motivele invocate de procuror în cuprinsul referatului si reglementările legale în materie, apreciem ca aceasta este întemeiata pentru următoarele considerente :
Dispoziţiile art.155 si urm. C.pr.pen. constituie sediul legislativ al cauzei penale de fata. Din analiza dispoziţiilor legale enunţate, Tribunalul retine ca arestarea inculpatului dispusa de instanţa poate fi prelungita în curul urmăririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea iniţiala impun în continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.
Prin urmare, ceea ce este de analizat de către instanţa învestita cu soluţionarea unei propuneri privind prelungirea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale este împrejurarea daca temeiurile de fapt si de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării se menţin si impun în continuare privarea de libertate sau daca au intervenit temeiuri noi care sa impună în continuare cercetarea inculpatului în stare de arest preventiv.
Cu privire la condiţiile prev. de art.143 C.pr.pen. menţionat în referatul Parchetului ca temei al prelungirii măsurii arestării preventive se va avea în vedere ca în sarcina inculpatului este reţinuta săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 al. 1 cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal.
Sunt îndeplinite cerinţele art.143 C.pr.pen. atunci când în cauza exista probe ca elemente de fapt, care servesc la constatarea existentei sau inexistentei unei infracţiuni, la identificarea făptuitorului, la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei sau indicii temeinice ca s-a comis o fapta prevăzuta de legea penala, adică din datele existente în cauza rezulta presupunerea ca persoana fata de care se efectuează urmărirea penala a săvârşit fapta.
Aceste dispoziţii ale legii interne sunt în concordanta cu art.5/1 lit. c CEDO care condiţionează legalitatea privării de libertate a unei persoane de existenta unor motive verosimile de a bănui ca persoana care urmează a fi lipsita de libertate a săvârşit o infracţiune.
În accepţiunea Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin motive verosimile se înţeleg date, informaţii de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca persoana respectiva sa fi săvârşit infracţiunea respectivă. Aceste date nu trebuie sa aibă aceeaşi forţa cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana sa fie într-un final acuzata sau trimisa în judecata.
Fata de actele dosarului de urmărire penala din aceasta perspectiva se constata ca exista motive verosimile de bănuiala în sensul Convenţiei ca inculpatul L.Ş.O. este implicat în comiterea unor fapte de natura penala, respectiv:
– în perioada martie – mai 2010, în mod repetat, a pretins şi primit de la denunţătorii C.I. şi V.R.E. suma totală de 35.600 lei şi 2 sticle de băutură în valoare de circa 200 lei, sub promisiunea că, prin influenţa ce o are asupra membrilor unei comisii din cadrul Primăriei mun. Bacău, le poate asigura obţinerea unei locuinţe sociale la un preţ avantajos, iar ulterior, dar în aceiaşi perioadă, acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale distincte, a pretins şi primit, în mod repetat, de la denunţătorii S. C. şi S.C. suma totală de 7.600 lei, 3.500 euro şi 2 sticle de băutură în valoare de circa 200 lei, sub promisiunea că, prin influenţa ce o are asupra membrilor unei comisii din cadrul Primăriei mun. Bacău, le poate asigura si acestora, obţinerea unei locuinţe sociale la un preţ avantajos;
– în cursul anului 2009, L.Ş.O. a pretins şi a primit de la numita S.C., suma de 2.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul Primăriei mun. Bacău, în sensul determinării membrilor comisiei ce analizează cererile de atribuire a locuinţelor ANL, să avizeze favorabil cererea formulată de cumpărătorul de influenţă în acest sens.
– în cursul lunii aprilie 2012, pretinzând că are influenţă asupra unui inspector din cadrul I.S.J. Bacău, L.Ş.O. a pretins şi primit de la H.A. suma de 350 euro, în scopul facilitării promovării examenului de bacalaureat al numitei P.A.M., prietena lui H.A..
– în aceeaşi modalitate, în cursul lunii ianuarie 2012, L.Ş.O. a pretins şi primit de la I.A.G. suma de 200 euro, în vederea facilitării schimbării numelui acestuia, prin influenţele pe care pretindea că le are asupra funcţionarilor cu atribuţii în acest sens.
– la data de 2.05.2012, L.Ş.O. a pretins şi primit de la S.I. suma de 400 lei, pentru ca prin influenţa pe care acesta susţinea că o are asupra lucrătorilor de poliţie din cadrul Poliţiei mun. Bacău, să îi obţină restituirea permisului de conducere reţinut la aceeaşi dată, pentru conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în localitate cu o viteză de 102 km/h.
– în cursul lunii martie 2012, L.Ş.O. a pretins de la numitul P.C. suma de 200 lei, sub promisiunea că prin influenţa pe care o are asupra funcţionarilor din cadrul O.C.P.I. Bacău şi cu sprijinul învinuitului I.C., ar putea să influenţeze eliberarea certificatului de intabulare, pentru o suprafaţă de teren aflată în comuna Negri, în regim de urgenţă şi cu încălcarea prevederilor legale.
Pe de alta parte, din probele administrate rezultă că în privinţa inculpatului L.Ş.O. sunt întrunite condiţiile prelungirii măsurii arestării preventive, întrucât subzistă temeiurile prev. de art. 148 lit. b, f C. pr. pen, în sensul că există date că inculpatul va încerca să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului, prin intermediul legăturilor pe care le are, prin influenţarea martorilor, că a exercitat chiar presiuni asupra cumpărătorilor de influenţă şi că a săvârşit multiple infracţiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de patru ani şi există probe certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar măsura se impune pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.
Referitor la condiţia prevăzută de art. 148 lit. b C.pr.pen., precizăm că din probele administrate în cauză au rezultat date certe că inculpatul ar încerca să zădărnicească influenţarea martorilor, în mod direct, cât şi indirect, prin intermediul apropiaţilor, contactând parte din persoanele ale căror documente au fost identificate cu ocazia percheziţiei efectuate în sediul Serviciului de Stare Civilă sau care au fost identificate din cercetări şi citate de procuror în vederea audierii şi instruindu-i cu privire la declaraţiile pe care să le dea, cu referire la prezenţa documentelor în posesia inculpatului.
Elocvente în acest sens sunt însăşi declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, din care menţionăm cu titlu exemplificativ declaraţiile martorilor I.G.A., R.M.I. şi B.E.G..
Mai mult decât atât este de menţionat că din redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpat se evidenţiază în mod neechivoc că acesta a exercitat chiar presiuni asupra cumpărătorilor de influenţă, în încercarea de a-i intimida în întreprinderea demersurilor legale, ori de câte ori avea suspiciuni că aceştia intenţionează să-l reclame, uzând chiar de imaginea, atent construită, de natură să creeze aparenţa că beneficiază de o protecţie specială prin intermediul cunoştinţelor pe care le are printre cadrele MAI.
Elocventă în acest sens, cu titlu exemplificativ, este convorbirea telefonică purtată de inculpatul L.Ş.O. cu cumpărătorul de influenţă S.C., din data de 22.03.2012, ora 13.27:45, din care redăm sintetic:
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
C.: Da, eu am fost o doamnă cu tine
C.: Da, eu am fost o doamnă cu tine
L.Ş.O.: nu ştiu exact ce fel de doamnă, dar oricum cu ameninţări din astea…chiar nu merit chestii din astea.
L.Ş.O.: nu ştiu exact ce fel de doamnă, dar oricum cu ameninţări din astea…chiar nu merit chestii din astea.
C.: Cum?
C.: Cum?
L.Ş.O.: La mine nu merg ameninţările, treburi din astea. Eu am vrut să fiu om cu tine, am vrut să te las aşa, să-ţi faci tu de cap, dar vrei cu poliţia….
L.Ş.O.: La mine nu merg ameninţările, treburi din astea. Eu am vrut să fiu om cu tine, am vrut să te las aşa, să-ţi faci tu de cap, dar vrei cu poliţia….
L.Ş.O.: Ştii de ce te-am lăsat aşa şi nu ţi-am dat nici un telefon? Din cauză că am vrut eu şi ca să-ţi demonstrez cam cine sunt eu. Să te las…
L.Ş.O.: Ştii de ce te-am lăsat aşa şi nu ţi-am dat nici un telefon? Din cauză că am vrut eu şi ca să-ţi demonstrez cam cine sunt eu. Să te las…
C.: Păi stai oleacă O..
C.: Păi stai oleacă O..
…………………………………………………………………..
…………………………………………………………………..
L.Ş.O.: Nu. Nu. Pune tu în practică. Nu. Nu, că eu acum m-am enervat. Asta am vrut să te las. Să pui în practică ca să vezi cine sunt cu adevărat, păpuşă! Eu am spus că aştept femeia să pun şi tu mă ameninţi pe mine la telefon. Nu se poate aşa ceva.
…………………………………………………………………………….
Astfel, motivele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive din data de 11.05.2012 subzistă şi în prezent, în sensul că sunt îndeplinite cumulativ si condiţiile prevăzute de art. 148 lit. f C.pr.pen., adică inculpatul a săvârşit multiple infracţiuni din categoria celor care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în condiţiile în care acesta a continuat să desfăşoare activităţi ce prefigurează elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de influenţă, cu o frecvenţă aproape zilnică. Este de precizat că la momentul acţiunii flagrante, activitatea infracţională a inculpatului era în curs de derulare în raport cu mai mulţi cumpărători de influenţă, din care menţionăm cu titlu exemplificativ pe S.I., H.A., T.M., aşa cum de altfel rezultă din probatoriul administrat în cauză.
Cu privire la reţinerea lit. f din textul sus menţionat se constată că pedeapsa prevăzută de lege este în cuantum mai mare de 4 ani închisoare, iar din cercetări rezultă probe privind starea de pericol public ce ar putea fi creată prin lăsarea în libertate a inculpatului. în acest sens, avem în vedere natura faptei, modul de comiterea a acesteia, consecinţele ce s-ar fi putut produce .
Referitor la condiţia prevăzută de art. 148 lit. f teza a II a C.pr.pen., instanţa consideră că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, datorită caracterului grav al faptelor comise, prin însăşi natura acestora, precum şi prin impactul pe care l-ar avea asupra societăţii, neluarea celor mai ferme măsuri de izolare a celor care comit astfel de fapte, pe fondul recrudescenţei majore pe care o cunoaşte fenomenul micii corupţii.
Pericolul social concret al faptelor comise de inculpat este de natură a afecta grav încrederea în însăşi capacitatea justiţiei de a soluţiona în mod obiectiv cauzele, ţinând cont de împrejurarea că inculpatul viza alterarea unor probe cheie în stabilirea adevărului în cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată, creând aparenţa exercitării unor influenţe inclusiv prin coruperea lucrătorilor de poliţie. Din modul de concepere şi executare a activităţii infracţionale, rezultă că inculpatul s-a dovedit a fi extrem de abil în acreditarea ideii că are un rol primordial, inclusiv în negocierea ocultă a măsurilor ce pot fi dispuse pe linia contravenţiilor comise la regimul circulaţiei rutiere şi nu numai, prin construirea atentă a unei imagini de natură să creeze şi care chiar a creat aparenţa că beneficiază de o protecţie specială prin intermediul cunoştinţelor pe care le are printre cadrele MAI, ceea ce este de natură să semnifice că prin atitudinea antisocială, a atentat grav la valorile ocrotite
Mai mult decât atât, atitudinea sa este de natură să se repercuteze în mod direct asupra cinstei, corectitudinii şi moralităţii funcţionarilor, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Administraţiei Publice Locale, pe diferitele segmente, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, elemente care prezintă condiţii sine qua non, nu numai pentru prestigiul şi autoritatea acestora şi a instituţiei în cadrul căreia acţionează, ci pentru însăşi existenţa, echilibrul şi forţa societăţii.
În raport de această situaţie, dar şi de modul concret de concepere şi executare a activităţii infracţionale, inculpatul a dat dovadă de o perseverenţă şi o predispoziţie deosebită în comiterea faptelor, animată şi întreţinută de obţinerea în mod ilicit a unor sume de bani.
În acest sens este de menţionat că, aşa cum rezultă în mod neechivoc din probele administrate în cauză, inculpatul a acţionat în mod conştient şi deliberat, în baza unor hotărâri spontane, luate ori de câte ori survenea o situaţie ce-i crea premisa obţinerii unui folos material, lăsând să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din diferite domenii, inclusiv prin acreditarea ideii coruperii acestora, având reprezentarea că prin activităţile desfăşurate contribuie la exonerarea de răspundere a cumpărătorilor de influenţă, ori sprijinirea acestora în efectuarea unor demersuri, în afara cadrului legal.
Prin prisma acestor considerente judecarea inculpatului în stare de libertate ar fi de natură să atenteze grav asupra sentimentului de securitate pentru relaţiile sociale protejate prin incriminarea faptelor reţinute în sarcina sa, relaţii sociale referitoare la activitatea de serviciu a funcţionarilor şi, nu în ultimul rând, a organelor judiciare chemate să înfăptuiască justiţia, activitate a cărei bună desfăşurare nu ar fi posibilă fără combaterea fermă şi efectivă a acţiunilor de corupere exercitate de cei care, prin nesocotirea flagrantă a legii, încearcă în acest mod să îşi atingă propriile interese.
Considerăm că probatoriul administrat în cauză până în prezent a dovedit gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor comise de inculpat, pe de o parte, cât şi a inculpatului, pe de altă parte.
Gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor rezultă nu numai din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor şi din modalităţile şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor, de amploarea acestui fenomen infracţional şi de rezonanţa negativă a acestor gen de infracţiuni în rândul societăţii civile.
Modul de operare al inculpatului s-a dovedit a fi unul evoluat, gândit strategic, de aşa manieră încât să creeze aparenţa necesară obţinerii încrederii cumpărătorilor de influenţă.
Concret, inculpatul cu acceptul funcţionarilor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Serviciului de Stare Civilă Bacău, şi-a stabilit „sediul” în cadrul acestei instituţii, loc pe care îl folosea pentru stabilirea întâlnirilor cu cumpărătorii de influenţă, denumindu-l „la mine”, „la mine la starea civilă”.
Apoi, prin prisma afinităţii create cu funcţionarii din cadrul Serviciului de Stare Civilă, care avea aparenţa unei relaţii de colegialitate, inculpatul şi-a stabilit conexiuni şi în cadrul altor servicii ale administraţiei publice locale cu competenţă pe serviciul de evidenţă a populaţiei, la care apela folosindu-se de numele colegilor.
De asemenea, inculpatul şi-a procurat formulare tipizate, necompletate, din cadrul Primăriei Mun. Bacău, din cele utilizate de comisiile de fond locativ, pe care le completa şi le înmâna personal cumpărătorilor de influenţă, creându-le acestora aparenţa că în realitate inculpatul chiar are o trecere reală şi le-a promovat interesele pentru care s-au pretat să cumpere influenţa.
Pe de altă parte, un aspect deosebit de relevant de menţionat în strategia adoptată de inculpat, constă în împrejurarea că atunci când urmărea traficarea presupusă a influenţei, în prezenţa cumpărătorului de influenţă, apela la martorul T.F.D., căruia i se adresa la persoana a doua (folosind domnule), formulând întrebări, de genul „sunteţi la birou, vă pot deranja cu problema pe care am discutat-o” sau chiar punea în legătură telefonică cumpărătorul de influenţă cu acesta, pentru a-i preciza datele de stare de civilă.
Nu în ultimul rând este de evidenţiat faptul că inculpatul obişnuia să afirme în mediul său relaţional că are relaţii „şi are la mână” diferiţi funcţionari şi chiar funcţionari care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii judiciare, vehiculându-le numele, făcând referire la poliţişti, grefieri, judecători, procurori şi nu în ultimul rând chiar procurorul de caz.
In acest sens sunt elocvente de menţionat procesele verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de învinuitul B.A. cu numitul N.M. din care rezultă cu prisosinţă cele anterior menţionate (volumul VIII, filele 236-290).
Astfel, in primul rând, instanţa apreciază că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-a modificat, nu au încetat şi nu a intervenit nici o cauză care să nu mai justifice o asemenea măsură privativă de libertate astfel încât apreciază că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului L.Ş.O..
Mai mult decât atât, analizând măsura preventivă din perspectiva art.5 din CEDO se constată că, proclamând dreptul la libertate, scopul articolului este de a asigura că nici o persoană să nu fie deposedată de libertatea sa în mod arbitrar(Amuur c.Franta).
Insa, protejarea libertăţii individuale împotriva ingerinţelor arbitrare ale autorităţilor nu trebuie să stânjenească eforturile instanţelor în administrarea probelor şi desfăşurarea procesului în bune condiţii(Tomasi c.Franta).
În atare situaţie, constatând că în cauză cercetările se află în curs de desfăşurare, până în prezent nefiind administrate toate probele, instanţa apreciază că prelungirea arestării preventive este si o măsură necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal, având în vedere că în cauză urmează a fi administrate toate probele necesare aflării adevărului şi justei soluţionări a cauzei, urmărirea penală fiind în plină desfăşurare, – şi anume efectuarea expertizei grafice, a percheziţiei informatice pe mediile de stocare ridicate de la inculpat, citirea cartelelor telefonice şi a memoriei telefoanelor găsite asupra inculpatului, primirea răspunsurilor de a instituţiile emitente cu referire la documentele în original ridicate de la inculpat – instanţa apreciază că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Apărările inculpatului, formulate prin apărător, anume că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive erau cele prevăzute de art.148 lit.b,c,f Cod procedură penală, însă astăzi la acest termen de judecată, reprezentantul Parchetului a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive invocând dispoziţiile prevăzute de art.148 lit.b şi f cod procedură penală, faptul ca inculpatul a recunoscut comiterea infracţiunilor şi s-ar putea a nu mai fi valabilă lit.b din art.148 cod procedură penală, faptul ca de circa o lună, solicită a se citi telefoanele, ceea ce a cerut prin sesizarea de prelungire şi parchetul, celelalte motive privind expertiza grafică şi răspunsul la adrese, nu pot fi imputate inculpatului, inculpatul este infractor primar, nu a mai săvârşit alte fapte, recunoaşte că a încercat să ajute nişte prieteni, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, deoarece inculpatul nu a pretins niciodată bani, dacă au venit alţii să-i dea bani sunt taxe, pericolul social poate avea corespondent în eventuala pedeapsă ce va fi aplicată, iar perioada cât a stat arestat, adică de 2 luni, este o perioadă destul de lungă, nu pot fi reţinute.
In cest sens, aspectul că inc. L.Ş.O. în declaraţia din 30.05.2012 a recunoscut parţial comiterea infracţiunilor pentru care este cercetat (cele privind acordarea locuinţelor sociale) sau nuanţat – „ a încercat să ajute nişte prieteni „, , „nu a pretins niciodată bani, ci au venit alţii să-i dea bani, care reprezintă taxe”, nu reprezintă un temei pentru a nu fi prelungită măsura preventivă având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor, numărul mare al persoanelor înşelate de „realitatea” influenţei inculpatului, modalitatea efectivă de a acţiona, uneori chiar devenind ameninţător şi violent. Elocventă în acest sens este, de exemplu este convorbirea telefonică purtată de inculpatul L.Ş.O. cu cumpărătorul de influenţă S.C., din data de 22.03.2012, ora 13.27:45, din care redăm sintetic:
L.Ş.O.: Nu. Nu. Pune tu în practică. Nu. Nu, că eu acum m-am enervat. Asta am vrut să te las. Să pui în practică ca să vezi cine sunt cu adevărat, păpuşă! Eu am spus că aştept femeia să pun şi tu mă ameninţi pe mine la telefon. Nu se poate aşa ceva..”
Este adevărat că inculpatul beneficiază de circumstanţe personale favorabile prin lipsa antecedentelor penale, însă acestea nu pot fi privite în mod singular ci prin raportare la celelalte criterii prevăzute de art. 136 C.pr.pen., acceptate şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, lipsa antecedentelor penale, eventuala poziţia sinceră a inculpatului, prin recunoaşterea faptelor pentru care este cercetat, faptul că este tânăr, aspecte invocate de inculpat in apărare, reprezintă intr-adevăr circumstanţe personale favorabile, insa reprezintă aspecte ce vizează în exclusivitate soluţionarea fondului cauzei şi individualizarea sancţiunilor penale asupra cărora instanţa se poate pronunţa numai după finalizarea cercetării judecătoreşti.
Nu pot fi nesocotite realităţile sociale căci ordinea publică trebuie înţeleasă şi ca reacţie a cetăţenilor în raport de comiterea faptelor de natură penală, de o asemenea gravitate şi care pot avea consecinţe deosebite pentru o întreagă colectivitate.
Traficarea influenţei pe care o persoană o are pe lângă un funcţionar (reală) sau pe care lasă să se înţeleagă că o are pe lângă acesta (presupusă) creează reale şi grave stări de pericol atât pentru prestigiul, autoritatea, credibilitatea organelor, a instituţiilor, organismelor statului, serviciilor publice şi a altor unităţi, pentru corectitudinea, cinstea funcţionarilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, îndeplinind funcţiile încredinţate, cât şi asupra publicului larg care apelează la aceste servicii.
Ea este de natură să creeze, să inducă ideea deosebit de nocivă, periculoasă pentru echilibrul relaţiilor sociale în ansamblul lor, a posibilităţii promovării unor interese pe căi oculte, în afara condiţiilor legii, prin cumpărarea favorurilor funcţionarului însărcinat cu examinarea şi soluţionarea acestora, că funcţionarii sau alţi salariaţi aflaţi în serviciu ar putea acţiona sub înrâurirea intervenţiei unor persoane real sau presupus influente, aspect care de altfel rezultă cu prisosinţă din declaraţiile cumpărătorilor de influenţă audiaţi în cauză.
Cu toate că prin elementul material al laturii obiective, infracţiunea de trafic de influenţă nu este legată nemijlocit de activitatea funcţionarului, ea îşi răsfrânge aspectele negative asupra acesteia, discretizează autoritatea, instituţia, unitatea din care face parte, serviciul căreia îi aparţine, creând o stare de suspiciune, neîncredere cu privire la corectitudinea, cinstea lui.
Prin consecinţele sale, traficul de influenţă are legătură nemijlocită cu serviciului funcţionarului pe lângă care are sau lasă să se creadă că are influenţă, toate aceste aspecte justificând atât incriminarea traficului de influenţă, cât mai ales încadrarea sa în categoria infracţiunilor de corupţie.
Prin prisma celor expuse, considerăm că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, datorită caracterului grav al faptelor comise, pe fondul recrudescenţei majore pe care o cunoaşte fenomenul micii corupţii, prin însăşi natura acestora, precum şi prin impactul pe care l-ar avea asupra societăţii şi nu în ultimul rând asupra bunei derulări a anchetei, punerea sa în libertate, dată fiind împrejurarea că audierea martorilor este în continuare în desfăşurare.
Apreciem că modul de concepere şi executare a activităţii infracţionale, evidenţiază nu numai că inculpatul s-a dovedit a fi extrem de abil, dând dovadă de o perseverenţă şi o predispoziţie deosebită în comiterea faptelor, animată şi întreţinută de obţinerea în mod ilicit a unor sume de bani, ci constituie şi unul din motivele principale care justifică necesitatea continuării privării sale de libertate.
Pe de alta parte, in cauza de faţă având în vedere complexitatea cauzei, probatoriul administrat, faptul că urmărirea penală nu a fost finalizată, se constată că perioada de aproximativ o luna jumătate de când inculpatul este arestat preventiv se circumscrie unui termen rezonabil în raport de natura infracţiunii astfel cum această noţiune este nuanţată de către practica CEDO.
Aprecierea „limitelor rezonabile” ale unei detenţii provizorii se face luându-se în considerare circumstanţele concrete ale fiecărui caz, pentru a se vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a cercetării în stare de libertate, or, în speţă, faptele inculpatului –in nr. de 17- care aduc atingere bunei desfăşurări a ordinii sociale şi siguranţei raporturilor juridice reclamă menţinerea stării de arest preventiv a acestuia.
Pe lângă analiza cazurilor şi condiţiilor ce au fundamentat luarea măsurii arestării preventive (existenta indiciilor temeinice care sa confirme presupunerea faptului ca inculpatul este autorul faptelor pentru care este cercetat, astfel cum disp. art.143 C.pr.pen. prevăd, regăsirea unuia sau unora din cazurile prev. de art.148 C.pr.pen., justificarea îndeplinirii scopului prev. de art.136 C.pr.pen.) ori stabilirea unor elemente noi care sa justifice privarea de libertate, pentru a motiva legal si temeinic admiterea unei cereri având ca obiect prelungirea duratei măsurii arestării preventive, instanţa retine ca parchetul a justificat si acel caracter de necesitate la care textul legal se refera dovedit de activităţile procesuale în considerarea cărora se solicita prelungirea măsurii arestării preventive.
Relevant sub aspectul necesitaţii efectuării in continuare a actelor de urmărire penala cu inculpatul in stare de arest este si faptul ca ulterior prelungirii măsurii arestării preventive –prin încheierea din data de 06.06.2012- au fost continuate cercetările şi a fost administrat un volum impresionant de acte, din coroborarea cărora s-a conturat pe deplin activitatea infracţională desfăşurată de inculpat, precum şi modul de operare folosit care s-a dovedit a fi unul abil, precaut şi care demonstrează o strategie infracţională pusă la punct până în cele mai mici detalii, în scopul obţinerii de avantaje financiare.
Astfel, au fost efectuate verificări cu privire la componenţa comisiilor de fond locativ care au funcţionat în cadrul Primăriei mun. Bacău din perioada 2009 şi până în prezent şi a listei nominale a solicitanţilor şi beneficiarilor de astfel de locuinţe (volumul IV).
De asemenea, au fost efectuate verificări la Direcţia Publică a Evidenţelor Persoanelor Bacău – Serviciul de Evidenţă a Persoanelor şi au fost solicitate şi anexate la dosar cererile de eliberare a cărţilor de identitate cu privire la care există suspiciuni că au fost eliberate prin traficarea influenţei de către inculpat, în folosul cumpărătorilor de influenţă (volumul III filele 98 – 112).
In acelaşi sens, au fost efectuate verificări şi la Serviciul de Stare Civilă din cadrul Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor Bacău (volumul III filele 113-129).
Au fost audiaţi un număr de 28 de martori, atât cumpărători de influenţă, cât şi persoane care au cunoştinţă despre activitatea infracţională desfăşurată de inculpat (volumul III filele 140 – 257).
S-a efectuat percheziţia informatică asupra mediilor de stocare ridicate de la inculpat.
S-au extins cercetările cu privire la noi fapte de trafic de influenţă aşa cum a rezultat din probatoriul administrat, precum şi cu privire la alte persoane, care au contribuit şi sprijinit inculpatul în activitatea infracţională, precum şi cu privire la persoane care au comis infracţiuni conexe, aflate în anturajul sau în legătură cu anturajul inculpatului.
Cauza de faţă fiind o cauză complexă cu un număr important de persoane implicate cărora li se impune a li se stabili calitatea procesuală şi eventualele răspunderi ale fiecăruia, necesită administrarea unui probatoriu amplu, urmărirea penală nefiind finalizată şi datorită unor motive neimputabile organelor de anchetă, în cauză fiind absolut necesar:
– să se desfăşoare de către procuror şi organele de poliţie judiciară din cadrul D.G.A. – S.J.A. Bacău, sub directa îndrumare a procurorului, activităţi specifice de identificare şi audiere a tuturor cumpărătorilor de influenţă care au apelat la inculpat, precum şi a persoanelor cu privire la care există date că, la rândul său, a intervenit inculpatul, situaţie în raport de care, în cauză urmează a fi extinse cercetările în continuare.
– verificarea răspunsurilor de la instituţiile emitente, cu referire la documentele în original ridicate din posesia inculpatului şi cu privire la celelalte aspecte pertinente cauzei, precum şi alte activităţi necesare pentru verificarea aspectelor rezultate din ancheta penală efectuată, aşa cum se reliefează din ordonanţele de delegare din datele de 13.06.2012 şi 25.06.2012.
– finalizarea si valorificarea expertizei grafice dispusă în cauză şi citirea cartelelor telefonice şi a memoriei aparatelor telefonice identificate asupra inculpatului.
– necesitatea completării probatoriului, prin prisma actelor menţionate, cât şi în vederea identificării şi audierii tuturor persoanelor implicate în cauză, având în vedere amploarea activităţii infracţionale şi necesitatea efectuării de verificări suplimentare, pentru lămurirea şi elucidarea situaţiei de fapt, lămurirea cauzei sub toate aspectele, descoperirea şi tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate în comiterea faptelor.
Toate aceste aspecte coroborate conduc la concluzia că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru a se asigura protecţia celorlalţi cetăţeni în contextul în care infracţiunile pentru care acesta este cercetat sunt apreciate ca având un grad sporit de pericol public.
Faţă de considerentele mai sus expuse, urmează ca în temeiul art.156 C.pr.pen şi art.159 C.pr.pen. să admită propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău si sa dispună prelungirea măsurii arestării preventive luată faţă de inc. L.Ş.O., pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 al. 1 C.penal cu aplicarea art. 33 lit. a, pe o perioadă de 30 zile începând cu 9.06.2012 şi până la 8.07.2012 inclusiv.
